În timp ce statele din Uniunea Europeană își construiesc politicile fiscale pe stimulente, predictibilitate și încurajarea comportamentelor economice dorite, România merge exact în sens invers: penalizează abrupt, centralizează decizia și rupe orice legătură cu consecvența europeană.
Ultimele modificări aduse prin Pachetul 2 de măsuri fiscale nu sunt doar o ajustare de impozite. Sunt o demonstrație de incoerență, iar exemplul de mai jos arată limpede de ce.
Exemplul concret: din 50 de lei la aproape 1.000, peste noapte
Pentru ca lucrurile să fie clare și inteligibile pentru oricine, să luăm un caz real, frecvent întâlnit în România:
•Autoturism cu capacitate cilindrică: 2.499 cm³
•Regimul anterior:
•impozit de bază: aproximativ 76 lei/an;
•multe consilii locale aplicau reducerea legală de 95%;
•impozit efectiv plătit: ~50 lei/an.
•Regimul actual, după modificarea capului de tabel:
•impozit stabilit central: 953 lei/an;
•fără posibilitatea reducerii de către consiliul local;
•impozit efectiv: 953 lei/an.
Creștere reală:
•de la 50 lei la 953 lei;
•+903 lei/an;
•o majorare de peste 1.800%.
Aceasta nu este o corecție fiscală. Este un șoc fiscal.
Ce face Europa în același timp
În majoritatea statelor europene:
•taxarea auto este corelată cu politici de tranziție, nu cu nevoia de a acoperi găuri bugetare;
•există scutiri, reduceri sau plafonări pentru anumite categorii de vehicule;
•modificările sunt graduale, anunțate din timp și explicate;
•autoritățile locale au marjă reală de decizie.
Europa spune: „Schimbă comportamentul și te ajut”.
România spune: „Ai respectat regulile de ieri? Plătești pentru asta azi”.
Autonomia locală, ștearsă dintr-un rând de tabel
Un detaliu esențial, ignorat deliberat în discursul oficial, este că:
•Guvernul a eliminat în fapt dreptul consiliilor locale de a acorda reduceri;
•impozitul local a devenit dictat central, fără adaptare la realitatea comunității.
Este o recentralizare fiscală mascată, contrară principiilor europene de guvernanță locală și descentralizare.
Impact bugetar minor, impact social major
Această măsură:
•nu rezolvă deficitul bugetar;
•nu aduce venituri structurale;
•nu reduce inflația.
În schimb:
•lovește exact în contribuabilul conform;
•stimulează înmatriculările externe și evitarea fiscală;
•accentuează neîncrederea în stat;
•transmite mesajul că regulile se pot schimba oricând, fără avertisment.
Europa construiește politici fiscale pe încredere și stimulente.
România încearcă să cârpească bugetul prin șoc și sancțiune.
Concluzie pentru cititorii Solid News
Când Europa dă facilități, România le taie.
Când Europa stimulează tranziția, România o taxează.
Când Europa vorbește despre autonomie locală, România o anulează din pix.
Iar exemplul impozitului auto spune totul:
50 de lei ieri, aproape 1.000 de lei azi, pentru același bun, aceeași persoană, aceeași realitate economică.
Aceasta nu este reformă.
Este inconsecvență fiscală cu etichetă europeană, plătită integral de cetățean.
Aurel Badea
