Cererea lui Simion către CCR ce arată modul în care s-a fraudat. Textul integral

Curtea Constituțională

Stimate Domnule Președinte Marian Enache,

Subsemnatul, George-Nicolae Simion, în calitate de candidat care a participat la alegerile prezidențiale din anul 2025,

în temeiul art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, coroborat cu prevederile art.

52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, formulez prezenta

CERERE DE ANULARE A ALEGERILOR

prin care vă solicit să constatați că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice și să dispuneți anularea acestuia,

pentru următoarele

CONSIDERENTE

1. Situația de fapt

La data de 4 mai 2025 a avut loc primul tur pentru alegerea Președintelui României.

În urma acestui tur de scrutin, care a avut o prezență la vot de 53,21%, candidații aleși să participe în turul al doilea au fost domnii George-Nicolae Simion, care a obținut un scor de 40,96% din voturi, și Nicușor-Daniel Dan, care a obținut un scor de 20,99% din voturi.

Ulterior încheierii procesului electoral aferent turului întâi, în perioada cuprinsă între ziua votului din turul întâi și data începerii campaniei electorale pentru turul al doilea, a început o operațiune de dezinformare a electoratului și de denigrare a mea, care a continuat și după data începerii campaniei electorale (9 mai 2025) și care s-a desfășurat inclusiv în data de 18 mai 2025, ziua alegerilor.

În această perioadă, a fost desfășurat un atac informațional extrem de grav, în cadrul căruia au fost invocate scenarii false, lipsite de dovezi și utilizate în scopul instigării la ură a populației împotriva mea, cu scopul de a insufla frică în electorat.

Aceste scenarii au făcut referire la o eventuală apropiere a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (în continuare, Partidul sau AUR) și a mea de Rusia, la faptul că aș avea presupuse viziuni pro-ruse, pro-legionare ori pro-fasciste, la faptul că eu și AUR am dori scoaterea României din UE și din NATO (aspecte combătute în mod repetat în toate declarațiile publice ale mele și ale Partidului), la faptul că alegerea mea în calitate de Președinte al României este susținută de serviciile

de informații românești, respectiv că eventuala mea alegere ar fi de natură să distrugă democrația din România.

Toate elementele de propagandă menționate mai sus au fost folosite în mod sistematic, repetat și agresiv atât de echipa de campanie a lui Nicușor-Daniel Dan și de partidele care i-au susținut candidatura, cât și de persoane fizice ori juridice care au realizat campanie directă sau indirectă pentru acest candidat.

De asemenea, această alegație a pericolului asupra democrației reprezentat de alegerea mea în calitate de Președinte al României a fost utilizată chiar de instituții ale Statului Român, în acest sens, cu titlu de exemplu, Universitatea din București exprimând mesaje de natură să susțină denigrările amintite și să îndemne la vot pentru candidatul Nicușor Dan, chiar în ziua votului. Astfel, au fost utilizate și falsificate, într-un mod iresponsabil, noțiuni și elemente de natură istorică (e.g., Mineriada din iunie 1990) în scopul dezinformării și denigrării mele și a inducerii unei stări de frică generalizată în mentalul populației României.

Astfel, propagarea agresivă către populația României a unor teorii cvasi-conspiraționiste ce susțineau revenirea la putere a unor mișcări extremiste, distrugerea democrației din România ori ieșirea României din UE, reprezintă acuze de o gravitate extraordinară ce au fost inoculate alegătorilor și care au condus la inducerea lor în eroare cu privire la persoana mea, prin insuflarea unei stări de frică în rândul cetățenilor.

Mai mult decât atât, au existat intervenții străine în desfășurarea procesului electoral din România, care au avut, pe de o parte, scopul de a realiza acte de fraudă electorală și de înlesnire a acestei fraude, iar, pe de altă parte, au fost de natură informațională și au contribuit la propagarea dezinformării și denigrării mele prin promovarea artificială a scenariilor false amintite mai sus.

În cele ce urmează, vă voi prezenta, succint, factorii care au condus la vicierea procesului electoral.

În ceea ce privește presupusa apropiere față de Rusia, „simpatiile” pro-legionare sau pro- fasciste, vă învederez că această afirmația a fost făcută în mod repetat încă din anul 2020, momentul la care AUR a intrat în Parlamentul României. Recent, cu titlu de exemplu, a se vedea „Cine este George Simion, liderul partidului de extremă-dreapta AUR, calificat de pe primul loc în turul 2 al prezidențialelor 2025”^{1, 2}.

Referitor la entitățile nonstatale, societăți comerciale precum Decathlon au îndemnat, în mod indirect, angajații să voteze cu contracandidatul meu, fiind puse presiuni asupra acestora în acest sens³. În același sens, organizatorii festivalului UNTOLD au oferit vouchere cu titlu de beneficiu pentru alegători, pe baza prezentării ștampilei care atestă că aceștia au votat în turul al doilea de scrutin, fapt care, printre altele, constituie infracțiune conform art. 386 din Codul penal. Mai mult decât atât, organizatorii UNTOLD au și mulțumit, public, pe platforma de socializare Facebook.com persoanelor care au dat curs îndemnului la vot.

¹ https://www.g4media.ro/cine-este-george-simion-liderul-partidului-de-extrema-dreapta-aur-calificat-de-pe-primul- loc-in-turul-2-al-prezidentialelor-2025.html

² https://putereaacincea.ro/fenomenul-aur-radacini-in-national-securism/

³ https://www.gandul.ro/actualitate/mai-multe-multinationale-printre-care-si-decathlon-acuzate-ca-l-sustin-pe-nicusor- dan-cu-mesaje-subliminale-un-weekend-frumos-20519534

După cum am amintit, Universitatea din București a efectuat un sondaj pe platforma de socializare Facebook.com, care reprezenta, de fapt, un îndemn la vot pentru contracandidatul meu, Nicușor-Daniel Dan⁴.

Totodată, cu nerespectarea legislației în vigoare privind materialele de propagandă electorală, au fost mobilizați formatori de opinie (influenceri) importanți în susținerea candidaturii lui Nicușor-Daniel Dan, conform Anexei nr. 1 la prezenta, printre care persoane notorii precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Imogen, Andreea Suciu, Irina Rimes, Lora Official etc.

De asemenea, precizez și faptul că acești formatori de opinie au acționat în mod concertat, sub coordonarea agențiilor de management (inclusiv o firmă franceză) cu care au raporturi contractuale, identificate în Anexa 1.

Suplimentar, în această campanie nelegală desfășurată în favoarea dlui. Nicușor-Daniel Dan, și-au adus aportul și persoane din mediul de afaceri, cum ar fi, cu titlu de exemplu, Florin Talpeș – fondatorul și CEO-ul Bitdefender, conform listei din Anexa 1.

Astfel, în ceea ce privește intervențiile străine în procesul electoral din România (entitățile statale externe), vă indic, cu titlu de exemplu, intervențiile franceze, poloneze, moldovenești și spaniole.

În privința intervenției franceze, în timp ce reclama subminarea rezilienței și supunerea la manipulare din partea „interferenței internaționale străine”⁵, Emmanuel Macron și-a arătat, în mod indirect, susținerea față de Nicușor-Daniel Dan, punctând că alegerile din 18 mai 2025 sunt extrem de importante pentru bunul parcurs european al României.

În ceea ce privește intervenția în procesul electoral a unor actori francezi, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, a susținut că ar fi refuzat o solicitare din partea unei țări occidentale, pe care nu a numit-o, de a „reduce la tăcere” vocile conservatoare din România. Ulterior, acesta a precizat că serviciile franceze de informații externe i-ar fi cerut acces la adrese IP ale suspecților de terorism, în cadrul unei întâlniri care ar fi avut drept pretext combaterea terorismului și a pornografiei infantile. Cu toate acestea, potrivit lui Durov, tema principală a discuției ar fi fost însă de natură geopolitică și a vizat țări precum Republica Moldova, România și Ucraina6. Mai mult decât atât, acesta și-a exprimat acordul cu privire la audierea sa în vederea probării celor pe care le susțin prin prezenta.

În privința intervenției poloneze, Donald Tusk a afirmat public faptul că „Atunci mie mi s-a părut imposibil, dar el a reușit. Și voi veți reuși! Am primit apoi de la regretatul Duckadam mănușile lui de portar. Mi-a spus atunci: „apără Europa, apără România și libertatea noastră, așa cum și eu am apărat poarta în Sevilla. Sunt convins că aceste mănuși trebuie să le primească astăzi liderii noștri – Nicușor Dan și Rafał Trzaskowski. Trăiască România! Trăiască Polonia! Trăiască Europa Unită!”⁷

Referitor la intervenția moldovenească, președinta Republicii Moldova și-a arătat public susținerea față de contracandidatul meu, Nicușor-Daniel Dan, afirmând, cu privire la acesta, că

⁴https://web.facebook.com/story.php?story_fbid=1114769214023764&id=100064720869064&rdid=Uwb6aOy8gcmi4

bsx&_rdc=1

⁵ https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2025/nicusor-dan-a-vorbit-cu-emmanuel-macron-presedintele-frantei- despre-amestecul-rusiei-in-alegerile-din-romania-3243195

⁶ https://newsmaker.md/ro/fondatorul-telegram-acuza-serviciile-franceze-de-informatii-principalul-lor-interes-este- moldova-romania-si-ucraina

⁷ https://agora.md/2025/05/15/donald-tusk-isi-exprima-sprijinul-pentru-nicusor-dan-in-limba-romana-veti-reusi- traiasca-romania

„Succes, Nicușor Dan! Îți admir decența, rezistența, respectul pentru adevăr. Nu e ușor în vremuri populiste!”, făcând o paralelă cu situația țării pe care o conduce, despre care a precizat că „Mai multe sondaje arătau că oponentul meu, un personaj controlat de Kremlin, va câștiga alegerile. Nimeni nu credea că vom reuși să ridicăm un val pentru o Moldovă onestă și liberă. Dar am reușit”, aluzia fiind că eu sunt un candidat pro-rus.

În privința intervenției spaniole, liderul opoziției spaniole și președintele Partidului Popular din Spania (PP), Alberto Núñez Feijóo, a transmis un mesaj de susținere pentru Nicușor-Daniel Dan, în care le-a comunicat românilor care trăiesc în Spania următoarele: „Tuturor românilor care trăiți în Spania, care vă iubiți țara, vă dorim să aveți un viitor de succes. Și de aceea vă spun, nu aveți încredere în populism, nu aveți încredere în cei care au soluții pentru orice, fără să fi rezolvat vreodată ceva. Aveți încredere în Europa. Aveți încredere în partidele pro-europene”. Totodată, a afirmat că Nicușor-Daniel Dan este „fără îndoială viitorul european al României” și le-a transmis românilor din Spania că „De aici, din Spania, îi dorim cel mai bun viitor acestui popor, pe care îl iubim atât de mult. Pentru că vă cunoaștem, pentru că trăiți aici, pentru că lucrați cu noi și formăm o țară extraordinară”⁸.

Mai mult decât atât, inclusiv în presa din Statele Unite ale Americii se reclamă intervenții și presiuni din partea unor state din UE referitor la procesul electoral din România, în sensul că „voința poporului a fost călcată în picioare de o uniune de tehnocrați, presiuni ale serviciilor de informații străine și decrete judiciare.”⁹

1. Motivele de drept

1. În ceea ce privește argumentele de drept de natură să conducă la admiterea prezentei contestații, vă învederez că, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, și ale art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.

Scopul atribuției constituționale prevăzute de art. 146 lit. f) este acela de a asigura respectarea principiului supremației Constituției, prevăzut la art. 1 alin. (5), pe tot parcursul scrutinului prezidențial, precum și a valorilor constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3) și art. 2 alin. (1) din Constituție, care caracterizează statul român și pe care Președintele României are îndatorirea de a le respecta și apăra.

După cum a reținut Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024,

«Atribuția Curții Constituționale potrivit căreia „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui”, reglementată de art. 146 lit. f) din Constituție, nu poate fi interpretată restrictiv», întrucât dispozițiile art. 146 lit. f) din Constituția României trebuie coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1) din Constituția României și cu cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, atribuția instanței de contencios constituțional „de a veghea la respectarea procedurii pentru

⁸ https://hotnews.ro/video-liderul-opozitiei-din-spania-mesaj-de-sustinere-pentru-nicusor-dan-pe-care-il-numeste- viitorul-european-al-romaniei-1977356

⁹ https://r3media.ro/david-sacks-lovitura-tacuta-data-de-ue-in-romania/

alegerea Președintelui neputând fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției”.

Având aceste chestiuni în vedere, Curtea Constituțională a statuat în hotărârea anterior menționată faptul că, în situația în care în cursul procesului electoral au existat „multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale” care au condus la distorsionarea caracterului

„liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali” și care au „afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”, toate acestea au un efect convergent de

„desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.

Or, deoarece „Democrația reprezintă un element fundamental al ordinii constituționale naționale și al patrimoniului constituțional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăți democratice”, iar „Dreptul de a vota și dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea și pentru menținerea fundamentelor unei democrații constituționale autentice și efective, guvernate de preeminența dreptului (…), și sunt garantate de Constituție”, Curtea Constituțională a reținut că „drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o condiție sine qua non a democrației și a funcționării democratice a statului și se exercită cu respectarea exigențelor Constituției și a legilor.”

Totodată, având în vedere prevederile art. 1 alin. (3), care dispun că „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”, text care stabilește în mod expres valorile pe care se fundamentează statul român, drept corolar al existenței în timp a acestuia, respectiv dispozițiile art. 2 alin. (1) din Constituția României, care statuează că „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum”, Curtea Constituțională a reținut următorul aspect: „caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranității și un principiu fundamental al statului român, care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României.”

Luând în considerare aceste argumente, instanța de contencios constituțional a reținut în hotărârea amintită faptul că „statul are obligația de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor(…)”, în exercitarea responsabilității sale pozitive „de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale”, pentru a face față „provocărilor și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale.”¹⁰

În ceea ce privește cauza de față, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2025 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale,

¹⁰ A se vedea, în același sens, și pct. 14, 17 și 20 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția).

inclusiv în mediul online, similar cu situația de fapt reținută de Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Toate acestea au condus la afectarea caracterului liber exprimat al votului cetățenilor, prin negarea dreptului lor de a fi informați corect înainte de a lua o decizie cu privire la candidați și la procesul electoral din toate sursele, respectiv prin neasigurarea unei protecții împotriva influenței nejustificate asupra comportamentului de vot, prin acte și fapte nelegale și disproporționate, publicitatea politică făcută în favoarea candidatului Nicușor-Daniel Dan s-a manifestat și sub forma unor denigrări continue la adresa mea, menite să instige la ură și să insufle frică în rândul electoratului.

Or, în această manieră, publicitatea politică s-a transformat într-un „vector de dezinformare”, dat fiind faptul că, de multe ori, acesta nu și-a dezvăluit „caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar”¹¹, aspect în legătură cu care Curtea Constituțională a reținut în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, referitor la alegerile prezidențiale din anul 2024, faptul că „trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau nonstatale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”.

Cu titlu de exemplu care a fost folosit pentru a insufla temere în rândul electoratului și pentru care am fost „creditat”, a fost creșterea cursului de schimb valutar al monedei euro, fapt care mi-a fost atribuit urmare a câștigării turului întâi al alegerilor prezidențiale, motiv pentru care „Banca Națională a României (BNR) a cheltuit doar luni circa 2 miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion”, întrucât „Investitorii și cetățenii simpli au început să vândă lei și să cumpere euro de teama consecințelor economice ale unei eventuale victorii a lui George Simion, au declarat pentru G4Media sursele oficiale citate”¹². Relevant în acest sens este că și după rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin JP Morgan a prognozat că, în anul 2025, cursul euro va fi de 5,1 lei pe euro la finalul trimestrului al doilea, 5,18 lei pe euro la finalul trimetrului al treilea, 5,25 lei pe euro la final de an, urmând ca în primul trimestrul al anului 2026 acesta să urce la 5,32 lei¹³. Așadar, este lesne de observat că evoluția prognozată a cursului de schimb valutar al monedei euro a fost utilizată ca un laitmotiv în campania electorală, în scopul dezinformării electoratului și insuflării unei temeri colective.

Astfel, apreciez că ne aflăm în ipoteza în care caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale nelegale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media.

Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr. 370/2004, iar, mai mult decât atât, candidatul Nicușor-Daniel Dan a beneficiat și de un tratament

¹¹ A se vedea și Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, considerentul 4.

¹² https://www.g4media.ro/banca-nationala-a-cheltuit-2-miliarde-de-euro-intr-o-singura-zi-ca-sa-mentina-cursul- stabil-al-leului-dupa-victoria-lui-george-simion-in-turul-1-surse.html

¹³ https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/jp-morgan-pachet-masuri-fiscale-ar-putea-veni-spre-finalul- lunii-iunie-retrogradarea-ratingului-romaniei-acum-putin-probabila-bnr-ar-putea-limita-deprecierea-leului-pana- formarea-unui-guvern-22038155

preferențial pe platformele de social media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.

În această manieră, a fost afectată egalitatea de șanse a contracandidatului său din al doilea tur de scrutin, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului meu de a fi ales, cu toate că această egalitate de șanse trebuie garantată tuturor candidaților și partidelor și trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă și imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor.

Aceste neregularități din campania electorală s-au răsfrânt asupra mea, din moment ce a fost creată o inegalitate vădită între mine și contracandidatul Nicușor-Daniel Dan, care a desfășurat o campanie electorală cu eludarea legislației din materie electorală.

Or, după cum a reținut anterior instanța de contencios constituțional, „utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali, cât și de către partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor”, fapt care nu s-a întâmplat în cauza de față, ceea ce a condus la împiedicarea alegătorilor în a-și forma o opinie corectă despre candidați și la inducerea acestora în eroare cu privire la identitatea și calitatea contracandidaților ori a procedurilor de vot.

De asemenea, vă învederez că instanța de contencios constituțional a reținut și faptul că

„Finanțarea legală și transparentă a campaniei electorale este un factor important în regularitatea procesului electoral, iar finanțarea activităților online trebuie, de asemenea, să fie transparentă (pct. 107 și 108 din Raportul explicativ la Codul de bune practici în materie electorală și pct. 46 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială).”

Totodată, a reținut și că „Publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare și să fie transparentă atât în ceea ce privește identitatea sponsorului său, cât și cu privire la tehnica de diseminare utilizată.”

Precizez faptul că, în legătură cu materialele distribuite în mediul online de Nicușor-Daniel Dan, în ziua votului acesta a făcut în mod sistematic campanie electorală pe cele mai populare platforme de social media, postând videoclipuri de promovare și îndemn la vot la cca 30 minute, fiind emise de către BEC în acest sens aproximativ 40 de Decizii de eliminare a conținutului ilegal¹⁴.

Totodată, domnul Nicușor-Daniel Dan a beneficiat de o campanie agresivă derulată în ziua votului, fiind încărcate peste 15 melodii de promovare a acestuia pe platforma TikTok, respectiv de denigrare a domnului George Simion, melodii care au fost ulterior boostate și preluate de către sute

5919D/18.05.2025, 5918D/18.05.2025, 5917D/18.05.2025, 5916D/18.05.2025, 5915D/18.05.2025.

de utilizatori inautentici și pentru care BEC a emis 5 decizii privind eliminarea de conținut ilegal, prin care s-au înlăturat de pe platforma TikTok peste 1500 de materiale audio-vizuale¹⁵.

Îndeosebi, în Decizia nr. 5907D/18.05.2025 se regăsesc 11 melodii și 960 de videoclipuri, fiind eliminate astfel printr-o Decizie mai multe materiale decât sunt eliminate, de regulă, într-o singură ședință a BEC – însă, chiar și în aceste condiții, alte materiale audio-vizuale au fost reîncărcate imediat, amplificând conținutul ilegal în favoarea acestui candidat.

Subliniem, în acest sens, că în anexa la documentul SRI nr. 00778639 din 28.11.2024, document care a servit Curții Constituționale pentru anularea alegerilor prezidențiale în anul 2024, s-a reținut că:

„Promovarea masivă a presupus o campanie pe TikTok, prin intermediul mai multor conturi coordonate ce au publicat activ conținut electoral, atât cu ajutorul algoritmilor de recomandare, cât și prin promovare plătită

Rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din

25.000 conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înaintea datei scrutinului electoral. Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună

, numărul urmăritorilor crescând semnificativ.”

Se poate observa că, în cazul contracandidatului meu, situația a fost și mai gravă decât cea din anul precedent, întrucât acesta a avut în permanență o activitate de promovare intensă la nivelul rețelelor de sociale, punctul culminant fiind atins în ziua votului, sancțiunile și măsurile luate de BEC fiind ignorate cu desăvârșire.

Cu toate acestea, după cum veți constata din administrarea probatoriului propus de mine pentru justa și temeinica soluționare a cauzei, campania electorală desfășurată de dl. Nicușor-Daniel Dan a fost una lipsită de legalitate și transparență, fapt care a afectat formarea unei opinii corecte în rândul alegătorilor și i-a indus pe aceștia în eroare cu privire la persoana mea, provocându-le, totodată, o temere nejustificată și nefondată în privința presupuselor acte sau fapte pe care le-aș fi făcut în calitate de Președinte al României, în cazul în care aș fi fost ales.

Însă, după cum a reținut Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, aceste aspecte conduc la vicierea procesului electoral, dată fiind distorsionarea caracterului liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, afectarea caracterului transparent și echitabil al campaniei electorale și a nesocotirii reglementărilor legale referitoare la finanțarea acesteia, chestiuni care „au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”

2. Suplimentar celor arătate mai sus, în legătură cu faptul că Nicușor-Daniel Dan a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor, după cum am argumentat anterior, odată cu începerea celui de-al doilea tur de scrutin, urmare a plângerilor formulate de AUR și de filiala AUR Brașov, respectiv de mai multe persoane fizice, au fost emise sute de decizii prin care s-a dispus în același sens: eliminarea conținutului ilegal.

Potrivit art. 17 alin. (5)-(8) din OUG nr. 1/2025:

¹⁵ A se vedea Deciziile BEC: 5990D/18.05.2025, 5973D/18.05.2025, 5972D/18.05.2025, 5971D/18.05.2025,

5907D/18.05.2025.

„(5) Deciziile Biroului Electoral Central prin care sunt admise plângerile … privind campania electorală online (…) reprezintă ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal în sensul art. 9 din Regulamentul (UE) 2022/2.065.

• Deciziile prevăzute la (5) trebuie să conțină elementele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (UE) 2022/2.065 și sunt executorii.
• Deciziile Biroului Electoral Central prevăzute la (5) se comunică de îndată Autorității Electorale Permanente, în vederea transmiterii către platformele online foarte mari, în sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2024/900, sub sancțiunea plății unei amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri a platformei online, dacă în termen de 5 ore de la notificarea Autorității Electorale Permanente platforma online nu elimină materialul publicitar în cauză.
• Deciziile Biroului Electoral Central prevăzute la (5) pot fi contestate la Curtea de Apel București, în termen de 48 de ore de la afișarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.”

În detrimentul caracterului executoriu și obligatoriu al acestor decizii, astfel cum rezultă din economia prevederilor art. 17 alin. (5)-(7), META nu a dat curs majorității acestor ordine, deși acestea i-au fost comunicate de către AEP, conform prevederilor legale.

Prin corespondența înregistrată la Biroul Electoral Central sub nr. 2055C/BEC/P.R.2025/ 29.04.2025, META, fiind întrebată de către ANCOM, de ce nu pune în executare Deciziile menționate, a fost furnizat următorul răspuns:

„Stimați colegi,

Meta Platforms Ireland Limited („MPIL”) vă scrie în continuarea discuțiilor productive purtate cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații („ANCOM”) în datele de 25 și 28 aprilie 2025. Așteptăm cu interes să continuăm colaborarea cu ANCOM, Biroul Electoral Central („BEC”), Comisia Europeană („Comisia”) și Coimisiún na Meán („CnaM”) pentru a gestiona în mod adecvat solicitările de eliminare de conținut primite de la BEC în perioada 9–24 aprilie 2025 („TDR-urile”) și ulterior. Transmitem această scrisoare și către BEC, Comisie și CnaM.

În context electoral, MPIL are reguli și proceduri standard pentru gestionarea sesizărilor din partea autorităților guvernamentale care susțin că un conținut încalcă legea locală.¹ Astfel de sesizări sunt analizate mai întâi în raport cu politicile Meta. Dacă respectivul conținut încalcă aceste politici, este eliminat. Dacă nu contravine politicilor, în conformitate cu angajamentele Meta ca membru al Global Network Initiative și în baza Politicii Meta privind Drepturile Omului, echipa juridică a MPIL efectuează o analiză legală a validității procedurale și a fondului sesizării, conform legii aplicabile. Dacă echipa juridică nu respinge solicitarea în urma acestei analize, se desfășoară o evaluare a impactului asupra drepturilor omului pentru a stabili dacă solicitarea este compatibilă cu standardele internaționale privind drepturile omului.

În ceea ce privește TDR-urile, caracterul ilegal al conținutului depinde de implicarea unui

„actor politic”, care are obligația de a eticheta publicitatea politică, conform articolului 16(2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2025 („OUG”). În lipsa implicării unui „actor politic”, nu poate exista o ilegalitate care să justifice în mod valabil o solicitare de eliminare din partea BEC.

Având în vedere cele de mai sus, MPIL confirmă că se află în proces de a lua măsuri privind acele URL-uri care sunt în mod clar legate de conținut de pe platformele MPIL ce provine de la sau în numele „actorilor politici”, conform definiției din articolul 3(4) al Regulamentului UE privind transparența și direcționarea publicității politice („Regulamentul TTPA”) și a considerentelor aferente, la care face trimitere expresă articolul 16(2) din OUG. Până în prezent, MPIL a luat măsuri în privința a 74 de astfel de URL-uri, iar notificări care explică acțiunile întreprinse de MPIL sunt în curs de trimitere. Având în vedere obligațiile legale contradictorii prezentate mai jos, MPIL consideră că a acționat prompt.

Referitor la celelalte 239 de URL-uri, care vizează conținut de pe platformele MPIL unde nu este clar dacă este vorba despre un „actor politic”, MPIL se află încă în proces de evaluare. Acțiunile MPIL asupra acestor TDR-uri sunt fără a prejudicia poziția sa privind legalitatea URL- urilor, a TDR-urilor sau a OUG în sine.

Această evaluare este complicată de interpretarea foarte largă dată de BEC noțiunii de

„actor politic”, extinsă la „persoane care nu dețin funcții elective sau alte funcții publice, dar postează materiale de propagandă electorală pe conturi personale, deschise pe platforme online foarte mari, într-o manieră predominantă și repetitivă”,³ interpretare ce pare să depășească semnificativ articolul 3(4) al Regulamentului TTPA. De fapt, mai multe dintre TDR-urile primite de MPIL urmăresc restricționarea conținutului postat de utilizatori obișnuiți care își exprimă opiniile personale despre candidați.

O interpretare excesiv de largă a noțiunii de „actor politic” în acest context contravine și dreptului la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv libertății presei și a pluralismului mediatic, drepturi consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest drept impune o abordare prudentă și restrictivă a prevederilor care supun discursul politic unor cerințe suplimentare, sub sancțiunea ilegalității.

Din cauza acestor întrebări legale complexe și sensibile, MPIL a avut nevoie de mai mult timp pentru a analiza diversele TDR-uri, acționând totodată cu promptitudine.

MPIL dorește să sublinieze că recunoaște pe deplin importanța asigurării faptului că procesul electoral aflat în desfășurare în România nu este compromis de interferențe din partea unor actori rău-intenționați pe rețelele sociale, inclusiv pe platformele MPIL. În acest spirit, MPIL ia măsuri suplimentare pentru a analiza și procesa TDR-urile cu cea mai mare urgență, menținând totodată echilibrul necesar pentru a lua în considerare implicațiile legale contradictorii.

Totuși, această provocare complexă nu poate fi soluționată doar prin eliminarea generalizată a conținutului (presupus) ilegal de pe platformele sociale: este nevoie de o acțiune eficientă și coordonată din partea tuturor autorităților competente pentru a combate activitățile coordonate desfășurate în afara platformelor, de către rețele care încearcă să influențeze procesul electoral. În acest sens, MPIL a colaborat cu șaisprezece autorități române diferite, inclusiv Direcția Națională pentru Securitate Cibernetică, pentru a coordona schimbul de informații privind diverse amenințări. MPIL rămâne disponibilă să sprijine în continuare ANCOM și autoritățile române în eforturile lor esențiale în acest domeniu.”

După cum se observă cu claritate, META a refuzat în mod expres punerea în executare a ordinelor menționate, făcând referire la aspecte ce țin de fondul deciziilor executate, chestiuni care însă puteau face controlul exclusiv al instanțelor judecătorești.

Astfel, refuzul META este grefat pe politicile sale interne de evaluare a conținutului postărilor, în raport de propriile sale criterii stabilite în termenii și condițiile de utilizare a serviciilor, însă acest refuz este vădit ilicit, contravenind legislației naționale în domeniul electoral, respectiv a prevederilor art. 17 alin.(5)- (7), coroborat cu prevederile art. 11 alin.(3) teza II din Legea nr. 370/2004. Or, reglementările sale de ordin intern nu pot prima în fața legislației naționale.

Mai mult, META a dat dovadă și de rea-credință atunci când refuzat să execute astfel de ordine, având în vedere că domeniul de aplicare teritorial al ordinelor este România, astfel că nu este obligat să șteargă cu titlu definitiv materialele vizate de decizii („purge”), ci doar să le ascundă vizibilitatea pe teritoriul statului român, acestea fiind în continuare stocate pe serverele sale.

Îndeosebi, refuzul META a contravenit dezideratului unui proces electoral lipsit de manipulare digitală, deziderat setat de către Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 32/2024, prin care a fost anulat întreg procesul electoral datorită expunerii semnificative a unui candidat, cu consecința deturnării de voință a alegătorilor:

„14. În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.

[…]

16. În cauza de față, având în vedere prevederile art.37 din Constituție, Curtea reține că a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media online a celorlalți candidați în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali, cât și de către partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicați să-și formeze o opinie despre candidați și alternativele electorale sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învestește autoritățile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate și, după caz, să sancționeze astfel de conduite.”

De remarcat este și faptul că META a inițiat o serie de litigii prin care a solicitat anularea Deciziilor emise de BEC, însă conform datelor existente pe site-urile instanțelor de judecată, a reieșit faptul că a reușit să anuleze una singură.

AUR nu a avut nicio posibilitate legală de a acționa pentru punerea în executare a acestor

decizii.

După cum rezultă din economia prevederilor art. 16-17 și, în special, a prevederilor art. 17 alin.(8) din OUG nr.1/2025, competența instanțelor judecătorești, mai exact a Curții de Apel București, poate fi angajată doar în privința contestării Deciziilor BEC de admitere/respingere a plângerilor privind propaganda electorală în mediul online.

Or, în cauză, nu vorbim de contestarea unor Decizii ale BEC, ci de un refuz explicit al unei entități juridice de drept privat de a da curs acestor Decizii.

Mai mult decât atât, META nu a putut fi angajată într-un litigiu de contencios administrativ în materie electorală, câtă vreme nu este o autoritate publică, în sensul Legii nr. 554/2004.

Totodată, nici eu, nici AUR nu am avut posibilitatea de a cere punerea în executare a Deciziilor BEC pe calea dreptului comun.

Ca atare, în lipsa unui remediu procesual disponibil pentru a constrânge META la punerea executare a ordinelor menționate, Partidul a fost pus în imposibilitatea de a combate propaganda electorală în favoarea candidatului Nicușor-Daniel Dan, ceea ce a fost de natură a influența aptitudinea electoratului de a-și forma o opinie în cunoștință de cauză.

3. Totodată, vă învederez că statul român a fost incapabil de a acționa împotriva conturilor inautentice, fapt dublat de pasivitatea platformelor online de a suspenda ori elimina conturile vizate de conținutul ilegal.

Astfel, în perioada campaniei electorale, în urma plângerilor formulate, BEC a raportat către Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Directoratul de Securitate Cibernetică mai multe conturi cu activitate suspectă, care nu au fost asumate în mod manifest de către o persoană fizică sau juridică și pe seama cărora se posta în mod activ în favoarea domnului Nicușor-Daniel Dan.

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică a fost într-o continuă corespondență cu BEC, confirmând că a identificat un număr de conturi de utilizator, dintre cele transmise de către BEC, iar multe dintre acestea au aparent un comportament neautentic – posibil de tip bot, parte a unei rețele automatizate.

Directoratul a aplicat următoarea abordare metodologică pentru verificarea conturilor de utilizator:

• Verificare dacă un cont transmis de către BEC spre DNSC se regăsește în sursele de date și raportări interne ale Directoratului, fiind corelat cu atacuri sau incidente cibernetice;
• Verificare a principalelor statistici ale contului de utilizator:
  • Următori (followers)
  • Număr de aprecieri (likes)
  • Număr de utilizatori urmăriți (following)
  • Data primei postări
• Verificare a principalelor elemente ce definesc comportamentul utilizatorului:
  • Avatar + Bio
  • Caracteristicile activității contului
• Postări frecvente și repetitive pe același subiect
• Creare recentă a contului cu volum mare de conținut
• Nume generice sau alfanumerice de utilizator

• Profil fără poză reală sau cu imagini stock
• Schimbări bruște de tematică a conținutului
  • Comportament de amplificare artificială
• Repost-uri masive pe o singură temă
• Folosirea excesivă a hashtag-urilor cu caracter politic
• N/A – Not Applicable
• Indicatori de manipulare a informației sau propagandă
  • Răspândirea de informații false sau neverificate
  • Folosirea de titluri alarmiste sau clickbait
  • Propagandă politică
• Utilizare identitate falsă sau impersonare
  • Pretinderea că sunt instituții oficiale sau influenceri sau jurnaliști
  • Utilizarea ilegală a siglelor și identității vizuale
  • N/A – Not Applicable

Cu toate acestea, multiple conturi au fost raportate de către DNSC spre platformele de socializare, fără vreo intervenție promptă a autorităților statului, respectiv fără ca BEC sau ANCOM să dispună măsuri de eliminare sau suspendare a conturilor cu activitate suspectă.

Singurele măsuri dispuse de către BEC au fost de a solicita platformelor foarte mari să efectueze verificări cu privire la autenticitatea/neautenticitatea conturilor vizate de conținut ilegal, în vederea luării măsurilor necesare conform dispozițiilor art. 7 din Regulamentul (UE) 2022/2.065, însă o parte dintre platforme nu s-au conformat acestei cerințe în timp util, având în vedere caracterul urgent al măsurilor dispuse în context electoral.

Neautenticitatea titularilor materialelor reclamate a condus la o dezinformare masivă și încălcarea opțiunii libertății de vot a alegătorilor, fiind pe deplin incidente considerentele art. 4 din Regulamentul UE nr. 2024/900 potrivit căruia „Publicitatea politică poate fi un vector de dezinformare, în special atunci când publicitatea nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-tintă sau de distribuire a materialului publicitar. Este necesar un nivel ridicat de transparență, printre altele, pentru a sprijini dezbaterile politice şi campaniile politice deschise şi echitabile, precum și alegerile sau referendumurile libere şi corecte şi pentru a combate manipularea şi ingerințele în ce priveşte informațiile, precum şi ingerințele ilegale, inclusiv din partea țărilor terte. Dacă publicitatea politică este transparentă, alegătorii și persoanele în general pot să înțeleagă mai bine, atunci când li se prezintă un material publicitar politic, în numele cui se difuzează materialul publicitar, precum și modul în care și motivul pentru care sunt vizați de un furnizor de servicii de publicitate, fiind astfel capabili într-o măsură mai mare să își exprime opțiunea de vot în cunoștință de cauză.”

Astfel, atât timp cât pe platformele online pe care au fost postate materialele reclamate nu au fost asumate în mod expres de o persoană fizică sau juridică, devine evident că publicul destinatar al postărilor nu a avut posibilitatea de a cunoaște în numele cui se difuzează materialul publicitar, aspect de natură a crea confuzie în exercitarea opțiunilor de vot, ceea ce echivalează cu o dezinformare a alegătorilor.

Conduita platformelor online (în special TikTok, Meta neexecutând de multe ori ordinele de eliminare) s-a rezumat la a elimina materialele publicitare politice indicate în deciziile de eliminare a conținutului ilegal, însă fără a retrograda conturile utilizatorilor în sistemele de recomandare sau

fără a le suspenda ori elimina, această conduită contravenind considerentului 55 din Preambulul RE nr. 2022/2065, potrivit căruia (55) | Limitarea vizibilității poate consta în retrogradarea în ierarhie sau în sistemele de recomandare, precum și în limitarea accesibilității de către unul sau mai mulți destinatari ai serviciului sau în blocarea accesului utilizatorului la o comunitate online fără ca utilizatorul să știe acest lucru („shadow banning”).

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, în raportul preliminar remis la data de 19.05.2025, a remarcat faptul că: „Campania a rămas dominată de activitățile online, mesajele fiind adesea centrate pe teme polarizante și pe atacuri personale. Dezinformarea și informarea greșită au circulat în mod extensiv, inclusiv pe tema procesului electoral, cerând autorităților să răspundă public în mai multe rânduri. Încrederea publicului a fost afectată de răspunsurile instituționale fragmentate, care au abordat insuficient răspândirea în creștere a comportamentului neautentic și plângerile aferente.

[…]

Au persistat diseminarea dezinformării, precum și comportamentul neautentic care viza amplificarea sau suprimarea mesajelor ambilor candidați. Deși platformele au eliminat în mod proactiv unele conținuturi online evaluate de acestea ca fiind neautentice, volume semnificative au rămas accesibile, iar transparența activităților lor a rămas limitată. Organizațiile societății civile și Ministerul Afacerilor Interne au raportat platformelor un număr substanțial mai mare de cazuri de dezinformare și comportament neautentic decât în primul tur. BEC a primit peste 3.900 de plângeri, în mare parte legate de conturi neautentice și postări neetichetate ale unor presupuși

„actori politici”, care au dus la 2.600 de decizii de eliminare a conținutului privind 3.600 de postări

[…]

Comportamentul online neautentic, inclusiv încercările de a amplifica sau suprima mesajele candidaților, a persistat. În timp ce Platformele Online Foarte Mari (VLOP-urile) au restricționat în mod proactiv un anumit conținut evaluat ca fiind neautentic, un volum mare de astfel de conținut a rămas accesibil. Transparența cu privire la practicile de moderare a conținutului ale VLOP-urilor a fost limitată, deoarece detaliile acțiunilor de punere în aplicare și criteriile pentru eliminarea conținutului nu au fost dezvăluite public. Mai multe organizații ale societății civile (OSC-uri) au continuat să monitorizeze și să raporteze cazuri de comportament neautentic și dezinformare, trimițând în mod semnificativ mai multe rapoarte decât în primul tur.

Ministerul Afacerilor Interne a semnalat către VLOP-uri aproximativ 4.800 de postări, pentru presupus comportament neautentic, încălcări ale legislației electorale și incitare la violență, o cifră semnificativ mai mare decât în primul tur. Între 5 și 17 mai, BEC a primit peste 3.900 de plângeri, în principal legate de conturi neautentice și postări neetichetate ale presupușilor „actori politici”, ducând la aproximativ 2.600 de decizii de eliminare a conținutului pentru mai mult de 3.600 de postări, crescând numărul total de decizii de eliminare de la începutul campaniei pentru primul tur la peste 9.000. Când VLOP-urile au decis să nu pună în aplicare deciziile de eliminare ale BEC, persoanele afectate nu au fost informate că BEC a identificat o încălcare.”

4. În plus, vă învederez și faptul că procesul electoral a fost viciat și prin imixtiuni ale instituțiilor din domeniul securității naționale care, fiind implicate în mod direct în procesul electoral, au profitat de poziția-cheie pe care o dețineau și au manipulat în mod abuziv opțiunile alegătorilor.

Astfel, ca metodă de fraudare a alegerilor, acest lucru a fost posibil pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale (în continuare, STS), prin intermediul sistemului informatic utilizat în procesul electoral, responsabil de centralizarea rezultatelor din secțiile de votare.

Acest sistemul gestionat de STS preia electronic datele introduse la nivelul fiecărei secții, iar apoi acestea sunt prelucrate și introduse în baze de date centralizate.

Cu toate acestea, prin manipularea internă a sistemului, urmare a unui acces neautorizat (sau autorizat, dar folosit ilegal), cifrele introduse inițial pot fi alterate în favoarea unui candidat, înainte de afișarea rezultatelor finale oficiale.

Mai mult decât atât, având în vedere lipsa totală de transparență a instituției și o conducere practic politică a acesteia, sistemul informatic poate fi plin de vulnerabilități, iar auditarea acestuia – imposibilă, în contextul în care la codul sursă al aplicației nu este permis un acces liber în vederea verificării și asigurării integrității și securității sale.

În plus, dacă acest soft este manipulat anterior votului pentru a produce rezultate distorsionate în anumite condiții specifice (de exemplu, activarea unui script care se declanșează la o anumită oră sau când diferențele sunt mici între candidați), această fraudă ar putea rămâne nedetectată în absența unor verificări independente și minuțioase.

Totodată, într-o zi de alegeri normală, operatorul din secţia de votare ar trebui să scaneze cartea de identitate cu tableta furnizată de STS. Sistemul verifică instantaneu formatul CNP-ului, îl marchează drept „a votat” şi stochează fotografia actului, lăsând o urmă digitală uşor de verificat ulterior.

În anul 2025, informațiile arată, însă, că mai bine de o treime dintre codurile numerice personale au ajuns în baza de date nu prin scanare, ci prin tastare manuală. O asemenea proporţie depăşeşte de câteva ori media obişnuită şi nu poate fi justificată prin tablete defecte sau documente deteriorate.

Introducerea manuală elimină dovada foto şi deschide uşa unui abuz: una sau mai multe persoane cu acces privilegiat la sistem au înscris direct, în rafală, şiruri de CNP-uri plauzibile, fără ca, la nivelul secţiei, membrii biroului să-şi dea seama că înregistrează persoane inexistente. Procesul a avut loc târziu, probabil spre finalul zilei, când graficele publice de prezenţă sunt urmărite doar sporadic, iar inserarea trece neobservată la suprafaţă.

În paralel, aplicaţia STS conţine un mecanism care blochează votul unui alegător de îndată ce acesta s-a prezentat la urnă, indiferent dacă se află în ţară sau în străinătate. Când funcţia este activă, un cetăţean care a votat deja în străinătate nu poate să fie acceptat din nou în România: tableta afişează mesajul „persoana a mai votat”, iar procesul se opreşte.

Or, la scrutinul din 2025 au apărut relatări credibile conform cărora alertele pentru „dublă votare” nu s-au mai declanşat deloc. O asemenea „tăcere” are o singură explicaţie tehnică: parametrul care porneşte controlul a fost dezactivat, iar replicarea bazelor de date între reţeaua externă (străinătate) şi cea internă a fost întârziată voit sau tabletele au fost trecute în mod offline la orele de vârf şi au sincronizat informaţiile abia după ce urnele se închiseseră. Indiferent de variantă, rezultatul este identic – acelaşi CNP poate figura de două ori, generând artificial voturi suplimentare.

Când cele două breşe s-au întâlnit, vulnerabilitatea a devenit masivă. Aplicaţia configurată să nu mai verifice dublarea votului şi o bază de date care acceptă, fără imagini, orice șir de cifre introdus manual au permis fabricarea industrială a voturilor. Într-un interval foarte scurt, chiar şi în ultimele minute ale zilei de votare, un utilizator cu drepturi extinse ar fi putut încărca un fişier uriaş

cu CNP-uri inventate sau dublate, suficiente pentru a face să apară circa 1.6 milioane de opţiuni electorale în favoarea unui singur candidat. Cum prezenţa totală s-a apropiat de nouă milioane, acel volum suplimentar – aproape 18% – a fost decisiv pentru răsturnarea rezultatului final.

Or, având în vedere rezultatele turului întâi, din care rezultă un decalaj evident între voturile ce mi-au fost acordate mie și cele acordate lui Nicușor-Daniel Dan, se poate constata o inversare a procentelor în cel de-al doilea tur, lucru care ar fi fost posibil numai urmare a manipulării grosolane a rezultatelor scrutinului.

Precizez că inadvertențele din rezultatele votării, cauzate de frauda grosolană intermediată de sistemul informatic al STS, au fost constatate de experți internaționali în domeniu.

În acest sens, în expertiza efectuată de dl. Xavier Azalbert în legătură cu rezultatele alegerilor prezidențiale, acesta a efectuat o analiză comparativă a sondajelor electorale (intenția de vot a cetățenilor cu drept de vot) și a rezultatelor efective de la scrutin.

Astfel, sondajele arătau, în medie, în favoarea mea – 56% din voturi, iar în favoarea lui Nicușor-Daniel Dan – 44% din voturi, evoluția intenției de vot arăta un număr de 1.476.922 de votanți care ar fi urmat să fie preluați de mine dintre cei care au votat în turul întâi, ceea ce ar fi condus la câștigarea alegerilor cu mai mult de 6.444 milioane de voturi, față de numărul prefigurat de aproximativ 5.063 milioane de votanți ai lui Nicușor-Daniel Dan.

Cu toate acestea, s-a observat o inversare a voturilor ce mi-au fost acordate mie și lui Nicușor-Daniel Dan, fapt care a condus la răsturnarea rezultatului alegerilor prezidențiale și, implicit, a voinței populare.

Așadar, faptul că a existat o fraudă la vot intermediată de STS este evident, aspect care a condus la răsturnarea rezultatelor alegerilor, prin atribuirea unui număr de aproximativ 1.6 milioane de voturi contracandidatului meu, Nicușor-Daniel Dan.

• Probele

În dovedirea susținerilor formulate în prezenta contestație, vă solicit administrarea probelor cu înscrisurile, mijloacele materiale de probă anexate prezentei și cu audierea prin videoconferință a lui Pavel Durov, care a fost de acord cu audierea sa în vederea susținerii celor argumentate de mine în prezenta.

1. Concluziile

Pentru toate aceste considerente, vă solicit respectuos să constatați că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice principiilor esențiale ale alegerilor democratice și să dispuneți anularea acestuia.

George-Nicolae Simion

media-174779880364078600