Liderii UE sunt ușurați. Nu trebuie să arate că unitatea e mai mult decât o vorbă. Iar presa poate continua să reia aceleași platitudini despre Trump
Președintele Donald Trump a renunțat la tarifele cu care și-a amenințat aliații din UE, după ce a ajuns la un ”concept de acord” privind Groenlanda, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Trump a anunțat că SUA au obținut ”tot ce au vrut”, vorbind despre securitate și resurse naturale. Secretarul general NATO Mark Rutte a asigurat că nu s-a discutat despre suveranitatea Groenlandei.
Planul pentru Groenlanda
Planul ar urma mai să includă faptul că SUA își vor spori din nou prezența militară în Groenlanda – lucru pe care l-ar putea oricând, pe baza unui acord aflat deja în vigoare. Guvernele din Copenhaga și Nuuk s-au arătat deschise față de această posibilitate. În prezent, SUA operează o singură bază militară, Pituffik Space Base, care anterior se numea Thule Air Base. Alte puncte de sprijin din deceniile trecute au fost dezafectate.
Acordul Trump-Rutte pare, așadar, să includă ceva suplimentar. Ar putea fi vorba despre statutul unor noi baze militare. The New York Times și The Telegraph relatează, citând surse din NATO, că în cadrul alianței s-a discutat despre cedarea teritoriului unor baze militare către SUA. Această propunere se inspiră din modelul bazelor militare britanice din Cipru. Acolo, Londra dispune de două baze ale forțelor aeriene care fac parte din teritoriul statului britanic. Bazele aflate în proprietatea SUA nu ar reprezenta o anexare a Groenlandei, chiar dacă Trump a declarat că acordul le-ar oferi Statelor Unite tot ceea ce au nevoie.
Ceartă UE-SUA la Davos
Lucrurile au arăta mult mai urât la Davos decât lasă să se vadă embrionul de acord la care au ajuns Mark Rutte și Donald Trump. În seara de dinaintea discursului liderului SUA, o cină a oficialilor americani și europeni s-a terminat cu o mare ceartă. Secretarul american al Comerțului le-a spus europenilor: ”sunteți morți” din punct de vedere economic. Potrivit Reuters, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a părăsit încăperea în timp ce Howard Lutnick vorbea. Discursul lui a fost întrerupt de tot de protestele celor de la masă. Cina s-a încheiat cu o mare ceartă.
Acordul despre care lăsat să se înțeleagă secretarul general NATO trebuie privit și în lumina avcestui incident. ”Mai sunt multe de făcut în privița Groenlandei”, a spus Rutte, la primele ore ale dimineții, la Davos.
Ce anume l-a făcut pe Trump să se răzgândească
În presa europeană persistă o întrebare: ce l-a făcut pe Donald Trump să renunțe la cele mai dure revendicări în privința Groenlandei? A fost tactica sa de negociere? Sau a fost poziția fermă a Europei? Din SUA, fostul vicepreședinte Al Gore spune că nu este nici una, nici alta. Administrația SUA s-a speriat pur și simplu de reacția negativă burselor la perspectiva unui război comercial transatlantic.
În Europa se insistă însă mai mult pe imaginea unită pe care a avut-o UE în fața revendicărilor maximale ale lui Trump. Președintele Emmanuel Macron a vorbit despre folosirea Instrumentului Anti-Coerciție al UE, cu impunerea de sancțiuni dure și imediate Statelor Unite. Cancelarul Germaniei a fost de acord cu studierea acestei variante de acțiune. Iar la Bruxelles a fost convocat un Consiliu European extraordinar, pentru 22 ianuarie. Întâlnirea va avea loc chiar dacă Donald Trump a renunțat la războiul tarifar.
Schimbarea de poziție a președintelui SUA i-a scăpat pe liderii UE de sarcina stabilirii unei strategii comune de apărare. Acțiunea comună într-un moment de urgență poate fi din nou amânată. Din nou, nimeni nu știe cum ar acționa UE pusă cu spatele la zid.
Un NATO european, fără Trump?
În Italia, Corriere della Sera sugerează că Europa este mai pregătită pentru o criza decât ne putem imagina. Chiar și pentru cea mai mare criză – un NATO fără Statele Unite. Între liderii din Marea Britanie, Germania, Italia, Franța, Finlanda există un canal de comunicare special. A fost creat după summitul Trump-Putin, din Alaska, în august 2025. A funcționat atunci când SUA au lansat planul în 28 de puncte pentru Ucraina. Liderii europeni și-au mobilizat imediat consilierii și s-a ajuns repede la întâlnire cu secretarul de Stat la SUA, Marco Rubio. Astfel planul, socotit dezastruos pentru Ucraina și Europa, a fost blocat și renegociat.
Pornind de la acest nucleu de state și de la statele din mai larga ”Coaliție de voință” pentru Ucraina, se poate construi un NATO european, fără SUA. Ucraina va face parte dintr-o asemenea alianță, având cea mai mare, mai experimentată și mai bine dotată armată din Europa, scrie Corriere della Sera. Aceasta va însemna însă și instituționalizarea ”Europei cu mai multe viteze”, scrie cotidianul italian.
UE este dependentă de America, dar și de China
Este însă UE capabilă de o asemenea întreprindere? Dependența de armamentul din SUA este mai mare decât o arata cifrele cele mai mediatizate. Ele nu includ componentele achiziționate din Europa, dar care provin tot de la producători americani. Nu includ elementele de software din Statele Unite, care depind de update-uri și mentenanță americană.
Se adaugă dependența de gazele naturale importate din SUA (peste 60% din gazele lichefiate importate din UE vin din SUA). Tot la nivel energetic crește dependența de tehnologia și importurile din China. Piața europeana a panourilor fotovoltaice este dominată de China. Situația este aceeași în producția de energie eoliană – exporturile de turbine eoliene chinezești în Europa crește cu 66% de la an la an. Bateriile, importante când energia regenerabilă este intermitenta, provin în marea lor majoritate tot din China. În Europa, pariul pentru energie verde pare să fi fost un pariu pentru dependența de China. Și, mai nou, față de SUA.
UE, o colonie digitală a Statelor Unite
La Davos, Eric Schmit, fostul CEO al Google, a avertizat Europa că trebuie să devină independentă față de modelele străine de inteligență artificială. Pentru asta, este nevoie de multă energie electrică și de finanțare uriașă. ”Europa este o colonie digitală a Statelor Unite. Am devenit dependenți de America într-un mod care limitează grav politica noastră de securitate. Europa trebuie să devină suverană – atât în domeniul digital, cât și în cel al apărării”, spune fostul director adjunct al serviciului de informații federal din Germania, Arndt Freytag von Loringhoven.
Pe lângă puterea nucleară, dependența de SUA este mare în ceea ce privește recunoașterea, senzorii și transportul aerian pe distanțe lungi. Strategic, direcția trebuie trasată acum pentru a dezvolta capacități digitale independente proprii.
Țările UE se împrumută tot mai scump?
Cu ce bani însă? Singura sursă pare să fie transferul masiv de fonduri de la protecția socială către noile tehnologii și arme. Asta pentru că îndatorarea este din ce in ce mai scumpă. „Guvernele europene se îndreaptă spre datorie pe termen scurt pe măsură ce costurile de împrumut cresc. Guvernele reduc vânzările de obligațiuni pe termen lung pe fondul cererii slabe din partea fondurilor de pensii”, scrie Financial Times. Costurile împrumuturilor făcute de țările UE au început să crească după ce Germania a renunțat, pentru a se reînarma, la limitarea datoriei publice prin constituție. ”Imaginea este un contrast puternic față de situația de acum un deceniu, când guvernele europene se grăbeau să profite de costurile scăzute de împrumut prin emiterea de obligațiuni ultra-lungi — unele cu scadență chiar și peste 100 de ani. „Am fost la un extrem, pendulul se întoarce acum”, spune șeful unui fond de investiții, citat de FT.
Împrumuturile pe termen scurt sunt, de regulă, mai ieftine pentru guverne, ceea ce înseamnă că acestea pot reduce factura dobânzilor prin evitarea emisiunilor pe termen lung. Totuși, a te baza pe maturități mai scurte — așa cum au făcut și SUA în ultimii ani — lasă finanțele publice mai expuse la fluctuațiile dobânzilor, deoarece datoria trebuie refinanțată regulat. Președintele Trump simte acest lucru. Pentru a nu pierde voturi are în vedere măsuri pur populiste: 2000 de dolari pentru fiecare american sau plafonarea dobânzilor pentru datoriile de pe cardurile de credit la 10%, față de 20% în prezent.
Un summit UE extraordinar de liniștit
Summitul extraordinar de la Bruxelles va avea loc, chiar dacă urgența a dispărut pentru moment. Șefii de stat și de guvern vor merge acolo răsuflând ușurați pentru că nu vor trebui să arate că retorica lor despre unitate și acțiune comună are și substanță. Iar presa europeana va insista pe mai departe pe platitudinea la modă: Europa trebuie să-i țină piept lui Donald Trump. Fără a adăuga că a ține piept lui Trump, Vladimir Putin sau Xi Jinping înseamnă schimbarea radicală a contractului social și, dacă este ca regulile democratice să fie respectate, înseamnă și schimbarea radicală politicii europene de către electoratul nemulțumit de o asemenea evoluție.
sursă: cotidianul.ro
