Pe lângă problemele sanitare, economice și cele care demonstrează că țara nu o duce prea bine, a ieșit la iveală un subiect greu de dezbatere: salariile profesorilor și atârnătorilor administrativi din universitățile românești.
Mii de profesori universitari sau personal administrativ ascund faptul că trăiesc regește fără să le ceară nimeni socoteală. Mai mult, aceste persoane au stat bine mersi acasă în ultimii 2 ani de COVID. Nu i-ați auzit protestând ca pe angajații din HORECA sau ca pe angajații altor sectoare din societatea românească. Iar motivul este că ei nu au avut de ce să zbiere: profesorii universitari din România și-au încasat veniturile lună de lună, fără să aibă probleme.
În ultimii 32 de ani, universitățile de stat românești nu au fost altceva decât fabrici de diplome inutile. În tot acest timp, sistemul universitar de stat a bifat foarte puține reforme, a făcut foarte puțină cercetare. În plus, universitarii României nu au încercat deloc să convingă opinia publică și politicienii că și dascălii din sistemul preuniversitar merită să fie mai bine plătiți. În școlile și liceele românești, dascălii sunt plătiți cu salarii de mizerie, însă predau cu mai multă pasiune și vocație decât universitarii.
Cea mai mare greșeală de care pot fi acuzați universitarii de stat ai României este lipsa de responsabilitate. Au uitat că sunt responsabili pentru meseria prestată, pentru felul în care creierele României trebuie pregătite ca să ducă țara spre mai bine. An de an, Ministerul Educației împarte peste 1 miliard de euro celor 55 de universități de stat din România. Din acest bani, universitățile folosesc un procent situat între 54 și 65 % pentru „cheltuielile cu personalul”.
De ceva timp, și sistemul universitar de stat, dar și sistemul medical românesc, au angajați care sunt plătiți „așa cum merită”, în timp ce alte categorii importante ale societății salivează la aceste normalități. Deși acum ambele sisteme au salarii performante, ele nu performează.
55 de universități de stat romanești, mai ceva ca magazinele Mega Image
Noi susținem din bugetul public nu mai puțin de 55 de unități de învățământ superior de stat, din care 7 au caracter militar. Multe dintre aceste universități nu valorează nimic din punctul de vedere al standardelor, însă poporul e nevoie să plătească an de an existența lor.
Felul în care se finanțează universitățile de stat este decis de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior. Ce este de scos în evidență este faptul că Membrii Consiliului nici măcar nu au mai publicat rapoartele de finanțare pe 2020 și 2021.
Chiar dacă singurul raport găsit de noi e din 2019, tot e destul de relevant să vedeți venitul încasat de cele 55 de universități de stat românești. Consultând rapoartele din 2020 ale unor rectori, observăm că sumele sunt cu totul altele în 2021. Adică mult mai mari. În unele cazuri și cu 60 % mai mari. Și aici există o „politică” – universitățile care nu sunt critice la adresa Ministerului Educației primesc mai mulți bani de tocat.
Mai jos sunt 1100 de salarii din mediul universitar de stat. Universitățile de stat romanești sunt sinecuri extraordinare, unde munca e puțină, salariile superbe și mereu e rost de spăgi, dacă te ocupi de achiziții sau de alte „întreprinderi” lucrative.
Sursă text și imagini: strictsecret.ro
