Un coleg de redacție a băgat pe țeavă o scrisoare Declic, lucru pe care l-am mai făcut cu fiecare enormitate și diversiune pusă la cale de acest grup aparent civic, în subtext o prelungire a politicii Comisiei Europene din care cîțiva oameni și-au făcut o veritabilă îndeletnicire.
Ele ajută populația să gîndească democratic și să meargă numai pe făgașele Comisiei Europene.
Subiectul chiar merită atenție pentru că asemenea „petiții” ne-au pricopsit numai cu nenorociri și n-au făcut decît să pregătească terenuri pentru alte comenzi și decizii ale autorităților.
Ce vrea Declic merită chiar cunoscut pentru că ne putem da seama ce ni se pregătește. Cu o „scrisorică”, Declic sare în ajutorul Dianei Buzoianu. Și ăsta este un semn că ascunde tot o comandă de la Bruxelles.
Care sunt efectele fiecărei campanii, precum și culisele care îi mînă în luptă și cine sunt beneficiarii?
Și ce zic cetățenii români păpușați de afară sub numele de Declic? Activiștii de la Declic sar în ajutorul ministrei de la Mediu, Diana Buzoianu, în legătură cu proiectul de lege prin care 10 la sută din teritoriul României trebuie să devină „arie naturală cu protecție strictă”.
Cu rugămintea ”Lăsați natura în pace: 10% din România, protecție strictă!”, activiștii au inițiat o petiție pentru strângere de semnături, denumită „Fără drujbe, fără baraje, fără minerit”.
Scopul campaniei este de a-i oferi Dianei Buzoianu o mînă de ajutor la proiectul menționat, acesta fiind o condiție pentru un jalon în PNRR.
Războiul se duce pentru felul în care trebuie stabilite ariile protejate. Declicii noștri și alți ongiști care trăiesc tot din finanțările Comisiei Europene susțin că ariile protejate trebuie stabilite prin decizie, nu cu participarea localnicilor și a consiliilor locale. Să vină de la București și de la ong-uri, iar localnicii să-și țină gura și să se conformeze. Știu ei, verzii, experții, ong-iștii și USR-iștii ce trebuie protejat și pentru ce să primească bani. Dar, mai ales, de ce să se ferească de localnici și de primării. Ei vor protecție strictă pe 10% din teritoriul României ca arii protejate după cum le iese din pix și din locuri favorite. Ei cheamă populația să semneze petiția către Diana Buzoianu ca semn de sprijin pentru protecție strictă. Să fie de acord cu ea și cu ei, indiferent cine crapă și ce comunități suferă.
„Cerem desemnarea a 10% din teritoriul României ca arii naturale strict protejate, așa cum a fost asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”.
Nu întîmplător petiția lor se numește „Fără drujbe, fără baraje, fără minerit”. Ca și cînd cetățenii ar striga sau ar lansa și ei o petiție intitulată „Fără ong-iști, fără finanțări străine, fără interese mascate!”.
Și ce vrea Declic?
„Cerem ca identificarea și desemnarea zonelor care ar urma să fie strict protejate să se facă pe criterii pur științifice. A condiționa instituirea zonelor de protecție de acordul comunităților locale, cum a anunțat ministra Mediului, este echivalent cu a da liber la continuarea distrugerii celor mai valoroase arii naturale pe care le avem. Comunitățile afectate au dreptul de a fi compensate just, cerem ca Guvernul să asigure aceste compensații”.
Adică să trecem rapid la desființarea barajelor, iar cetățenii să fie compensați de stat cu plata cisternelor și a bidoanelor cu apă.
În mintea celor de la Declic, protecția strictă se face de la București, adică de la Bruxelles, de unde vin și orientările, și bani, și susținerea politică. Exact ca pentru Funky Citizen și pentru multe altele, inclusiv pentru campaniile G4Media.
„Identificarea, apoi desemnarea zonelor de protecție strictă este jalon în PNRR. Ministra a cerut public ca protecția strictă să fie instituită doar după o hotărâre a consiliilor locale. Dacă identificarea sau desemnarea propriu-zisă depinde de acordul local, toți cei ce câștigă din exploatări forestiere, balastiere, hidrocentrale și alte afaceri locale se vor opune protecției stricte. Și vor pune presiune pe consiliile locale să se opună instituirii protecției.
Pe scurt, cei cu interese financiare din exploatarea ariilor naturale vor bloca protecția zonelor valoroase. Rezultatul este blocaj administrativ și imposibilitatea de a desemna suprafețele necesare în termenul asumat prin PNRR”.
Nimeni din agitatele ong-uri nu zice nimic despre cum au ajuns ariile protejate ca jalon în PNRR. Și nici despre cum se poate trăi într-o arie protejată. Cu atît mai mult, pot să moară și obiceiurile locului, și tradițiile, și dezvoltarea. Parcă au uitat cu desăvîrșire că PNRR-ul a fost încropit de Cristian Ghinea și de grupul său userist, PNRR validat de semnătura lui Klaus Iohannis, ilustrînd mai mult nepăsarea președintelui și orientările progresist-isterice ale lui Cristian Ghinea decît nevoile României.
Nu este deloc întîmplător că „asaltul” asupra barajelor și asupra mineritului vine din ong-uri. Este tot parte din strategia Comisiei Europene, vizînd distrugerea surselor hidro cu argumentul de necombătut al protecției mediului.
Se vede de departe că „Fără baraje, fără drujbe și fără minierit” din mintea celor de la Declic vine din programul de mediu al Comisiei Europene, cea care îi și finanțează în cea mai mare parte.
După ani și ani de campanii agresive și de cai verzi pe pereți, a venit vremea să ne trezim. Pe lîngă organizațiile înființate de cetățenii români pentru a-și susține problemele sau pentru a-și apăra drepturile, România a fost împînzită de nenumărate ong-uri contrafăcute după un plan bine stabilit. Sub pretextul că ele reprezintă voci ale cetățenilor, un număr de ong-uri funcționează ca instrumente de propagandă, dar și ca mijloace de intervenție în agenda publică, de susținut interese economice sau de blocat dezvoltări și direcții de evoluție.
Parlamentarul european Gheorghe Piperea a dezvăluit cifra de 3,6 miliarde de euro prevăzută în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene pentru ong-uri. În cel care se încheie, din fondurile cotizate de țările membre, adică și de la noi, 1,5 miliarde de euro au fost alocate ong-urilor. Din aceși bani trăiesc, ne prelucrează și ne impun teme și presează pentru proiecte de lege. Scopul lor este din ce în ce mai vizibil? Să intoxice populația din diverse țări cu programul de mediu al Comisiei Europene și cu felul în care văd birocrații bruxellezi abordarea „ariilor strict protejate” în România.
Cît privește viața oamenilor din zonele „strict protejate”, să se descurce! Fără baraje, fără drujbe, fără minerit!
sursă: cotidianulhd.ro
