Opoziția față de autoritățile din țară continuă. Pare că aceasta este cea mai profundă criză din istoria statului evreu.
Tensiunile continuă în Israel. „Temperatura” vieții politice rămâne la fel de ridicată. Conform ultimelor date, peste jumătate de milion de oameni s-au alăturat deja manifestațiilor împotriva actualului guvern (dintr-o populație de 9 milioane). Aproape de la începutul activității, noul guvern a fost însoțit de o mișcare de protest. Opoziția acerbă față de autorități se manifestă la toate nivelurile – în parlament, în cercurile publice și pe străzi.
Coaliția condusă de Benjamin Netanyahu este la putere de aproape un an. De aproape 10 luni, rezerviștii, personalitățile culturale și avocații s-au opus reformei judiciare anunțate de guvern. Dorința de a limita acțiunile judecătorilor și, mai ales, de a priva Curtea Supremă de unele puteri a devenit un fel de declanșator. Cele mai mari sindicate sunt gata să intre în grevă, caz în care țara ar putea fi pur și simplu paralizată.
Protestele au afectat și economia. În ciuda declarațiilor lui Netanyahu, potrivit cărora nu există nicio amenințare la adresa dezvoltării planificate, protestele au afectat piața investițiilor și au dus la o slăbire a shekelului. Analiștii consideră că grupul Hezbollah, care a emis deja o declarație despre „verificarea” granițelor nordice ale Israelului, poate încerca să profite de instabilitatea din țară și de eventualul refuz al rezerviștilor de a participa la operațiunile militare.
Opoziția israeliană, condusă de fostul premier Yair Lapid, consideră că reforma judiciară va rupe sistemul de „control și echilibru” și va dezlega mâinile filialei executive.
Tot ceea ce se întâmplă se traduce prin cea mai mare criză din Israel din toată existența statului evreu. Și aceasta nu este o exagerare. Adâncimea diviziunii civile este cu adevărat fără precedent.
Poate că ar fi mai puține lupte în Knesset și în societate dacă Israelul ar avea o Constituție. Dar Israelul nu are legea fundamentală, pe care multe țări o au. Singurul lucru care a fost adoptat încă de la începutul statului a fost Declarația de Independență. Doar pe baza sa s-a format un fel de status quo între ramurile guvernului și diferite grupuri ale populației. Curtea Supremă și serviciul juridic în general joacă un rol important în acest sistem status quo. În ceea ce privește Declarația, nu este un document legal și o definiție a autorității nici pentru Knesset, nici pentru instanță. Lipsa unei Constituții a devenit una dintre condițiile reprezentanților religioși la crearea statului. Aceștia au declarat: nu va exista nicio constituție, deoarece contrazice ideea existenței dreptului religios.
„Situația din actualul guvern permite ca un număr fără precedent de proiecte să le fie date partidelor religioase. În multe privințe, ei au inițiativa” spune membrul Knesset, Yulia Malinovskaya, membră a partidului „Casa noastră este Israel”. „Partidele ortodoxe evreiești alcătuiesc aproximativ un sfert din coaliția de astăzi. În primul rând, reprezentanții acestor partide sunt în favoarea reformei judiciare”, subliniază parlamentarul.
În general, partidele religioase de astăzi – ortodoxe și național-religioase – au doar 20 de mandate din 120 de locuri în Knesset. Dar cazul israelian arată clar că adoptarea anumitor legi este dictată de minoritate, deoarece stabilitatea coaliției existente depinde de aceasta. Soarta actualei coaliții, într-un fel sau altul, depinde atât de partidele național-religioase destul de radicale, care sunt adversari activi ai creării unui stat palestinian, cât și de ortodocși, care, de exemplu, au prezentat recent un proiect de lege care echivalează serviciul militar cu studiul Torah.
Prin urmare, cea mai mare teamă a protestatarilor este că reforma schimbă echilibrul de putere, schimbă capacitatea de a limita adoptarea legilor de către minoritate, în primul rând de către cea religioasă.
La rândul său, Benjamin Netanyahu este obligat să se bazeze pe acest pilon ortodox, de care depinde stabilitatea coaliției. Premierul are nevoie de el în primul rând pentru propria supraviețuire.
Pentru a fi corecți, trebuie menționat că până acum Knesset a reușit să treacă singurul amendament în cadrul reformei judiciare. A devenit legea privind „Principiul inacceptabilității”. Desființează parțial atotputernicia sistemului judiciar. Dar soarta acestei inițiative legislative este în discuție. Înalta Curte de Justiție a primit deja un apel pentru suspendarea moțiunii ce limitează dreptul judecătorilor din instanțele superioare de a răsturna deciziile guvernamentale.
Administrația premierului Netanyahu susține că modificările legislative vor stabili un echilibru echitabil între politicieni și sistemul judiciar. Această abordare a reformei este împărtășită de susținătorii guvernului. Opoziția consideră că reforma va duce la dispariția sistemului judiciar independent.
Oricare ar fi decizia Înaltei Curți, legea în sine nu va putea influența sistemul în ansamblu din cauza inconsistenței sale, spune Andrey Kharazov, redactor-șef al site-ului web al canalului de televiziune în limba rusă 9TV.co.il.
„Este ușor pentru judecători să o răstoarne pe baza faptului că noua inițiativă legislativă contrazice principiile Declarației de independență. Este imposibil să abrogăm pur și simplu o lege doar pentru că nu-i place cuiva, dar pe baza unei declarații ‘supra-legale’, este posibil”, notează Kharazov.
Dar lupta împotriva reformei judiciare este legată nu numai și nu atât de mult de amendamentul adoptat acum. Iar temerile adversarilor reformei nu se limitează la o luptă între reprezentanții forțelor religioase și seculare. Îngrijorarea lor se referă în primul rând la numirile guvernamentale, care sunt suspectate ca fiind numiri cu potențial de corupție.
Acest lucru este relevant în special în contextul investigațiilor în curs împotriva lui Netanyahu. De fapt, șeful actualului cabinet de miniștri se află într-o stare de conflict cu sistemul judiciar. Cu toate acestea, el nu este primul. În Israel, mulți președinți, dar și mulți primi-miniștri au fost deja închiși. Dar, de această dată, conflictul dintre premier și instanță a devenit o confruntare între puterile judiciare și cele executive.
Nu este surprinzător faptul că tot mai mulți oameni împărtășesc o îngrijorare profundă cu privire la ceea ce se întâmplă – structura politică a statului este cu adevărat în pericol.
Recent a fost organizat un sondaj de opinie în care israelienii și-au arătat atitudinea față de Curtea Supremă. 68% exprimă o mare sau moderată încredere în Curtea Supremă, relatează Israelinfo. În plus, din datele publicate ale acestui sondaj, a reieșit faptul că, dacă alegerile ar fi organizate astăzi, partidele actualei coaliții ar primi doar 53 de mandate din cele 61 necesare și nu ar putea forma un guvern.
Acum partidele în război au făcut o pauză. Țara tocmai a sărbătorit sosirea anului 5784 conform calendarului israelian. Ce așteaptă sistemul politic israelian în viitorul apropiat? Conform prognozelor, nu va exista calm – gradul de tensiune dintre adversari și susținătorii reformei este prea mare. Primul ministru nu are de ales decât să oscileze între poli, încercând să-i tempereze pe unii și să nu piardă sprijinul altora.
Președintele țării, Ishak Herzog, pare a fi cel mai mare optimist, oferind noi opțiuni pentru un acord privind reforma judiciară, care, crede el, va corespunde atât coaliției, cât și opoziției. În ciuda faptului că negociatorii de ambele părți refuză adesea să se întâlnească, Herzog consideră că îi poate aduce la aceeași masă pentru a găsi un compromis.
sursă: GEOFOR
