Cozmin Gușă:
Am revenit în direct, prieteni.
Cap compas cu Clujul, care astăzi este în sărbătoare. Clujul este în sărbătoare, are vernisaj mare.
Liviu Alexa:
Goldiștilor vă salut. Mulțumesc Gold FM și Solid News pentru ajutorul extraordinar din zilele astea, de promovare.
Nu sunt emoționat, sunt bucuros. Mă bucur că am făcut și acest pas pentru mine, pentru oameni, sper să le placă ce o să vadă. Am avut feedback foarte bun, ieri a fost prima zi de expoziție, inclusiv clase de elevi, apoi studenții au fost acolo la inaugurare. Vernisajul va fi astăzi efectiv.
Am ales așa, deși cam toată România este plecată la schi. Suntem o națiune de schiuri, mă mâncați-aș. Îmi place țara asta.
Cozmin Gușă:
Suntem o națiune de schiori care nu are schiori la olimpiadă, adică suntem atât de buni că nu avem.
Liviu Alexa:
Lăsați astea. Știți vorba aia: Luni la Gherla, marți la Sic. Miercuri ne odihnim un pic. Joi e teleconferință. Vineri ne odihnim după teleconferință. Sâmbătă respirăm un pic. Ca duminică să pornim din nou. Luni la Gherla, marți la Sic.
Noi, în decembrie, din cam 15 decembrie, nu mai lucrăm. 1, 2, 3, 4, 17 ianuarie, Sfântul Ion, Sfântul nu știu de care, Sfântul nu știu de care…
Mai stăm un pic, mergem la schi, după aia vine 8 martie, ne bucurăm, după aia ne pregătim încetișor de prima vacanță de Paște.
Asta e România, o să zică lumea că-s cârcotaș, dar…
Cozmin Gușă
Nu, nu, nu, din potrivă, le-ai dat o explicație.
Liviu Alexa:
Mergem după aia la mare, după care mergem la munte. După aia în septembrie mai mergem, în noiembrie mai mergem într-o vancață, și este România Vacanțelor.
Cozmin Gușă
Chiar dacă ai vrut să o faci într-un stil de calambur, ai spus un mare adevăr.
Preocuparea de bază a românilor este cum sar dintr-o sărbătoare într-alta și cum se pregătesc de o vacanță. Ei nu sunt preocupați de muncă.
Am întâlnit foarte puțini români care să fie preocupați de munca lor.
Să zică: „Bă, săptămâna viitoare aș vrea să dezvolt la muncă nu știu ce proiect”, sau „să aduc o îmbunătățire”.
O laie, bălaie… nimeni.
 |
Liviu Alexa:
Deci vreți să fie preocupați de prostiile lui Bolojan, de faptul că țara e pe sponci, că avem de plătit 30 de miliarde anul ăsta — returnare, credite, datorii, că deficitul a fost mermelit din pix?
Astea sunt niște detalii, niște rahaturi. Ce contează? Nu contează.
Cozmin Gușă:
Nu contează. Liviu, înainte să discutăm despre politică, vreau să-ți…
… adresez o întrebare tehnică. Acum știm, există pe site-uri tablourile, lumea care nu e din Cluj se poate uita la aceste tablouri, dar dacă ar vrea să ți le comenteze, să spună, poate observații, critice sau positive, sau să te laude, sau să-și exprime gusturile. Unde ar putea să o facă? Există un loc?
Liviu Alexa:
Eu am lăsat acolo un caiet, o condică de laudă și reclamații.
Cozmin Gușă:
La muzeu?
Liviu Alexa:
Da. Și în rest, genul ăsta de abordare nu prea e comună în lumea artei.
Dacă vor să mă înjure, pot să o facă liber pe paginile lor de Facebook sau de TikTok.
Cozmin Gușă:
Eu vorbeam de cei interesați de pictură.
Liviu Alexa:
Eu pentru fiecare pânză am lăsat câte o explicație, în limba română și engleză, viziunea autorului, a artistului, despre fiecare dintre pânze.
Mărturisesc că pe mulți i-a lăsat paf ce am vrut să spun eu acolo. Ei ziceau că nu s-au gândit chiar așa.
Ideea, la arta contemporană, este că de obicei e de preferat ca privitorii să-și facă imaginea sau să deschidă lacătul a ceea ce autorul a vrut să închidă acolo, în acea capsulă cu acril și cu pânză.
Cozmin Gușă:
Asta e ceva care pentru mine este extraordinar.
Am fost, dar n-am fost la multe expoziții. Eu, dacă m-aș duce, m-aș duce curios să văd ce a gândit autorul, pentru că nu am un simț estetic atât de bine dezvoltat încât să pot să spun, să încadrez pictura, culorile.
Mie mi se pare armonios sau dizarmonios, dar în schimb aș vrea să înțeleg ce a gândit autorul când a pictat.
Liviu Alexa:
Pe www.alexa.space găsiți explicațiile și la muzeu fiecare pânză are.
Încă o dată. E interesant și bine pentru publicul avizat — să-și închipuie el.
Eu nu neapărat că vreau să jignesc, dar publicul din România nu este totdeauna cel mai antrenat în a vedea. Asta nu pentru că e vina publicului, e vina țării, vina politicienilor.
Nu se investește absolut deloc în artă în România.
Artiștii din România o duc greu.
Chiar astăzi, în manifestul pe care o să-l prezint în fața celor care vor veni să mă vadă la vernisaj, voi apăsa și pe lucrul ăsta.
Este incredibil că oameni bogați — nu dau nume, bogați tare, unii se pregătesc acum să cumpere rețeaua Carrefour cu aproape un miliard de dolari — nu investesc într-un muzeu de artă contemporan, nu investesc în galerii, nu investesc în spații culturale pentru artiștii României.
Mai mult, politicienilor li se rupe.
Muzeele din România o duc rău, fără nicio glumă.
Tu știi cât costă să fii artist astăzi, în afară de faptul că e greu să trăiești doar din artă?
Știi cât costă un înrămat de tablou care să fie decent?
Cozmin Gușă:
Spune-ne, te rog, ca să înțeleagă lumea. Nu vorbim despre talent, nu vorbim despre timp, vorbim doar despre strict materiale, de la pensule, chavalet, astea.
Liviu Alexa:
Toate costă incredibil de mult. Dau un exemplu: un înramat de tablou de un metru jumate pe doi poate să te coste și 700 de lei.
O pensulă te costă 15–20 de lei.
Nu-ți trebuie doar una.
O culoare nu-ți trebuie doar una. 25, 30, 40 de lei să fie calitativă.
O pânză înrămată te poate costa și 300 de lei.
Adică pentru un artist la început de drum ni se pare înfiorător, foarte scump.
Foarte scump.
Cozmin Gușă:
Tu ne duci cu costurile, grosso modo, aproape de 1000 de euro pentru un tablou mai mare dacă vrei să îl pictezi.
Liviu Alexa:
Nu chiar așa, dar ca să îți „mobilezi” un studio, eu am pictat în garaj. Recunosc. Asta e. Când o să devin mai scump decât domnul Ghenie, artistul nostru mare, sau decât Dali, o să îmi permit un studio mare în Montparnasse, cum avea nea Brâncuș cu șapte gagici — una să-mi spele pensula, una să-mi pregătească culorile, toate dezbrăcate…
Cozmin Gușă:
Spălatul pensulei nu e neapărat…
Liviu Alexa:
Dada. I-am spus și nevestei mele de planul ăsta și n-a fost foarte încântată.
Cozmin Gușă:
Eu parcă te și văd că te urci în dealul Feleacului, este acolo o chestie părăsită din sticlă, o faci mai mare, și acolo în atelierul din sticlă îl vedem pe Alexa creatorul.
Liviu Alexa:
Pentru mine este important că am început bine.
Bine, oamenii nu se așteptau chiar și la partea asta a mea artistică, de pictor, de artist vizual.
Au fost foarte mulți șocați, apoi sunt foarte șocați după ce o văd.
Eu mă bucur că am și vândut deja două pânze la bani foarte buni.
M-am poziționat bine ca intrare în această piață și vreau să continui.
Mulțumesc profesorului Ioan Sbârciu, un super profesor de artă, de critică de artă și de istoria artei, care va vorbi astăzi la vernisaj.
Mulțumesc curatorului meu, dr. Dan Breaz.
Cozmin Gușă:
Filmați ceva pe acolo, se va putea vedea?
Lumea poate e curioasă, de aia întreb, dacă filmați evenimentul ăsta.
Liviu Alexa:
O să filmăm cu NCN, dar nu vreau să fac eu foarte mare tapaj de chestia asta.
Cozmin Gușă:
Domnul artist aveți foarte mulți fani în calitate de jurnalist. Adică ei vor să te vadă ca jurnalist devenit artist. Adică înregistrați și dați pe post?
Liviu Alexa:
O să punem o filmare mai amplă cu tot, colegii mei de la NCN vor filma.
Eu sper că poate în luna mai să am noroc să vin cu toată expoziția și la București.
Îmi doresc mult asta, să vedem dacă și reușesc.
Vezi tu și accesul în galerii, e cumva condiționat, sunt mai multe layere de discuții.
Eu nu am vrut să fiu politic asertiv și vreau să mă duc pe drumul meu de independent până la capăt, așa cum am făcut și cu cărțile.
Dar încă o dată: există tone de români super talentați în sculptură, în artă, în grafică, în arte vizuale, muzicieni — nu au unde să fie promovați, nu au unde să fie valorizați, și atunci publicul de aia nu îi vede, nu îi simte și nu îi înțelege.
Bine că, dacă se întâmplă vreun exercițiu Ghenie, ele se întâmplă doar pe eforturile lor și după aceea îi pierdem, pentru că ni-i fură fie Londra, fie Parisul, fie Berlinul.
Așa cum ne-au furat de-a lungul secolului trecut. Toate geniile din România au fost ciordite de Occident, de societăți care înțeleg valoarea unui om, indiferent de națiune, de etnie, de culoarea pielii, de sex, de alegeri sexuale — i-au furat.
Ni l-au furat pe Cioran. Ni l-au furat pe Brâncuși. Ni i-au furat pe toți, toți, toți.
Cozmin Gușă:
Caragiale n-a murit la Ploiești, ci la Viena
Liviu Alexa:
Caragiale a murit supărat. Eliade…
Cozmin Gușă:
Eliade la Chicago, după ce a fost…
Mi-ai deschis acum apetitul de reporter la fața locului.
Vreau să te întreb ceva. S-ar putea să fie curioși și cei care ne urmăresc, toți cei bucuroși.
Tu ai o chestie: când pui o culoare, vrei să semnifici ceva? Când pui roșu pe pânză?
Când pui negru lângă roșu în combinația asta?
Liviu Alexa:
Dacă vă uitați la pânzele mele, ele sunt în general conceptuale. Neoimpresioniste.
Există și artă contemporană abstractă, celebrele măzgăleli.
Să știți că ele adeseori nu sunt măzgăleli sau adeseori ajung să fie vândute la prețuri incredibile, inclusiv instalațiile de artă.
Poate știți exemplul celebru al unei toalete, unui pisoar al lui Marcel Duchamp, care are valoare de piață acum de peste 20–30 de milioane de dolari.
Atenție, da?
Cozmin Gușă:
Sau celebrul tablou cu banana.
Liviu Alexa:
Sau un tablou albastru care valorează 60 de milioane de dolari.
Sau celebrul Basquiat, decedat, un fenomen, un Prodigy la vremea lui, care are în top 10 pânze mondiale cel puțin 3–4 care sunt peste 100 de milioane sau 80 de milioane de dolari.
Cozmin, Mihaela zice: „Bă, parcă tu te transformi și intri într-un portal.”
Nu știu să-ți spun cum gândesc. Adică mă transform, în momentul în care intru în transă, îmi dau drumul și mă trezesc la final. Ori sunt obosit, ori rupt de șele.
Cozmin Gușă:
Asta întrebam: care e procedura amestecării culorilor?
Liviu Alexa:
La fel se întâmplă, cred, și cu scrisul, și cu sculptura.
Dar ce pot să spun sigur este că — peste tot — observația mea e că indiferent de talent, constanța și munca vor aduce succesul.
Asta e părerea. Să fii constant în ceea ce faci. N-am de gând să mă opresc aici.
Cozmin Gușă:
Asta este clar, mai ales că, spre deosebire de alții, deja ți-ai scos cheltuielile numai din vânzarea a două tablouri, plus și o recompensă pentru timpul petrecut.
Că dacă stai să măsori cât ai câștigat pe oră de pictură, la un moment dat va fi interesant, că deja ai început să fie mai rentabil ca scrisul.
Liviu Alexa:
Eu sper ca săptămâna asta și cealaltă voi mai vinde măcar trei-patru și atunci da, putem vorbi de un aspect lucrativ. Nu toți însă au șansa mea. Poate am fost mai norocos sau mai avantajat pentru reputația bună/proastă pe care o am ca și jurnalist, care face de atâta timp chestia asta în presă.
M-am și structurat.
Mi-am văzut tot acest exercițiu ca pe o campanie de reclamă. Mi-am făcut marketing mult.
Chestia asta lipsește artiștilor — foarte mulți consideră că nu trebuie să facă lucrul ăsta, că ar fi prea comercial. Eu spun că ei greșesc.
Ăsta este un minus pentru industrie, pentru că fără promovare nici dracu’ n-aude de tine.
Ideea este — la mine vor veni și au venit deja foarte mulți oameni care nu au mai intrat într-un muzeu de ani de zile.
Sunt foarte mulți artiști care diluează, îmi pare rău să zic asta, prin multe clișee, arta.
Așa cum diluează și industria cărții, cu producții la hectar, cu chestii.
Dar indiferent de ce discutăm, problema este că societatea nu a creat un mecanism de selecție și promovare al artiștilor.
Unde să fie promovați Cozmine? Unde? În ce muzee? În muzeel în care curentul se închide la ora 5 ca să nu consume, că nu le dau ăia buget de la Ministerul Culturii. Sau unde nu este aer condiționat?
Unde? În galerii de artă care sunt vai mama lor, abia trăiesc de pe o zi pe alta.
Adică, uite, am fost la… nu mai știu, hai să dau exemple, dar chiar Paris poate e prea mult.
Dar nu mai discut de Berlin — nici nu e de discutat.
Dar la Budapesta există hub-uri culturale.
În Serbia există locuri speciale, în Belgrad.
Băi, nu se poate să fim atât de idioți.
Oamenii în România nu sunt proști, sunt creativi și nu sunt stimulați.
Cozmin Gușă:
Să ne spună Iuliana la cine e problema, că dacă e la mine, atunci schimb din nou rețeaua de internet ca să ne putem auzi.
La mine. Dacă e de vină cineva, atunci e de vină Cozmin Gușă. Imediat o să mă reconectez ca să începem discuția legată de temele pe care ni le-am propus iar.
Liviu Alexa:
Acum pare să fie bine.
Acum te-ai blocat, te-ai frizuit din nou.
Cozmin Gușă:
Gata. Perfect. Îmi cer scuze celor care ne urmăresc
Liviu Alexa:
Să vă zic, goldiștilor, domnul Cozmin Gușă, în fiecare joi dimineața, îmi dă câte o mică țeapă pe SMS.
Eu nu știu care sunt temele de discuție cu o zi înainte, totdeauna mi le trage dimineața.
Nu e o problemă, dar, de exemplu, nu eram la curent, că n-am avut timp în ultimele zile să citesc despre Azerbaidjan și SUA, o temă pe care vrei să o propui.
Între timp mi-am făcut documentarea pe taxi, în timp ce căram niște sticle de apă minerală la muzeu.
Prima temă de discuție pe care ai propus-o este să discutăm despre subteranele din politica românească.
Cozmin Gușă:
Astea curente, la zi, nu din totdeauna.
Astea pe care le simți tu că în ultimele zile dau un clocot.
Subterane, discrete — ce lovituri, pe unde mai lovește Hellvig.
Liviu Alexa:
Să nu uităm să vorbim, că vreau să-mi spun părerea despre scandalul cu Plaha la Zurcă.
Asta e unul.
Și aș vrea să nu ignorăm faptul că…
Cred că tema principală despre subteranele României și ce se întâmplă….
Cozmin Gușă:
Hai să începem cu asta cu Lazurcă, și asta e cu subterane.
De ce? În mod normal, despre Plahotniuc — s-a dovedit, miliardarul moldovean — că a fost rezident al SIE.
Despre Lazurcă se presupune că nu avea cum să ajungă în funcție decât dacă era rezident la SIE.
Și atunci scandalul zilei, ațâțat de către cei de la Gândul, este că în filmul-serial „Plaha” despre Plahotniuc apare o scenă cu un ambasador care e destul de servil la adresa lui Plahotniuc — cum de altfel a și fost Lazurca. Eu știu aceste lucruri.
Scenă pomenită după ce au fost amorsată acum două-trei zile — tu nu știai, că pictai — cu poze reale între Lazurca și Plahotniuc la diverse deschideri de evenimente din Republica Moldova, când Lazurca era ambasador în Republica Moldova.
Întrebarea mea este: cineva îi dă la gioale lui Lazurca în traseul lui către șefia SIE? Sau altceva?
Liviu Alexa:
Da, da, da, exact.
Deci Gândul doar insinuează, corect, diplomatic, jurnalistic, lucrul ăsta, dar trebuie să zicem: în serialul de 2 lei, care este „Plaha”, e un rahat serialul, vreau să mă credeți.
Un rahat.
Când aud ăștia de dreapta, progresiștii, cât îl mai laudă și îl pompează…
În primul rând că pe 99% din oamenii trăitori în România îi doare în cot de Plahotniuc și de ce s-a întâmplat acolo — deși n-ar trebui, prieteni, să vă doară, pentru că Plahotniuc a fost o variantă, poate și mai interesantă și mai susținută, a lui Sorin Ovidiu Vântu — de Moldova, SOV de Moldova — unde, dragi prieteni, statul rus, combinat cu statul moldovenesc, combinat cu statul românesc, au conlucrat la menținerea lui în funcție, în jocul de putere din zonă.
Adeseori, poate vă aduceți aminte, acum vreo doi ani, eu spuneam cu Cozmin Gușă că Plaha a reușit performanța să fie triplu acoperit, lucru care este foarte greu pentru un om, adică susținerea unei triple acoperiri presupune skilluri. Și Plaha n-a fost un om netalentat.
Nu făcea banii ăia, nu-i juca pe toți pe degete dacă era un idiot.
În serialul Plaha este vorba despre Lazurca. Nu o mai mermelim, nu o mai frecăm, nu poate fi alt diplomat ambasador din România, câtă vreme Lazurca a fost între 2010 și 2016 pe acolo.
Doi la mână…
Cozmin Gușă:
Atunci Moldova era condusă la Plahotniuc în proporție de 99%.
Liviu Alexa
Și cu atât mai mult trebuie să spunem că și doamna Maia Sandu face pe disnaia, dar are mușdei la guriță și-i pute gurița usturoi, pentru că Plahotniuc a fost adeseori unul dintre sponsorii subterani — poate nedorind să se știe — inclusiv al partidului Maiei Sandu, dar poate chiar și al carierei ei.
Doar că în Moldova lucrurile astea se uită repede.
Se uită repede despre Dodon, se uită repede despre foarte multe mizerii care s-au întâmplat. Ei vorbesc în continuu doar pe aceeași placă: compromat, bancomat, un miliard de dolari furați.
Cum s-a furat miliardul ăla de dolari? Că tot discutăm în Moldova de 14.000 de ani despre el, și în acest moment, la ordinea zilei, este doar Usatîi — cel care, să zicem, a mai rămas activ în discuția despre miliardul furat din bănci.
Deci aici doamna Maia Sandu nu are nicio explicație pentru faptul că vinovații nu sunt după gratii.
Dar oare nu cumva mulți dintre vinovații, ciorditorii acelui miliard, au fost și propriii eisusținători?
Revenind, este foarte clar că ceea ce era sigur până acum 48–72 de ore, da? — că domnul Lazurca este alegerea clară a președintelui Nicu Șordan pentru SIE — deja alegerea asta scârțâie.
Și cineva din statul paralel românesc, poate altcineva din statul paralel al altor agenturi, e nemulțumit de Lazurca și îl curentează.
Asta este semnalul pe care Lazurca îl primește.
Cozmin Gușă:
Știi că e o tradiție… o secundă…
Liviu Alexa:
Întrebarea este, domnul Gușă, pentru că Plahotniuc, așa cum bine știi, foarte bine știi tu, și eu cât de cât, mulți alții… Plahotniuc avea un obicei extraordinar. Extraordinar de bun sau prost, dar era unul genetic.
Nicio relație a lui, să zicem cu oamenii de putere, nu se limita doar la a strânge mâna, ci a pune în palmă și niște sute de mii de dolari.
Nu zeci de mii. Sute de mii de dolari sau plase cu bani de la un milion în sus.
Oare Lazurca a lucrat moca pentru Plahotniuc?
S-a împrietenit moca? Că aici e discuția.
Cozmin Gușă:
Te confirmă realitatea — și chiar ce ar fi trebuit să se întâmple astăzi în Moldova, dar Plahotniuc a zis că este răcit, trebuia să fie audiat în celebrul dosar în care el îi dădea geanta cu bani președintelui în funcție, Igor Dodon.
Deci Plahotniuc, în Moldova, îi dădea președintelui în funcție geanta cu bani.
La un moment dat eu ți-am povestit cum făcea cu Dodon când era în opoziție și îl „creștea”.
N-are rost să-l mai necăjesc acum.
Dar întrebarea mea este asta: Având în vedere că și actualul director al SIE a fost consilierul lui Vlad Plahotniuc — și a și fost atacat pe această temă, Gabriel Vlase — vedem o remanență a lui Plahotniuc?
Adică o fi atât de greu, o fi atât de important Plahotniuc în SIE-ul românesc, încât este folosit la fiecare nou director al SIE cu care el a avut legături?
Pentru că legăturile cu Gabriel Vlase au fost și de ordin financiar — acestea s-au recunoscut. Sigur, la momentul ăla Vlase nu era director SIE, dar după ce a devenit director SIE aceste lucruri s-au recunoscut.
Acum ăsta e ditamai consilierul prezidențial. Și ce ne sugerezi tu este că ar putea să apară și informații legate de transferuri sau filmări, pentru că un alt obicei al lui Plahotniuc era și să consemneze.
Liviu Alexa:
Un alt obicei genetic de-al lui Plahotniuc era implementarea de păsărică. După caz, păsărică sau culbutor.
Pentru că avea știința vulnerabilităților diplomaților sau oamenilor de putere. Și atunci planta păsărici.
În Moldova, să zicem, păsăretul este extraordinar de voluptos, de amabil. Și dacă nu e din Moldova, vine din Ucraina. Dacă nu e din Ucraina, vine din Rusia.
Că la Chișinău există întregul paletar de păsăret acolo.
Poate domnul Lazurca a fost filmat pe partea din spate.Că deja tot discutăm de partea din spate a unor politicieni și securiști și înalți demnitari.
Cozmin Gușă:
De fapt vrei să spui că din curtea din spate.
Liviu Alexa
Da, în curtea din spate. Nu intră pe la Curtici în vamă. Sau să zicem așa.
Întrebarea poate mai bună ar fi — pentru cine bat jocurile, Mitică? Cu cine ar trebui să fie înlocuit Lazurca. Asta ar trebui să ne întrebăm noi în aceste momente.
Cozmin Gușă:
Poate nu e corespunzător pentru o parte a statului român. Asta este concluzia ta. Nu e corespunzător, de aceea a ieșit secvența din filmul Plaha, că altfel nu e ieșea.
Liviu Alexa
Nu știu dacă pentru statul român, că poate să fie pentru CIA, pentru Mossad, pentru DGSE, dar cert este că poziția lui era sigură.
Aproape că în spațiul public, puținii oameni care discută despre numirile la SIE și SRI, dintre ziariști, aproape că afirmau că chestiunea este închisă: Lazurca la SIE și mai vedem la SRI.
Acum, dacă e să mă întrebi pe mine, în ultimele 10 zile cel puțin, România de putere — România puterii — a blocat totul. Este concentrată exclusiv pe aceste numiri.
Dacă discutăm de subterane, feelingul meu este că în aceste momente se duc niște bătăi îngrozitoare între structuri, între facțiuni, între aripi, între ce vrei tu, ca să se rezolve, să se rupă această pisică.
Pentru că în mai, sau nu mai știu când, sunt trei ani de când SRI nu are șef civil și nu știm dacă mai există Vlase, nu mai există.
Mai semnează condica? Nimeni nu știe, că nimeni nu ne zice.
Cozmin Gușă:
Da, nimeni nu ne zice. Este un subiect tabu. Vlase ca și cum n-ar mai fi.
Există Eugen Nedelcu, că se vede din acțiunile de pe…
Chiar așa. Cam cât de eficientă categorisești că ar fi activitatea serviciilor secrete la partide?
Cât de tare se mișcă partidele după cum zic serviciile secrete?
PSD, PNL, AUR.
Liviu Alexa
În sensul pentru îndeplinirea obiectivului numirii unui șef de serviciu sau în general?
Cozmin Gușă:
Nu, în general, în activitatea de zi cu zi a partidelor.
Liviu Alexa
Aci nu pot decât să citez din tine. Noi știm: PSD unde este, cine are PSD, cine are PNL, cine are USR.
Domnul Grindeanu este alocat centralei SRI și mai vedem.
Domnul Bolojan este pe o filieră mai combinată, USR este creație, AUR este SIE.
Cozmin Gușă:
Nimeni nu vorbește despre AUR și mie mi se pare că, în ciuda ambițiilor lor, AUR este într-o situație complicată. Adică sunt foarte multe frământări interne.
Sigur, au fost în America, au venit de acolo, raportul, au venit americanii la ei.
Dar nu știu… am un sentiment că totuși AUR-ul și Simion se află într-o perioadă complicată.
Tu ce zici?
Liviu Alexa:
Se află într-o perioadă complicată, dar unde putem să vedem asta la Simion este că, în ultima vreme, cel puțin de două-trei luni, steaua lui pâlpâie. Simion nu mai este sparkling, nu mai este strălucitor, nu mai este în față.
Avem deja note înalte pe Petrișor Peiu, care deja ia fața la comunicare. Eu zic că nu e un lucru rău cu Petrișor, că… clar este 10 clase deasupra față de el.
Dar știi, și cu oamenii ăștia nu știi cum se schimbă.
Dungagiu, universitar și ală, care vorbește. Când văd din astea înnebunesc, cu Dungaciu… și care practic este deja nominalizat să-l înlocuiască pe Georgică Simion. Da, ai dreptate.
Cozmin Gușă:
Eu îl cunosc bine pe Dungaciu, am și uitat de când îl cunosc. Nu vreau să mă exprim despre el că am avut o relație prea apropiată, dar te-aș întreba pe tine ca să mă suplinești: am auzit lumea, dintre prietenii noștri, că nu le place de Dungaciu.
Ce nu-ți place ție la Dungaciu, spre exemplu? Sunt curios și cred că sunt curioși și cei care ne urmăresc.
Ce simți acolo că nu e în regulă?
Liviu Alexa:
Mie mi se pare că este un sfertodoc care maschează această sfertodocție într-o aură din asta de autostiutor și nu se susține ce vorbește.
Desigur că dacă e să luăm la teste de gramatică, cultură și istoria României, îl bate pe George de-l usucă.
O să sune ciudat, dar Petrișor Peiu a fost încă de la început poate cel mai rezonabil om, care n-a fost lăsat și abia acum foarte târziu este lăsat să reprezinte AUR în comunicare.
Dacă Peiu ar fi fost pus în față, dar orgoliul lui George nu permitea la acel moment, AUR ar fi avut un alt branding.
Nu cred că v-am zis, poate pe Gold FM… e un banc, o glumă, nu e cu prostii: povestea hamsterului și șobolanului care stau și se îmbată la bar.
Bea un whisky șobolanul, bea un whisky hamsterul și la un moment dat zice, cu năduf, șobolanul:
„Băi, hamstere, băi să mor eu dacă înțeleg ce dracu-i cu noi. Uită-te la tine, hamstere, că ești șoarec, ești rozătoare, mâncați-aș.
Pe tine lumea te duce acasă, îți schimbă talașul când te caci, îți dă de mâncare, te dau la copii în brațe, te pupă, își fac poze cu tine.
Pe mine, că-s șobolan, toată lumea mă alungă, mă înjură, spune că port boleșnițe, că sunt murdar. Bă, dar suntem rozătoare amândoi.”
La care hamsterul zice, fumând dintr-o țigară: „Băi, înseamnă că ai o problemă de branding.”
AUR are o problemă de branding. Nu știu dacă și-o va rezolva numai cu Peiu, dar e clar că foarte mulți, uite Piperea nu mai măcăie, mulți alții au fost ori retrași, că li s-a terminat misiunea, ori au fost înlăturați și probabil se pregătește o nouă conducere mai spălată, pentru ca AUR să poată guverna cu PSD.
Fiți atenți — în discuția asta mică e o notă care a scăpat presei naționale. La Cluj este un scandal foarte, foarte mare cu centura ocolitoare, unde o licitație de un miliard de parai este pusă sub semnul întrebării de niște acte false pe care o asociere le-ar fi prezentat ca să câștige, în asociere cu niște bosnieci. E o poveste complicată.
Emil Boc este într-un rahat cât casa.
În mod evident nimeni de la DNA nu face nimic, pentru că „Emilaș” este acoperit cu toată forța de Laura Kövesi și de orice acțiune a DNA.
Dar fii atent ce s-a întâmplat la Cluj-Napoca, deci nu așa, că zici că în Bârlad sau așa. Pentru a-l înghesui pe Emil Boc, pentru prima dată în istoria recentă politică a României, la Cluj, USR Cluj, cu PSD și cu AUR, și-au dat mâna, în opoziție și l-au înghesuit. Au convocat ședință și dacă Emil Boc nu se va prezenta, potrivit legii, o să aibă și alte probleme legale. Oricum ei o să facă o comisie de verificare a licitațiilor.
Dar acest semnal eu zic că este de analizat. Știți de ce spun asta? Vreau să nu vedeți asta ca o simplă alianță din comuna Pomelnicu, unde trei consilieri beți de la USR, cu doi de la PSD și cu doi de la AUR, care se știu de 100 de ani că merg la arat împreună, fac un deal.
Nu. Discutăm de USR, care la Cluj este una dintre 3–4 vertebre din coloana vertebrală a USR-ului mare.
Discutăm de AUR, care a avut un comportament foarte bun la Cluj, cel puțin în alegeri, unde Simion a pompat multă imagine.
Discutăm de un PSD mai amărât, dar care era sub obrocul lui Boc, era la cingătoare. Ceva s-a schimbat și acolo.
S-ar putea să fie o pregătitoare pentru o discuție mai amplă. Pentru că, știi cum au motivat, foarte interesant, atenție la slogan. Cum și-au motivat cei de la PSD, USR și AUR: „când arde totul în jur, culoarea ambulanței nu mai contează”.
E adevărat, dar frumoasă explicație.
Cozmin Gușă:
Foarte frumoasă. Am o întrebare ajutătoare legată de Boc. Ajutătoare ca să înțelegem mai bine.
Între Bolojan și Hellvig, în ce tabără joacă Emil Boc?
Că el e obligat să joace cumva în ambele tabere, că și Hellvig îl are la mână cu dosare și Codruța e fosta lui colegă de facultate care l-a salvat de pușcărie.
Se exprimă în lupta din PNL sau stă cuminte ca un hamster pe acolo și își roade una-alta prin birou?
Liviu Alexa:
Aici sunt două nuanțe pe care vreau să le aduc.
Miserupismul lui Emil Boc din ultima vreme este incredibil.
Omul ăsta stă mai mult în afara Clujului decât stă la birou.
Recent am fost într-o călătorie, chiar recent, de vreo săptămână jumate, și domnul Boc era pe avion pleca la München, mâncați-aș…
Are reclamă sponsorizată, de la nu știu ce organism, ceva cu comunicare parlamentară europeană.
Deci ăsta numai prin delegații, prin Bruxelles, prin Strasbourg stă. Acum e mai mult acasă, pentru că e nasoală rău asta cu licitația.
Bosniecii care sunt în asociere susțin că li s-au falsificat semnăturile de asociere. Deci rahatul pute mai ceva ca diareea de zidar.
Din toate punctele de vedere cred că Emil, curajos cum îl știm — adică nici vorbă — față de alte dăți când se simțea mai în putere, va alege să stea „duck”, va alege să fie într-o stare de „hai să vedem cine câștigă”.
Multe s-au întâmplat și în PNL Cluj în ultima vreme — Daniel Buda, etc. Eu aud tot felul de chestii despre dosare penale care se fac la comanda PNL, prin anumite instituții, unor oameni de afaceri, unor oameni din PSD, unor oameni din… o să le investighez. Dar vreau să vă spun că ceva nu e coșer cu dosarul ăsta.
E un semnal interesant. O să-l urmărim.
Cozmin Gușă:
S-ar putea să aibă legătură, adică e de urmărit, dosarul cu lupta pentru putere și să-l tragă într-o direcție sau alta.
Liviu Alexa:
Dacă are legătură cu lupta pentru putere, atunci probabil cel mai câștigător din acest dosar sau, să zicem, managerul de proiect este Eddie Heșlvig.
Și nu Bolojan. Bolojan, alături de el, are atâtea rahat-uri pe cap încât nu cred că acum are timp de așa ceva.
Este și acolo o luptă mare. Foarte mare.
Cozmin Gușă:
Hai să trecem la subiectele externe, pentru că astăzi trebuie să isprăvim puțin mai repede ca să te lăsăm să te pregătești de vernisaj.
Aș începe cu treaba asta cu Telegram. Foarte interesantă.
Eu nu am nicio îndoială că Telegram este chiar o afacere acoperită a serviciilor externe rusești.
Nu reușeau să se dezvolte băieții, frații Durov… ce proprietate privată, nici vorbă.
Eu auzisem asta de vreo 10 zile, că sunt probleme cu Telegram în Rusia: ba că va fi interzis, ba că va fi nu știu cum.
Până la urmă s-a dat alaltăieri comunicat oficial că se restrânge accesul la rețeaua de comunicații Telegram. Nu știm ce înseamnă: devine mai lentă, nu se pot trimite filmări, nu se pot trimite nici fotografii.
La care, cel reținut în Franța, fratele Durov — Pavel Durov, reținut în Franța, ăla cu mutră de playboy — s-a apucat să facă scandal internațional.
A postat comunicate, la care purtătorul de cuvânt al Kremlinului ieri, Peskov, a dat o replică și a spus că nu avem ce face, trebuie să ne protejăm siguranța armatei și a comunicațiilor.
Deci un serviciu rusesc, înființat sigur cu sprijinul serviciilor secrete rusești, vorbesc despre acest Telegram, și cu toți soldații de pe front, câți or fi ei, că știa nu au declarat, jumate de milion, un milion, nu știu câți au acum, foarte nervoși pentru că era singura lor posibilitate de a face comunicări video cu familiile de pe front. Ei nu mai au WhatsApp, nu mai merge Facebook-ul.
Liviu Alexa:
Trei lucruri vreau să aduc în discuție pe tema asta.
Unu: este foarte posibil ca domnul Durov să fi fost aspirat deja de CIA sau de DGSE și acum rușii să fi avut în sfârșit dovezile. Că ăla o fi miliardar protejat, dar nici rușii nu-s proști la surveillance și să aibă în acest moment confirmarea că „se lucrează la algoritm”.
Fac o mică colaterală, prietene, o mică colaterală despre care în România iarăși nu se discută.
A avut loc preluarea cu surle și trâmbițe a facțiunii americane a TikTok de către un platouaș de investitori care combină Oracle, nu mai știu cine, doi prieteni de-ai lui Trump și încă un fond de investiții.
Băi, chinezii le-au dat o țeapă!
Nu eu sunt autorul acestei idei, ci Dan Diaconu, dar sunt de acord cu ea, pentru că este observabil și vine feedback de acolo: se pare că algoritmul ajuns în mâna americanilor…
Ăia le-au zis: „Băi, uitați algoritmul.”
Știi cum e cu algoritmul? Îți dau ție o ciupercă de kombucha…nu știu dacă știi ce ea. Trebuie să ai grijă să producă probiotic, trebuie să îi dai zahăr, să ai grijă să îi schimbi apa, ca la un hamster. Dacă nu faci ce trebuie, nu iese sucul bun.
Dacă nu știi rețeta de algoritmizare a TikTok, și atunci există feedback în America de la firme simple, de la influenceri, că algoritmul nu mai livrează, nu mai dă același reach și share, că nu mai aduce aceleași venituri pentru oamenii care se bazau pe veniturile din TikTok.
În aceste condiții e foarte posibil ca rușii să fi observat niște mici exhaustări de informații de pe front, poate inclusiv starea de spirit a soldaților, să fi fost scanată de CIA, care apoi poate le-a transmis ucrainenilor:v „Uitați, sunt supărați, poate încep să se împuște în cap.” Habar n-am.
Doi: Acest șoc etern că Rusia închide nu știu ce și nu știu cum și aici o să o croșetez cu o a treia nuanță pe care o pun pe masă.
În lumea nouă, în care proliferează mijloacele social-media extrem de puternice, de marketing al ideilor și de manipulare a popoarelor, niște țări, niște lideri deștepți, s-au prins că nu pot să lase totul la mânuța acestor platforme.
Cel mai important exemplu este China. În afară de China că a dat o țeapă mondială cu TikTok, a făcut planeta dependentă, dar China are o altă abordare pentru TikTok-ul din China unde totul controlat la secundă.
China nu a lăsat niciun fel de canal social media, sau de e-mailing, să se dezvolte pe aplicații vestice non-chineze.
Există Baidu, există aplicații de taxi, ride-sharing, banking, Alipay, toate chinezești, și nici mama lui proces-verbal nu o să lase aplicații să se impună acolo.
Cozmin Gușă:
Întrebare, ca să rămânem la Telegram: Crezi că în același timp Rusia încearcă să dezvolte un sistem chinezesc, cu platforme și aplicații strict rusești, controlate de stat?
Liviu Alexa:
Rusia a luat modelul strategic chinezesc și de multă vreme îl aplică. Și l-a aplicat corect până acum.
Yahoo nu există, Gmail nu există în Rusia — există Yandex. Adică există, dar nu au aderență mare, n-au cotă de piață mare.
Telegram a fost pregătit să fie ceea ce este TikTok pentru lume. Rușii l-au pregătit și l-au lăsat pe papagalul ăla care astăzi este mare progresist, Durov, să devină miliardar și să creeze, marketând duma că este criptat. Dacă rușii au decis să se retragă înseamnă că el a devenit vulnerabil. Codul, altgoritmii au ajuns în mâna altcuiva: o fi Mossad, o fi CIA, o fi dracu-lacu, nu mă interesează. Asta este explicația mea și tind să cred că 99% este reală.
Și atunci Rusia trage tot acest efort înspre o aplicație pur rusească, ca să nu mai aibă probleme pe viitor. Și o să o impună, pentru că rușii nu au foarte multe alternative — astea cu VPN, astea cu nu știu ce…
Și a treia discuție care se pune, prieteni, împletind-o cu a doua: ar trebui să ne uităm cât de handicapați suntem noi în Europa cu establishment-ul Bruxellez și leadership-ul Bruxellez, care ne pune în acest moment să dăm sute de miliarde pe programul SAFE de înarmare reală, fizică, „luați bombe, priviți la soare, ce lumină are”, în loc ca Europa să fi băgat cașcavalul ăsta în dezvoltarea unor aplicații social media, banking, transfer electronic, ce vrei tu — pur continentale.
Să îi obișnuiască europenii să nu mai fie dependenți de monitoringul chinezesc din TikTok, de ciordelile rușilor făcute până acum prin Telegram și așa mai departe.
Europa nu are pe ce pune mâna. Nu mai putem să considerăm Streamyard-ul ăsta de la noi, american, Zoom american.
Nu mai putem să considerăm că acestea sunt aplicații de distracție.
Oamenii le utilizează zi de zi, ore în șir. Copiii noștri, zi de zi, ore în șir.
Ursula von der Leyen și papagalii din jurul ei au început un atac care nu va duce la nimic bun împotriva lui Facebook și a lui X, pe motiv că algoritmii Facebook și X distrug mințile copiilor noștri.
Așa o fi, nu zic nu.
Dar, băi Ursula, noi de ce în Europa, în Uniunea Europeană, nu facem nimic cu aceste 28 de popoare? De ce nu creăm o strategie de antimanipulare, de nepervertire a minților copiilor noștri?
Asta-i discuția.
Doamne cât îs de deștept!
Cozmin Gușă:
Am pus un verdict aici, e foarte bine. Săptămâna viitoare mai venim cu completări, că va fi mai clar.
Dacă e așa, și eu cred că e așa, cum zici tu apropo de faptul că a fost spart din punct de vedere al securității Telegram-ul, ne așteptăm la repercursiuni. Să vedem totuși câte ceva că ar trebui să apară despre fratele care se află la Sankt Petersbourg, fratele lui Durov, al lui Pavel, care e matematicianul, deșteptul, ăla a creat Telegram. Care a rămas în Rusia, nici el n-a vrut să plece, dar nici nu îl mai lăsau rușii să plece după ce fratele lui a fost „colectat” de către francezi și mă duce cu gândul chiar și la CIA. Nu m-aș duce departe, acolo există conclucrate. Hai să o lăsăm așa până săptămâna viitoare.
Ai zis că ai un feeling despre chestia asta ciudată, în care o țară ca Azerbaidjan-ul care se alintă între supunerea față de fosta înaltă parte — Ankara, Istanbul, adică Turcia — în fața sultanului ei fac sluj, și noua înaltă parte, care este Moscova lui Putin.
Țara asta a fost vizitată en fanfare, am văzut ce s-a întâmplat pe străzile Baku-lui. Am fost de vreo 7–8 ori la Baku, știu exact ce e acolo, câtă măreție este, cum l-a întâmpinat Baku pe vicepreședintele J.D. Vance — adică ceva de grand, dar fantastic.
Și am priceput de ce, când au semnat un protocol ale cărui prevederi nu au fost date publicității. Adică acolo s-a semnat un protocol, au arătat la cameră ultima parte: „suntem de acord, semnăm, eu J.D. Vance în numele Statelor Unite, eu Aliyev al Azerbaidjan-ului, dar fără să știm ce au semnat.
Ni s-a spus nu știu ce cu energia nucleară.
Care este înțelegerea ta despre cum joacă deja America, cu voie bineînțeles, pe terenul tradițional al Rusiei, în special dacă luăm ca putere geopolitică, dar ca influență și al Turciei?
Liviu Alexa:
O să vă surprind, am o părere despre asta, dar o să vă surprind aducând pe masă ceva colateral, care mi se pare că ar trebui să ne îngrijoreze mai tare și îmi pare ciudat că nu este marketat mai bine în comunicările presei.
Pe lângă acest acord cu azerbaijanii — pentru cei care nu știu, ai mai explicat și tu și trebuie să citiți ce înseamnă Azerbaidjan în zona geostrategică de acolo — m-a șocat faptul că nimeni nu a vorbit despre acordul nuclear cu Armenia.
Hopaaa prieteni! Lăsați aia cu Azerbaidjanul, că o fi pe cașcaval, că o fi pe petrol, din alea nasoale, acordul nuclear și întărirea relațiilor cu un rahat de țară, vai mama ei Armenia, este un statement, este o declarație de intenție. Aia cu Azerbaidjanul putea să fie o chestie de genul: „ups, scuze că am venit să fac caca în casa ta”. Asta cu nuclearul e deja „ai furat cheia de la casă”. Asta este părerea mea.
În ultima vreme J.D. Vance a picat îngrozitor de tare în nas, cred că inclusiv în ochii lui Trump. Râde lumea de el și prin presă. A fost trimis săracul pe la Milano, pe la Cortina d’Ampezzo, pe la nu știu unde… și probabil că rolul lui este de poștaș, de Cargus sau Fancurier al lui Trump. Îl trimite să ducă, să semneze contracte.
Cozmin Gușă:
De ce crezi că a decăzut ca importanță?
Liviu Alexa:
Din punctul meu de vedere nici nu este foarte deștept, dar asta e altă discuție. Nu-mi dau seama ce a fost acolo. Trump este un tip foarte „feeling energy guy”, adică dacă nu mai simte energia, la revedere. Musk este pe făraș. Probabil că este la nivelul de tâmpenie sau de orbire al lui Trump încât nu mai acceptă niciun fel de contre. Asta este părerea mea.
Aș vrea să privim acest act — dublu act — acordul cu Azerbaidjan și acordul nuclear cu Armenia, ca pe un gest, nu pot să zic sinucigaș că este unul conștient, de agresiune incredibilă asupra Rusiei și Turciei în zona aceea din partea Statelor Unite.
Cum va reacționa Rusia? Pentru că este al doilea exercițiu de agresiune după Venezuela, nu mai zic de China. E o chestie de înțelegere între ei? Mi-e greu să cred de data asta că este un șmen pe la spate între Putin și americani, pentru că acolo cea mai sensibilă problemă este tot Armenia mea, pe care v-o aduc pe masă.
O țară cașbecă, cu conducători cașbeci, la fel de idioți ca și georgienii, care tot speră ei, la nimeni nu înțelege la ce speră — măcar că ambele țări au o cultură, o istorie incredibilă — speră la progresism, dar nu au cum. Uitați-vă pe hărțulică: cât e Armenia, unde e Armenia, cine o înconjoară, ce probleme a avut Armenia în ultimii ani.
Și vine ditamai fratele mai mare, Unchiul Sam, și zice:
„Voi nu aveți bani să faceți pișu’ în centru, nu aveți bani să vă îmbrăcați, să vă luați un costum bun, dar noi facem din astea nucleare.”
Dacă stai să te uiți puțin, Azerbaidjan cu Armenia, țări vecine, și lovesc în două pături într-un partener real al SUA — Turcia, cu baze americane și tot ce vrei — și într-un partener de discuție pentru definitivarea războiului, care este Rusia.
Să vedem, domnul Gușă, cam ce o să zică Erdogan și ce o să zică domnul Putin.
Mai este o a treia posibilitate de discuție: dacă nu cumva asta devine o tactică „hărțuiește și renunță, ca să obții ceva mai bun”, a lui Trump.
Cum a fost cu Groenlanda, cum a fost cu Canada, cum a fost cu ce vrei tu.
Problema pe care o văd la această tactică este că — și îmi cer scuze, par poate prea optimist sau prea admirativ față de Rusia sau Turcia, nu e cazul, Turcia da, dar nu e cazul – e că Turcia nu e Canada și Rusia nu e Groenlanda.
Nici liderii lor nu sunt papagali, fraieri sau naivi.
Și cred că vor retalia de o manieră la care America s-ar putea să fie nemulțumită.
Cozmin Gușă:
Ne vom uita. E doar la început. Adăugăm și Armenia.
Să vedem ce ne spune și Daria după-amiază la ora 5, că nu am vorbit cu ea astăzi, dar ar trebui să aibă subiectul.
Ultimul subiect pe ziua de astăzi, după aia vă lăsăm, domnul Alexa.
Ucraina — dar avem și unul survenit pe parcurs.
Prima dată ți-l zic pe ăsta survenit pe parcurs și după aia comentăm direct 90 de miliarde împrumutați și garantați de noi. 90 de miliarde împrumută UE, dar garantați de țările membre.
Azi dimineață n-au mai venit la serviciu parlamentarii din Rada aia lor supremă, și câțiva dintre ei acuză că au fost otrăviți la cantina Parlamentului.
A publicat și Bogdan Tiberiu Iacob pe Facebook.
Nu există cvorum în Rada Supremă. Simptome grave: 40 de grade temperatură, diaree, vărsături.
Se știe sigur de slujitorii poporului — cel care dă declarația — dar câțiva, nominalizați aici, spun că au fost otrăviți în cantina Parlamentului, de-aia au aceste simptome.
Și acum hai să începem cu decizia de ieri: 90 de miliarde împrumut, care vine după declarația fulminantă a lui Zelenski, deloc dezbătută în România, că între Trump și Putin a avut loc un deal de 12 trilioane de dolari.
Acesta este prețul păcii în Ucraina: afaceri mondiale pe care Rusia și America să le împartă.
Deci asta a zis Zelenski, că de-aia devine secundară Ucraina.
După asta, la trei zile distanță, a venit acest acord cu 90 de miliarde pe care îl dăm împrumut noi, UE, și garantăm noi, țările UE, și acuma otrăvirea parlamentarilor. E un ghiveci, dar să vedem cum sintetizezi.
Liviu Alexa:
Ghiveciul ăsta care are deja morcovi, ardei, cartofi, mai vreau să adaug încă niște cărniță și niște ierburi.
O declarație încă nedezbătută, după părerea mea, aidoma celei prezentate de tine în România, este declarația lui Donald Tusk, premierul Poloniei, care spune că luptele din Polonia, dar nu neapărat, vorbește despre ieșirea din UE a Poloniei.
El sigur că se referă la luptele interne și e dezbaterea aia ca la președintele Portugaliei: dacă nu votați un socialist progresist, o să vină extrema dreaptă la putere.
Dar faptul că Polonia, care este poate al treilea stâlp al Europei în acest moment — înaintea Spaniei cu siguranță — prin premierul ei, mă… că e despre ieșirea din UE, este un semnal interesant pe care l-aș adăuga acestui ghiveci.
Tot ce pot să spun despre împrumutul de 90 de miliarde, și în afară de impertinența lui Zelenski, este că eu m-aș fi așteptat ca președintele țării mele, domnul Nicușor Dan, să spună: „Da, ne gândim să sprijinim frații ucraineni, cum am mai făcut-o degeaba, că oricum fac ceva pe românii noștri de acolo, pe biserici…”
Dar până să ne dăm noi acordul ca țară pentru ratificare și garantare, am vrea să știm ce s-a întâmplat cu ciordeala de corupție din anturajul apropiat, adică al domnului Zelenski.
Cu acei oameni care au dus sute de milioane la Moscova, miliarde la Tel Aviv, miliarde nu știu pe unde.
După ce ne ziceți: Cine a furat? Cât a furat? Dacă s-a furat din banii dați de americani sau europeni, sau și-și?
Și, dacă vedem că v-ați făcut temele, că ați eradicat corupția, noi vom zice cu drag „Să-i ajutăm pe ucraineni”. Sau poate să nu.
În acest moment însă, președintele nostru tace. Domnul președinte… Nu știu ce face Nicușor Dan zilele astea, tu știi, cetățene?
Cozmin Gușă:
Astăzi știu că este la Bruxelles. Asta știu la momentul zilei. Nu știam ce a făcut ieri, ce a făcut alaltăieri, ce a făcut acum trei zile, de trei zile.
Liviu Alexa:
Domnul Bolojan este cu ceasul Timex.
Băi, iară ne împrumutăm să le dăm la alții, din sărăcia noastră, când noi avem pantalănii rupți în cur și nu mai avem mață să ne coasem?
Bă, felicitări!
Dar asta aș fi spus măcar atâta față de poporul meu: „Bă, ia să ne zică Zelenski cum e cu corupția.”
Iar apropo de această impertinentă declarație a lui Zelenski — că eu o văd ca pe o impertinență — este a șasea oară, a zecea oară, a paisprezecea oară în ultimul an când Zelenski, cumva, cu un tupeu pe care îl pun pe seama ori a cocainei, ori a… n-am nicio dovadă, zic așa… mi se pare un comportament de cocainoman sau de tupeu nemărginit.
Poate o fi un bun cititor de oameni, omul ăsta, dar a întors masa negocierilor aprinse, aproape finalizate. L-a încontrat pe Trump, l-a încontrat pe Putin și mă întreb care dintre aceste două personalități sau facțiuni din servicii, la un moment dat, vor aplica un scenariu de eliminare a lui.
Pentru că, la un moment dat, indiferent ce credem, spunem, chestia asta cu „Zelenski își apără virtutea, țara și națiunea”… eu nu mai cred, mai ales după scandalul de corupție.
L-aș putea crede că e un om care se sacrifică și înfruntă dictatorii ca Putin și Trump, dar după ce am văzut în ultimele luni, după toate informațiile despre corupția — inclusiv a lui Zelenski — după toate dezvăluirile cu vile cumpărate pe nu știu unde de către nevastă-sa, mi-e foarte greu să cred că doar atât intenționează cu acest rol, să-și protejeze țara și poporul.
Păi dacă vrea să-și protejeze țara și poporul, să dea drumul la alegeri, de exemplu.
Cozmin Gușă:
S-ar putea ca această otrăveală în masă, mimată sau reală, a parlamentarilor, să aibă legătură și cu jocul ăsta de a nu vota prevederile legate de alegeri, pe care Trump le impune să aibă loc până pe 15 mai. E condiția sa, și așa mai departe.
Că nu știm. Ne-am trezit cu această știre. Noi nu putem să venim… dar păi, la cât de mincinoși sunt parlamentarii…
Liviu Alexa:
Nu mai spune numai Putin chestia asta. Când a spus-o Putin acum un an, i-a sărit lumea în cap. O spune și Trump: „Bă, discutăm despre lege.”
Putin a spus că nu poate să semneze niciun tratat de pace cu Zelenski. „Dar de ce, domnul Putin, sunteți nesimțit?”
„Nu sunt nesimțit. Este ilegal. Dumnealui nu mai este președinte.”
Cozmin Gușă:
Și așa este.
Iar atunci toată lumea a bajocorit acea retorică, spunând că Putin e un om rău.
Poate nu o fi un om bun, dar faptul că nu avea interlocutor valid este mai presus de orice îndoială.
Vom monitoriza și dacă parlamentarii ăia, care trag de moarte, mâine vor fi bine-sănătoși, sau poimâine, sau săptămâna viitoare… cum se întâmplă la noi.
Ce zici despre pățania — acum, la atâtea zile distanță — a lui Liviu Negoiță, care nu numai că aproape că a fost arestat, că oricum aproape că a fost arestat dacă îți dă control judiciar și te scoate din funcția de primar, dar a suferit și o criză groaznică. Adică imediat, la 48 de ore, toată fața lui, care până atunci fusese normală, a fost invadată de o eczemă purulentă, ciudată, aproape de nerecunoscut. Ăsta e un detaliu pe care ți-l dau că poate n-ai vut timp să urmărești.
Liviu Alexa:
Am văzut, n-am fost așa rupt de lume.
Nu știu ce să zic Cozmine, poate că este o reacție adversă la stres, a consumului de substanțe medicinale.
Cozmin Gușă:
S-a vorbit mult despre chestia asta. Există asemenea reacții?
Liviu Alexa:
Da, da, da.
Există o plantă în America de Sud, coca, care este foarte interesantă. Dă energie, oamenii de acolo o mestecă să reziste…
Din ea sigur că se poate sintetiza și altceva, dar probabil că pe fondul…
Cozmin Gușă:
Dă și reacții adverse.
Liviu Alexa:
Poate să dea și reacții adverse. Mă mir că nu a luat și un antialergen, domnul Negoiță. Că mia sunt sunt din categoria frunzelor de coca și altele, mai calmante cum ar veni.
Cozmin Gușă:
De ce crezi că a fost pedepsit Robert Negoiță? El a mai avut dosare, dar fiind tare în unchi, tare în rude și tare în servicii secrete, n-a pățit nimic niciodată.
Cum, dintr-odată, i-a venit rândul lui Robert Negoiță?
Liviu Alexa:
Cred că aici e o joacă a domnului Voineag, care deocamdată a anunțat că nu vrea să mai candideze… și domnul Voineag, așa cum îl citesc eu, cu micile mele skill-uri de profiling, îmi pare un tip orgolios.
Și dacă tot a decis că închide masa, vrea să închidă masa arzând restaurantul.
Și atunci… după părerea mea, adică ce aud acum este că urmează Sectorul 4 la pilit.
Deci avem 5-ul, avem 3-ul, urmează 4. Aia ai lui Piedone sunt vai de mama lor, se isterizează, probabil că idioții sunt deja înregistrați post arestări și mai scuipă.
Avem 3-ul unde greu, greu va scăpa Robertică de tot, nu cred că scapă… și se va intra foarte curând în 4.
Asta e părerea mea.
Eu mă gândesc cum joacă domnul Voineag, că nu joacă șah… joacă un fel de tabinet cu cărți.
Și dacă domnul Nicușor Dan nu l-a vrut să continue la DNA, probabil că o să continue și cu 2.
La 1 nu cred că va mai continua, că acolo Hellvig o să zică „Ia să te mai oprești, că cine știe…”
Cozmin Gușă:
Am înțeles. Liviu, îți mulțumim pentru efortul de astăzi. Ținem pumnii: alexa.space. Acolo sunt tablourile.
Astăzi este vernisajul. O să avem și cronică. Ne uităm pe NCN să vedem înregistrarea evenimentului.
Cei care sunteți fanii lui Liviu și vreți să-l vedeți în calitate de artist.
Liviu Alexa:
Mulțumesc, GoldFM, și mulțumesc, Cozmin, pentru tot.
Cozmin Gușă:
Ești de-a nostru. Între noi nu e cu mulțumiri. Prieteni, a fost Liviu Alexa.
Clubul de gândire Gold este și el prezent cu spiritul la această expoziție de pictură. Puteți să vă uitați la picturi.
Această ediție este accesibilă doar abonaților plătitori ai newsletter-ului Strict Secret . Tu ești unul dintre ei. Îți mulțumim! (iar și iar)
sursă: strictsecret.com
