Autor: Petrișor Peiu
Posibilitatea reducerii pensiilor speciale, mai ales ale magistraților, ale clientelei politice și ale celor din serviciile speciale i-a înspăimântat de moarte pe liderii politici ai coaliției guvernamentale. Președintele celui mai puternic partid de guvernare a spus textual: „E o discrepanță mare între practica din Uniunea Europeană, mă refer la pensiile magistraților, la pensiile din apărare, ordine publică, siguranță națională și ce ne-am asumat noi în PNRR. Decizia și discuțiile cu Comisia trebuie să fie unele foarte echilibrate. Dacă, în acest moment, noi luăm ad literam ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Justiția, toate serviciile din România”- https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ciolacu-despre-pensiile-speciale-daca-luam-ad-literam-ce-ne-am-asumat-in-pnrr-depopulam-mapn-mai-justitia-si-serviciile-secrete-2291307 .
De fapt, despre ce este vorba? De ce s-a oprit întreaga țară din lucrul la PNRR și așteaptă cu sufletul la gură respirația de îngrijorare a personajului colectiv Klaus-Nicu-Marcel-Hunor? Din cauza a 10.198 pensionari speciali, din care, jumătate (5.137) procurori şi judecători, cu pensie medie de peste 21 000 de lei; mai sunt 743 de diplomați, cu pensia medie era de 5.796 de lei, 716 de funcționari parlamentari, cu pensia medie ridicându-se la 5.057 de lei, 1.381 de piloți aerieni, având pensia medie se ridică la 11.479 de lei, încă 559 de fericiți de la Curtea de Conturi , cu o pensie medie de 8.502 de lei, plus 1.662 de grefieri și alți lucrători de la instanțe, pensia medie fiind de 5.108 de lei.
Ca să fim cinstiți, nu acești 10 000 de pensionari îi sperie așa de tare pe liderii noștri, ci viitorii pensionari speciali (din justiție mai ales), cei care au acum căderea să-i trimită în judecată și să-i condamne pe cei din guvernarea PSD-PNL-UDMR. Dacă s-ar aplica timida reformă a pensiilor speciale din PNRR, aceștia ar urma să iasă la pensie cu o reducere de vreo 10% din pensiile de care ar beneficia dacă legile ar rămâne așa cum sunt de pe vremea USL. Și, între noi fie vorba, îi mai sperie pe politicienii coaliției de guvernare și cele câteva mii de ofițeri din serviciile de informații care ar putea da o mână de ajutor procurorilor și judecătorilor , dar și opiniei publice, privind mai buna înțelegere a celor care se lăfăie astăzi în luxul puterii. Atunci când veți auzi vreun politician care plânge de mila magistraților sau a ofițerilor din servicii, fiți siguri că acel biet om retrăiește, cu biata sa minte, condamnările lui Adrian Năstase, Liviu Dragnea și Elena Udrea dar și scoaterea din competiția electorală pe calea inculpării a unora precum Ludovic Orban. Este, deci, foarte clar că spaima de propriile fapte ascunse și pe-alocuri ilegale săvârșite îi face pe politicieni să glorifice justiția și serviciile și să le dea acestora o viață de huzur și o putere absolută. De aici plecăm și restul e gargară de politician…
Spaima liderilor coaliției ar fi fost de înțeles dacă ar fi funcționat și în alte cazuri. De exemplu în educație, acolo unde sunt un ele dintre cele mai mici salarii din țară. Și evident, unele dintre cele mai mici pensii.
Iată, bunăoară, în luna ianuarie 2023, salariul mediu net la nivel național a fost de 4254 de lei. În aceeași lună, în învățământ salariul mediu net a fost de doar 4051 de lei! (sursa: https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a23/cs01r23.xls ). Da, oameni buni ați citit bine: un profesor este plătit, în medie, cu mai puțini bani decât restul salariaților din această țară. Dar acest lucru nu sperie niciun politician de la putere, toți dorm liniștiți în fotoliile lor încăpătoare și confortabile.
Singura preocupare a prea-puternicilor care ne conduc este posibila depopulare a Sistemului de frica căruia tremură cu toții: Justiție-Poliție-Servicii. Atât.
Dacă nu ar fi fost atât de speriați de „depopularea” Sistemului lor drag, poate ar fi fost măcar preocupați de faptul că jumătate din profesorii din țara pe care o conduc vor ieși la pensie în următorii 10 ani. Intră, în schimb, noi profesori în școală? Mai greu, căci doar 10% dintre ei au sub 30 de ani. din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani. (sursa: https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2022/06/STUDIU-RADIOGRAFIA-SISTEMULUI-DE-EDUCATIE-DIN-ROMANIA-2022.pdf ).
Și educația chiar se depopulează. Încet, dar sigur. Dacă în anul școlar 2011-2012 aveam 219 000 de profesori, peste 10 ani rămăseseră doar 208 000 de profesori. Mai grav este că pierderea mare de profesori are loc la nivel rural, acolo unde numărul lor a scăzut de la aproape 83 000 în 2011-2012 la doar puțin peste 75 000 în anul școlar 2020-2021.
Consecința? Scăderea numărului de copii care fac carte la țară este extrem de vizibilă și de dureroasă. De exemplu, preșcolarii din orașe merg la grădiniță în proporție de peste 88%, în vreme ce cei de la țară doar în proporție de 79,7%! Iată cum, condamnarea celor din mediul rural la carte mai puțină apare încă de la vârste fragede (sursa: https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2021/Transparenta/Stare%20invatamant/Raport_stare_invatamant_preuniversitar_RO_2020_2021.pdf ):
În cazul treptei următoare, învățământul primar și gimnazial, adică școala generală, discrepanța devine uriașă: rata de cuprindere în educație este de 96,9% în mediul urban și doar 75,9% în mediul rural!
E vreo problemă, Klause, Marcele, Nicule? A, bineînțeles că nu, singura problemă este cum să-i mai gâdilăm pe procurori și pe cei din servicii doar-doar or scăpa din mână dosarele politicienilor. Ce dacă nu fac școală copiii din satele României? Doar asta nu este la fel de îngrijorător precum faptul că mai avem încă „speciali” cu pensia sub 20 000 de lei, nu-i așa?
Așa, să vă fie de somn lin: la vârsta de 14 ani, adică la sfârșitul școlii generale, doar 57% dintre copiii de la sate mai sunt în băncile școlii. În mediul urban această proporție atinge 76,2%:
Dacă s-ar deranja cumva să se mai uite și la alte locuri din țară în afară de sălile de tribunal și sediile serviciilor de informații, omni-potenții șefi de la PSD-PNL-UDMR ar auzi, poate și care sunt ratele de absolvire din învățământul nostru gimnazial, adică de la școala generală: doar două treimi la țară !
Și coșmarul nu se termină cu absolvirea gimnaziului, căci la evaluarea națională în vederea intrării la liceu, doar 77% dintre copii obțin medii peste 5. La Buzău, de exemplu, un sfert dintre absolvenții de gimnaziu nu obțin nota 5 la evaluarea națională. La Dolj, acasă la celălalt mare lider național, e mai rău: aproape 3 din 10 copii nu reușesc un 5 la aceeași evaluare. Iar la Harghita, acasă la purtătorul de barbă secuiască, este fix aceeași situație ca la celălalt bărbos din fruntea țării. Dar nu-i nimic se poate și mai rău, fix în județele cele mai politizate: din Teleorman, doar 65% dintre copii iau peste 5, iar din Vaslui cam 66%. Deci o treime dintre absolvenții de acolo nu trec de nota 5 la evaluarea națională!
La bacalaureat, rata de promovare națională este la fel de grozavă: 73,2% în 2021, adică mai mult de un sfert dintre absolvenții de liceu nu se aleg și cu diplomă. O mențiune specială merită județul liberal Ilfov, acolo unde mai puțin de jumătate (48,9% mai precis) dintre cei care se prezintă la examenul de bacalaureat reușesc să îl și promoveze. Județul, pentru cei care mai aveau iluzii, este păstorit de către partidul liberal de mulți ani. De unde și dovada succesului programului „ România educată” al șefului liberal, profesorul Klaus din Sibiu.
Poate ați observat că, de câte ori justifică pensiile speciale, oficialii și oficioșii coaliției menționează exemple de prin Europa, acolo unde procurorii și jamesbond-ii au, chipurile, pensii uriașe. Ia să vedem însă care ar fi și situația comparativă din învățământ, de exemplu participarea la învățământul preșcolar, acolo unde suntem cam pe locul patru din coadă:
sau poate vreunul dintre liderii europeni Klaus, Nicu și Marcel or avea măcar un sfert de ochi să vadă și cum stăm noi printre europeni la abandon școlar. Vicecampioni continentali
Ar fi prea mult să observe că suntem pe ultimul loc în Europa la ponderea populației tinere cu studii superioare, cu doar 25% dintre cei sub 35 de ani:
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Educational_attainment_statistics
Oare de ce nu ne-om putea compara cu Europa și la acești indicatori, ci doar la pensiile specialilor? Păi hai să vedem de ce, nici nu e greu de descoperit. România condusă de Klaus, Nicu și Marcel alocă cea mai mică parte din PIB pentru educație din întreaga Uniune Europeană:
Dar asta s-a mai spus de multe ori, e clar că nu va clinti niciun fir de păr de pe capul echipei Iohannis-Ciucă-Ciolacu-Kelemen. Ce nu s-a prea mai spus este modul în care se compară România cu restul Europei în ceea ce privește finanțarea acordată sectoarelor speciale.
De exemplu, în ceea ce privește justiția (instanțele judecătorești), țara noastră cheltuie cu acest domeniu 0,4% din PIB, cu o treime peste media europeană (0,3% din PIB). Poate este instructiv să vedem cine cheltuie mai puțin decât noi: Bulgaria este campioană(0,7% din PIB- cea mai săracă și î napoiată țară din UE), urmată de Croația și Slovenia (câte 0,5% din PIB) și de Ungaria lui Orban, Grecia și Malta (câte 0,4% din PIB, la fel ca la noi)!
Tot ca exemplu, România este statul cel mai generos cu bugetele acordate sectorului „ordine publică și siguranță”, adică 2,3% din PIB:
Mai avem, din păcate, încă un exemplu sugestiv: statul condus de PSD-PNL-UDMR cheltuie pentru guvern și parlament (adică pentru ei și-ai lor) 3% din PIB, cu mult peste media europeană (2,2% din PIB). La fel de instructiv ar fi să vedem care sunt cele câteva state din UE mai generoase decât noi cu guvernul și parlamentul: aceeași Ungarie a lui Orban plus Malta și Slovacia (3,9% din PIB), urmate de Portugalia (3,5% din PIB) și Cipru (3,1% din PIB).
Vouă nu vi se pare că suntem într-o companie selectă? Adică în grupul celor mai corupte și slab performante națiuni europene? De ce nu întâlnim în acest grup Germania, Franța, țările nordice, Olanda sau Austria? Simplu, pentru că acestea din urmă nu au la cârmă politicieni care să trăiască cu spaima dosarelor și a cătușelor… Nu există și nu a existat vreodată vreo formă mai clară de dublă măsură și de discriminare în afara celei pe care o practică puterea PSD-PNL-UDMR între cetățenii normali ai acestei țări și un grup de 10 000 de privilegiați, deținătorii de putere absolută și de pensii speciale. Dacă ar fi avut, într-adevăr, vreo îngrijorare privind funcționarea statului, politicienii s-ar fi interesat de cei peste 250 000 de amărâți din învățământ, care trăiesc cu salarii infime și așteaptă pensii de mizerie. Sau s-ar fi îngrijorat de catastrofa din educație, care ne plasează la coada Uniunii Europene și care ne va transforma într-o țară de sclavi pe plantație, lipsiți de salarii decente și de o viață prosperă.
_relative_to_GDP,_2019_(%25)_ET2022.png){kind=link}
