Posibilele măsuri pe care viitorul guvern le va lua pentru a reduce deficitul bugetar – introducere de noi taxe, măriri de impozite, creșterea TVA și lista poate continua – îngrijorează societatea românească, pe bună dreptate. Aproape nimeni nu mai crede că „viitorul sună bine”. La aproape un an de la analiza UE versus SUA și China din punct de vedere economic, făcută pentru Q Magazine, Andrei Rădulescu, expert internațional în macroeconomie, cu prezentări la conferințe în peste 40 de țări, ne-a răspuns la întrebarea: „Ce măsuri economice ați lua, dacă ați fi prim-ministru?”.
„Până la creșterea fiscalității, trei ar fi măsurile economice pe care le-aș lua: amnistia fiscală, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea cheltuielilor publice în administrația locală și centrală.
Amnistia fiscală ar duce la o colectare mai rapidă și ar adresa, pe termen foarte scurt, provocarea determinată de nivelul redus al încasărilor la buget.
Absorbția fondurilor europene trebuie accelerată. România ar mai putea obține mai mult de 45 de miliarde de euro din PNRR și din cadrul financiar european multianual 2021-2027, până în 2027. Fondurile europene reprezintă o sursă importantă pentru rezolvarea deficitului bugetar. România nu stă foarte bine nici la acest capitol.
Iar în al treilea rând, o atenție mai mare la felul cum se cheltuiesc banii publici. Dacă s-ar apela la această măsură, statul ar da un semnal că-și dorește eficientizarea utilizării fondurilor publice.
De regulă, statele care au aplicat astfel de măsuri au indus așteptări pozitive mediului de afaceri privat.
Eficientizarea cheltuielilor publice poate fi făcută pe ambele componente, consum și investiții.
Am să vă dau un exemplu. Între anul de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană și anul 2024, economia Poloniei a crescut cu un ritm mediu anual superior celui din România, dar cu un raport investiții totale/PIB inferior (în medie anuală cu cinci puncte procentuale). Sigur, este foarte simplu să crești TVA-ul. Dar înainte de toate trebuie să apelezi la aceste măsuri pentru a nu sufoca economia, care se confruntă deja cu un ritm anual foarte lent de creștere (sub 1% în 2024 și în primul trimestru din 2025, potrivit datelor INS). Desigur, ar mai putea fi implementate și alte măsuri, cum ar fi ameliorarea colectării TVA, creșterea impozitului pe proprietate (printre cele mai reduse din Uniunea Europeană în prezent).
Cu riscul de a mă repeta, înainte de a crește fiscalitatea, statul trebuie să demonstreze că poate deveni eficient. Asta e logica economică.
Totul pornește de la felul în care statul cheltuiește banii. Digitalizarea, automatizarea fluxurilor la buget (pentru a reduce caracterul discreționar), lansarea unui fond de pensii al statului sunt alte măsuri necesare în perioada următoare, după părerea mea.
O să-mi spuneți că procedurile de implementare a măsurilor enumerate de mine sunt laborioase și necesită timp. Din cauza situației în care suntem nu prea dispunem de timp. Sunt convins că dacă se dorește cu adevărat, șase luni – câte au mai rămas până la sfârșitul anului – sunt suficiente pentru a adresa procedurile legislative. Totul e să vrei cu adevărat, să faci calcule, să faci estimări, să prognozezi.
Mai este ceva: România are resurse. Însă mediul privat nu va folosi resursele pentru că nu are încredere în modul în modul în care statul administrează fondurile publice”, a declarat, pentru Q Magazine, Andrei Rădulescu.
Totuși, am fost curioasă dacă în perioada discuțiilor privind viitoarele măsuri economice cunoscutul macroeconomist a fost consultat, contactat, întrebat.
„Nu. Nu mi-a cerut nimeni vreo părere, nu m-a sunat nimeni din partea vreunui partid sau din partea administrației prezidențiale. Poate că nu m-au avut în vedere întrucât singura mea politică este analiza macroeconomică. În rest…”, a mai spus Rădulescu.
Economistul arată în interviul acordat Q Magazine în iunie 2024 că „pe parcursul ultimelor decenii ritmul activității economice din Uniunea Europeană a fost inferior celui înregistrat în Statele Unite (prima economie a lumii, cu o dimensiune nominală de aproximativ 28 trilioane dolari la final de 2023) și în China (a doua economie a lumii, cu un PIB nominal de circa 18 trilioane dolari în prezent).” „Această evoluție a fost determinată, în principal, de provocările structurale cu care se confruntă blocul economic european, cu impact din perspectiva productivității multifactoriale a factorilor de producție. Trebuie amintite în acest context, dinamica precară a productivității muncii, întârzierile în implementarea roadelor Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale, fragmentarea piețelor de capital, cu impact pentru climatul investițional din regiune și absența Uniunii Politice.”, amintea Andrei Rădulescu.
„Din nefericire pentru cetățenii europeni și pentru companiile europene, vocea economică a Uniunii Europene în lume este în declin. Astfel, ponderea PIB-ului Uniunii Europene în PIB-ul mondial s-a situat la aproximativ 17% în 2023, în scădere de la 28,8% în 1992, conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Această tendință a fost determinată atât de modificările structurale pe plan global (tranziția spre o Nouă Ordine Economică Mondială, pe fondul ascensiunii economiilor emergente și în dezvoltare), cât și de provocările din perspectiva procesului de integrare economică și monetară europeană. Pe parcursul ultimelor decenii am asistat la discontinuitatea convergenței economice între țările membre ale blocului comunitar, la procesele de convergență în divergență și divergență în convergență, după cum arată rezultatele analizei econometrice elaborate în cadrul disertației post-doctorale pe care am elaborat-o în cadrul Programului Cercetătorilor de Elită în Economie de la Academia Română.
Previziunea mea este că ponderea PIB-ului Uniunii Europene în economia mondială va continua să scadă în viitor, spre un nivel de 10% la finalul deceniului viitor. Pentru schimbarea acestei tendințe nefavorabile Uniunea Europeană trebuie să accelereze reformele structurale și să completeze procesul de integrare prin Uniunea Politică.”, avertiza Rădulescu.
sursă: qmagazine.ro
