România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri.
DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD.
Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.
Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate
Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE – „Acțiune pentru Securitatea Europei”.
Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții.
Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene.
O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030.
Ce se poate cumpăra
Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE.
În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară.
În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale.
Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile
Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro.
Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă.
Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare.
Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori.
Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție.
„Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG.
Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană
Dar realitatea este un pic diferită.
Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.
Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare.
Cinci miliarde la Transporturi
Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE.
Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi.
Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași.
Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres.
Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore.
Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat
Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE.
Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
„Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…)
Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI.
Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei
Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române.
În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA.
Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro.
Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România.
Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE.
Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie.
Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback.
Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații.
Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.
sursă: defapt.ro
