Ce a scris Marx despre români și România!

Însemnări despre români de Karl Marx (Editura Academiei RPR, 1964). Din dorința de a arăta că autori europeni de seamă, precum „K. Marx și Fr. Engels au arătat un interes deosebit pentru poporul român, fiindcă lupta sa pentru unitate și independență se încadra în mișcarea europeană de emancipare a popoarelor oprimate” (în cuvintele editorilor), acad. prof. Andrei Oțetea și prof. Stanislaw Schwann (Polonia) au recuperat din Arhiva Marx-Engels a Institutului Internațional de Istorie Socială din Amsterdam cîteva manuscrise autografe ale lui Marx (scrise în perioada 1850-1860), cu note și observații despre istoria românilor.

Cităm cîteva pasaje. „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din Moldo-Vlahia se numesc ei înșiși români; vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi.” […] „Țăranii. Rasă puternică, primitivă, în special în munți și în Banatul Craiovei. La fel țăranii din Transilvania. Ironici. Fizionomie meridională. Zeflemiști. Mare putere de similare. Traian e un fel de zeu național. Superstiții (strigoi, de ex.). Au prejudecăți împotriva industriei fierului etc., fiindcă toate uneltele de fier și de aramă erau făcute exclusiv de țigani, care sînt de altfel singurii potcovari din țară. Românii din Transilvania sînt mai puțin înapoiați. Boierii, care de drept posedă monopolul tuturor băuturilor alcoolice de pe moșiile lor, țin cîrciume și propagă beția. Țăranul își petrece toate numeroasele sărbători ale ritului ortodox la cîrciumă. Unica hrană a familiei e mămăliga (mălai fiert cu apă). La zile mari, mămăliga se mănîncă cu lapte, cu brînză proaspătă sau cu pește sărat. Pînă acum cîțiva ani, locuințele lor nu erau decît niște vizuine întunecoase, gropi săpate în pămînt (numite bordee, locuite astăzi mai ales de țigani). Acum, aproape pretutindeni sînt colibe acoperite cu stuf. Acesta e meritul lui Kiselev. Costumul țăranului român de la Dunăre e același ca pe timpul lui Traian.” […] „Cler, mănăstiri.Preotul de sat în Moldo-Vlahia împărtășește viața și havalelile țăranilor. El nu știe să citească decît cărți bisericești tipărite, să facă slujba religioasă și să recite evangheliile în limba națională. În 1848, el a luptat cot la cot cu țăranul. Țăranul nu cunoaște altă lectură decît evanghelia, nu știe decît de vrăji, blesteme, superstiții. Preoții de la orașesînt intriganți; tot atît de ticăloși ca și boierii. La fel și mitropoliții.” […] „Țiganii:robie. În ambele principate țiganii formează o populație totală de 300.000 de suflete, fiind mai numeroși în Moldova decît în Țara Românească; în Transilvania, Bucovina, Banatul Timișoarei, ei se ridică la 140.000. (În englezește sînt numiți Gypsies; ei înșiși se numesc romi). În 1848 guvernul provizoriu proclamă dezrobirea lor.” (Matei Pleșu)

sursă: dilema.ro