Ungaria, deși are o populație și o suprafață la mai puțin de jumătate din cele ale României, reușește să atragă aproape dublu din investițiile străine, în special din Germania. Profesorul Cristian Păun explică unde greșește România și propune câteva direcții pentru redresare.
Ungaria nu traversează cea mai bună perioadă a sa din ultimii 35 de ani, dar chiar și așa continuă să fie preferată de investitorii internaționali. Într-o perioadă în care scandalurile provocate de politica dusă de Viktor Orban depășesc limitele geografice ale țării vecine, iar Uniunea Europeană a blocat o parte din fondurile destinate acestui stat, ungurii reușesc să compenseze acest lucru prin știința de a atrage investitori.
Statisticile Băncii Mondiale arată că România nu stă deloc mai bine ca țări precum Ungaria, Polonia și Cehia, iar la unele capitole suntem și sub Bulgaria. Legat de nivelul de trai și de PIB pe cap de locuitor, conform datelor Băncii Mondiale din 2022, România avea un PIB pe cap de locuitor de 15,892.1 de dolari. În Ungaria, acest indicator arăta 18,463.2 de dolari, în vreme ce în Polonia, acesta era de 18,321.3 de dolari, iar în Bulgaria 13,772.5.
Nici la alte capitole nu stăm bine. Spre exemplu, datele oficiale arată că investițiile străine directe erau, în 2021, în România, 3,7% din PIB. E adevărat, i-am depășit pe bulgari (2,5%), dar nu am contat într-o comparație cu Ungaria (16,6%) sau cu Polonia (5%).
În 2022, investițiile străine nete au urcat în România cu 0,2 procente, dar tot au rămas cu mult sub Ungaria. Asta deși vecinii de la Vest au avut un an mai modest și au atras investiții de „doar” 7,8% din PIB-ul lor. Bulgaria, pe de altă parte, a urcat și a ajuns la doar 0,1% sub noi.
Am ratat startul în anii 90
Pentru investitorii străini, Ungaria a fost mai atractivă încă din 1990 decât România. A contat enorm și faptul că țara este situată mai în Vest, dar și relațiile mult mai bune cu țări ca Germania, Austria, Olanda și țările scandinave. Un plus au fost și infrastructura, forța de muncă calificată și infrastructură industrială. În tot acest timp, România, care are avantajul unei piețe mai mari și a unor costuri potențial mai reduse, nu a reușit să profite de atuurile sale.
După 1990, vecinii din Vest au atras un volum semnificativ de investiții străine directe, în special în urma privatizării, dar și prin greenfield investments (industrie auto, retail etc). În plus, Ungaria a avut o imagine mult mai bună, iar evenimente precum Mineriadele, care au deraiat România și au șters-o pentru mulți ani de pe harta investitorilor, au lipsit.
Nu știm să fim prietenoși cu investitorii
Mai recent, în 2024, cifrele oficiale au arătat că Ungaria a reușit să atragă aproximativ 4.000 de miliarde de forinți în noi investiții conform declarațiilor oficiale pentru 2024, puțin sub 10 miliarde de euro. Comparativ cu vecinii noștri din Vest, România a atras în același an, ultimul pentru care există date oficiale, aproximativ 5,6 miliarde de euro în investiții străine directe (ISD).
Profesor la ASE București, Cristian Păun consideră că România nu știe să fie un stat prietenos cu investitorii, iar impredictibilitatea economică și fiscală nu fac decât să sperie companiile străine care ar fi interesate să investească aici.
„Am văzut recent date din care reiese că am avea PIB mai mare ca Ungaria și ca alte țări, dar povestea cu PIB-ul trebuie în primul și în primul rând raportată la populație. Adică PIB-ul pe locuitor contează și în general contează la paritatea puterii de cumpărare ca să poți să faci o comparație între țări. România, într-adevăr, are un PIB aproape dublu față de China, de exemplu. Și, într-adevăr, în China sunt foarte mulți care sunt săraci. Dacă în România, la PIB-ul pe cap de locuitor aproape dublu față de cel al Chinei, cam 30% din populație este săracă mai ales în anumite regiuni din sud, sud-estul țării, vă dați seama ce se întâmplă în China unde PIB-ul e la jumătate și nu prea ai ce să redistribui din el către o populație, într-adevăr, mult mai mare. Deci acolo estimările arată că aproximativ jumătate din chinezi sunt la limita sărăciei”, spune Păun.
PIB-ul a crescut pe datorii și deficit, dar nivelul de trai nu
România, în schimb, trăiește din împrumuturi și este țara cu cel mai mare deficit economic și cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.

„PIB-ul la care se tot raportează în ultima vreme toți politicienii noștri nu înseamnă neapărat bunăstare. Da, PIB-ul a crescut în ultimii ani, dar a crescut pe un deficit și pe o datorie consistente. Și mai e ceva. Problema cu PIB-ul este că el nu reflectă activele care stau în spatele generării acestui PIB. Adică nu prea îți dai seama cum se formează acest PIB. Din ce anume? Că una e să se formeze PIB-ul din frizerii și nu mai știu ce servicii de turism sau agroturism, pensiuni și alta este să se formeze PIB-ul din producție industrială cu avans tehnologic în spate consistent. De asta nu prea poți compara până la urmă nici măcar România cu Ungaria având în vedere industria pe care Ungaria a reușit să o dezvolte cu ajutorul investițiilor străine din Europa. Noi n-am reușit. Pe partea cealaltă, PIB-ul nu reflectă datoria. Tu poți să te tot dezvolți crescând cheltuielile guvernamentale din PIB și pe care să le crești pe datorie, pe deficit și pe datorie. PIB-ul nu arată treaba asta. Deci poți să ai un PIB care întotdeauna e mai mare, cu deficitul, cu datoria din spatele deficitului. Este nevoie de foarte multă atenție”, mai spune expertul.
Doar bucureștenii și clujenii trăiesc la nivelul Europei de Vest
De asemenea, PIB-ul României nu arată faptul că avem discrepanțe uriașe de dezvoltare între Vest și Est, între orașele mari și urbanul mic și mediul rural. Spre exemplu, singurele orașe din România care au ajuns la puterea de cumpărare medie europeană și chiar au depășit-o sunt București și Cluj. Astfel, bucureștenii și clujenii sunt singurii români care, conform datelor oficiale Eurostat, au un nivel de trai peste media din Uniunea Europeană.
Bucureștiul înregistrează un Produs Intern Brut (PIB) pe locuitor, exprimat în standarde de putere de cumpărare, de 87.400, mai mult decât dublul mediei europene de 38.000. Clujul este singurul județ din România care a ajuns să depășească media Uniunii Europene, cu un standard de putere de cumpărare de peste 43.000. Evident, la Cluj-Napoca nivelul de trai este mai ridicat decât în județ și se apropie de București.
În schimb, niciun alt județ și niciun alt oraș românesc nu echivalează măcar media europeană. În orașele mici și în mediul rural lucrurile nu arată deloc bine.
„PIB-ul nu-ți arată dacă te uiți așa din avion la el, dacă ai, de exemplu, diferențe de dezvoltare între regiuni, între rural-urban, între anumite părți din țară. Pentru că noi avem așa ceva. Deci este clar un dezechilibru teritorial astăzi în formarea acestui PIB pe care îl folosim, într-adevăr, să apreciem dezvoltarea și să apreciem creșterea economică. Deci, din punctul meu de vedere, ar trebui să fim puțin mai precauți, să fim prudenți când ne lăudăm cu realizările noastre”, subliniază Cristian Păun.
Nu suntem competitivi
El vorbește și despre competitivitatea României, care nu arată deloc bine. Evident, despre acest lucru autoritățile „uită” să vorbească, iar când amintesc o fac în treacăt.
„România are încă pași importanți de făcut pe direcția convergenței către țările dezvoltate. Încă avem de lucru la capitolul competitivitate. Cea mai competitivă regiune, București-Ilfov, abia este la vreo 40% din competitivitatea celei mai competitive regiuni din Uniunea Europeană. Deci mai avem de lucru până să ajungem să fim competitivi în piața unică”, explică Păun.
Ce soluții avem
România ar trebui să își dezvolte industria, să profite de fondurile europene și să-și stimuleze exporturile, consideră Cristian Păun. Acestea ar fi temele pe care orice guvern ar trebui sa le aibă în vedere.
„Sigur că încă avem de lucru la foarte multe, cum ar fi energia, cum ar fi dezvoltarea industrială, exporturi, că nu prea exportăm, mai ales în piața unică, unde am avea niște facilități, că nu plătim taxe vamale, nu avem bariere prea mari. Este o piață unică și nu o prea folosim. Deci, da, e nevoie de optimism, cu siguranță, dar aș merge mai degrabă pe un optimism foarte prudent, foarte, foarte, cum să spun eu, realist. Aș prefera să avem și noi măcar o dată un politician care îmi spune realist care-i problema și nu ascunde noroiul sub preș, pentru că am avut foarte multă vreme parte de astfel de politicieni care ne spuneau că totul e lapte și miere și dacă te uitai pe dezechilibrelele macro-economice te luai cu mâinile de cap”, susține Păun.
În ce privește incapacitatea României de a deveni mai atractivă pentru pentru investitori, Cristian Păun amintește taxele și impozitele care apar peste noapte și îi alungă pe investitori sau îi fac să amâne pe termen nedefinit investiții la care altfel s-ar fi gândit.
Audi-Volksvagen, Mercedes, BMW și Samsung investesc în Ungaria
În timp ce România a ratat foarte multe investiții mari, Ungaria a atras companii germane precum Mercedes, Audi și BMW, care au transformat țara într-un hub al industriei germane.
Audi Hungaria a investit la Győr aproape 13 miliarde de euro, mult mai mult decât au făcut-o Renault – Dacia și Ford împreună în România. De asemenea, Mercedes și BMW au investit miliarde în fabricile de la Kecskemét, respectiv Debrecen.
În România, Renault a investit peste 2,5 miliarde de euro din 2000 și până azi. Ford a investit aproximativ 1,3 miliarde euro în uzina de la Craiova, după preluare. Cele două reprezintă mai degrabă excepții.
„Nu reușim să atragem prea multe investiții importante. Pentru că nu ne preocupă foarte tare această soluție, pentru că nu avem un plan, nu știm să facem un astfel de lobby, o astfel de promovare agresivă a imaginii României la nivelul acestor investitori, pentru că nu ne interesează foarte tare să atragem acești investitori. Noi încă nu suntem convinși în România că aceste companii multinaționale sunt bune. Vă dați seama, avem impozit pe cifra de afaceri care li se adresează lor direct. Taxa pe stâlp îi vizează direct pe cei din multinaționale. Noi lovim în multinaționalele din România, asta în loc să fim preocupați să aducem alte multinaționale noi”, adaugă Păun.
Fără multinaționale, economia României ar fi la nivelul anilor ‘90. Cu toate acestea, niciunul dintre guvernele României nu a știut să li se adreseze și să atragă aici companiile mari.
„Deși cea mai mare parte a exporturilor astăzi în România sunt realizate de aceste multinaționale și reprezintă factorul cheie în dezvoltarea României, noi nu știm să fim prietenoși. Noi fără multinaționale și fără fonduri europene eram departe de ceea ce suntem noi astăzi. Faptul că nu suntem proactivi, ci suntem reactivi și nu suntem foarte concentrați pe așa ceva, asta evident că denotă până la urmă neștiință. Nu știm să facem asta, nu ne pricepem să facem asta, dar repet, există și o adversitate evidentă în cazul multor oficiali din aparatul de stat contra a tot ceea ce înseamnă firme străine. Și e simplu de explicat de ce. Străinii și fondurile europene ne-au dezvoltat, ne-au dat o independență față de tătuc foarte mare și tătucului nu-i place că vrem să plecăm de acasă, că nu mai vrem să pupăm mâna pe care el ne-o întinde ca un fel de ajutor iluzoriu, evident”, încheie profesorul Cristian Păun.
sursă: adevarul.ro








