Falimentul Colina Nouă, Cluj: proiectul imobiliar al americanului Don Lothrop, fondatorul PressOne, riscă să-și lase investitorii fără despăgubiri

La început a fost promisiunea. În 2014, câțiva dintre cei mai influenți oameni din cercurile diplomatice, financiare și religioase americane au aterizat în județul Cluj cu o viziune grandioasă: să construiască Colina Nouă, un „oraș al viitorului”, o comunitate-model pentru România post-comunistă.

La pachet cu urbanismul în stil american, au venit automat și valori morale ambalate frumos: transparență, spirit comunitar și, desigur, profituri considerabile.

Don Lothrop, un investitor american care se recomanda drept filantrop și democrat convins, și-a pus numele și reputația în joc. De partea lui, a reușit să îi atragă pe Mark Gitenstein (fost ambasador SUA în România, consilier al fostului președinte Joe Biden) și pe Steven van Groningen, fostul CEO al Raiffeisen Bank România.

Trioul părea de neclintit, iar presa locală și națională a tratat subiectul cu o fascinație aproape servilă.

Proiectul numit Colina Nouă, gestionat prin compania Șoimeni Parc SA, dispunea de ambiții distopice pentru un sat din România și resurse aparent nelimitate.

Această societate a încercat să dezvolte un mini-orășel pe o suprafață de 140 de hectare, în comuna Vultureni, satul Băbuțiu, la 30 de kilometri de Municipiul Cluj-Napoca. Lucrările de dezvoltare pentru numărul de 2.500-3.000 de locuitori vizau o școală acreditată internațional, o clinică medicală, o fermă organică, parcuri, zone comerciale și un centru de afaceri.

Pe lângă infrastructura rutieră reabilitată din fonduri europene, de care urma să beneficieze întreaga comună Vultureni, proiectul de cartier promitea și zeci de hectare de spații verzi, internet de mare viteză, un sistem de drenaj capabil să facă față inundațiilor masive, o stație de epurare modernă și chiar un puț cu apă alcalină.

PUZ-ul proiectului privind „introducerea de teren în intravilan pentru construire ansamblu rezidențial cu dotări aferente” a fost pus în discuție spre aprobare în toamna anului 2017, în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului și Urbanism din cadrul Consiliului Județean Cluj.

La doar câteva luni distanță, pe 21 decembrie, Primăria Vultureni a adoptat Hotărârea de Consiliu Local nr. 71, prin care s-a decis reactualizarea PUG-ului și dezvoltarea unui PUZ ce presupunea inclusiv introducerea în intravilan a 60,02 hectare de teren, având ca beneficiari compania Șoimeni Parc S.A. și Asociații.

Faptul că Don Lothrop a așteptat ca Primăria să facă acest pas ar fi trebuit să ridice imediat semne de întrebare legate de capacitatea reală de finanțare a investitorului american. În loc ca societatea sa să suporte costurile aferente elaborării PUZ-ului, toate cheltuielile legate de infrastructură au fost pasate în sarcina administrației locale.

Dacă firma lui Lothrop ar fi fost cea care iniția oficial PUZ-ul, costurile i-ar fi revenit în calitate de beneficiar. La nivel de piață, prețurile pentru asemenea lucrări de urbanism se situează între 0,5 și 3 euro pe metru pătrat, ceea ce ar fi însemnat un efort financiar de 300.000 până la 1,8 milioane de euro numai pentru această etapă. În realitate, valoarea putea fi chiar mai ridicată, în funcție de complexitatea proiectului.

Așa s-a ajuns ca toate investițiile în infrastructura de bază – precum apa, canalizarea, gazele, telecomunicațiile, electricitatea, drumurile, semnalizarea rutieră, etc. – să fie trecute integral pe umerii Primăriei Vultureni. Practic, comunitatea a plătit factura pentru ca proiectul imobiliar al lui Don Lothrop să devină fezabil pe hârtie.

Drumul spre insolvență

Proiectul era descris de către Don Lothrop ca fiind cel mai bun proiect din Europa, cu locuințe sustenabile și prin care investitorii puteau beneficia de dobânzi între 7% și 12%, în funcție de eventualele întârzieri.

Diana Doroftei, fostă vicepreședintă a tehnologiei în compania Blackstone, cel mai mare administrator de active alternative din lume, a fost atrasă să investească în acest proiect.

Ea se numără, împreună cu alți 8 cunoscuți, printre cei care au depus câteva sute de mii de dolari în proiect, cu promisiunea că suma va fi returnată cu dobândă.

În primul an, Lothrop i-a returnat Dianei toți banii investiți și dobânda promisă. Ulterior, a cerut reinvestirea sumei și a încurajat-o să atragă și alți investitori. Diana a făcut acest lucru, convinsă că proiectul este viabil.

Grupul de investitori – mulți dintre ei oameni simpli, a ajuns să contribuie cu aproximativ 4 milioane de euro. Racolați prin rețele religioase baptiste, prin familii influente cu resurse de milioane de euro, sau prin promisiunea că vor avea un loc pe care să-l poată numi ,,acasă”, aceste familii au ajuns să-și arunce economiile de o viață într-un proiect ajuns falimentat.

Odată cu începutul pandemiei de COVID-19, primele fisuri au început să apară.

Autorizațiile erau întârziate, construcțiile au stagnat, iar investitorii se întrebau unde sunt banii. Cu toate acestea, Lothrop și rețeaua lui continuau să atragă capital: diaspora românească era convinsă că proiectul este unul de suflet, iar americanii bogați din trusturi private vedeau în România o piață imobiliară ieftină cu randament mare.

În data de 24 august 2023, SC Șoimeni Parc SA a formulat o cerere de intrare în insolvență. La o zi după, caz atipic pentru instanțele clujene extrem de aglomerate, Tribunalul Comercial a acceptat cererea și a dispus începerea procedurii. Odată cu intrarea Șoimeni Parc SA în insolvență, iluziile s-au prăbușit. Nici măcar implicarea lui Gitenstein și van Groningen nu au mai putut salva povestea.

La începutul lui 2024, Tribunalul Specializat Cluj a declarat falimentul societății. Lichidatorul oficial – DDG Insolvency, prin avocatul practician Daniel Lucian Godorogea – a scos la vânzare terenuri, construcții și drepturi de superficie, inclusiv asupra a 62 de hectare de teren extravilan aparținând Comunei Vultureni.

Mai mult decât atât, chiar lichidatorul DDG Insolvency a ajuns să fie sancționat cu o amendă judiciară în cuantum de 2.000 de lei, în temeiul art. 60 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, pentru neîndeplinirea, din culpă sau cu rea-credinţă, ori îndeplinirea cu întârziere a atribuţiilor care erau prevăzute de lege.

În spatele videoclipurilor filmate profesionist și ale advertorialelor din presă, se ascundea o schemă financiară fragilă, a cărei imagini s-a năruit puțin câte puțin, la fiecare întârziere de plată.

Astăzi, proiectul Colina Nouă există mai mult pe hârtie și în câteva loturi de teren împrăștiate prin Cluj. Dincolo de marketing, ceea ce a rămas sunt procesele și masa credală – lista cu datoriile uriașe pe care compania le are față de investitori, parteneri și foști angajați.

Diana Doroftei atrage atenția că numărul victimelor este mult mai mare decât cel care apare în tabelul oficial al creditorilor, deoarece mulți investitori din diaspora nu mai revin în România pentru a-și angaja avocați sau pentru a se înscrie în procedurile legale, neștiind legislația sau fiind complet deconectați după mulți ani de absență. Diana mai susține că multe dintre aceste ipoteci au fost puse intenționat, înainte de deschiderea procedurii de insolvență, pentru ca apropiații lui Lothrop să fie favorizați la vânzarea bunurilor.

Proiectul imobiliar a fost promovat inclusiv prin intermediul presei ,,independente”

Un alt aspect important, asupra căruia am vorbit într-un material separat (click aici), este relația dintre proiectul Colina Nouă și publicația PressOne, care a fost fondată de Don Lothrop.

În anii de dezvoltare ai proiectului, PressOne a publicat trei materiale despre Colina Nouă, marcate ca advertoriale „(P)”. Două dintre acestea au fost semnate de jurnalistul Adrian Mihălțianu, cel care deține, în prezent, firma PRESS ONE MEDIA S.R.L.

Aceste articole sunt încă vizibile în spațiul public și poartă mențiunea clară că:

„Proiectul Colina Nouă este finanțat în parte de către fondatorul PressOne, Don Lothrop. Acesta este motivul pentru care acest material este marcat cu (P). Fondatorul nu a avut niciun fel de influență editorială asupra acestui material.”

Ulterior, după retragerea lui Don Lothrop, 80% din acțiunile PressOne au fost cesionate către jurnalistul Adrian Mihălțianu, într-un context în care publicația figura cu o datorie de 7 milioane de euro către fondator. Datoria, practic, a fost stinsă prin această cesiune de acțiuni.

Masa credală: cine-și va recupera banii și cine rămâne cu iluziile?

Tabelul preliminar al masei credale arată ca o radiografie brutală a falimentului. În mod normal, legea împarte creditorii pe categorii – iar ordinea contează enorm, pentru că doar primii din listă au șanse reale să-și vadă banii înapoi. Restul pot spera la firimituri.

În total, tabelul preliminar al masei credale însumează 63.894.982,33 lei, iar el este împărțit în 5 categorii diferite:

I. Creanțe beneficiare ale unei cauze de preferință

Aceștia sunt creditorii privilegiați, cei care au garanții clare, ipoteci sau alte instrumente legale care le dau prioritate. Printre ei se află:

• Donald J. Lothrop, nimeni altul decât inițiatorul proiectului, înscris la masa credală cu peste 7,48 milioane lei. Lothrop caută cu disperare să-și recupereze banii din proiectul pe care l-a falimentat.

• Bochnowski Family Trust, o familie de magnați bancari din SUA, cu o creanță de aproape 2,4 milioane lei.

• Douglas Frederick Worple, un investitor din Ohio, cu aproape 988.000 lei.

• Lael Consulting SRL, firma lui Liviu Dan Baltă, unul dintre apropiații lui Lothrop, cu legături până la fostul ambasador Hans Klemm, partener în Sere Transilvania. Titular al mărcii Colina Farms. Creanțe acceptate de 341.530 lei.

Aceștia sunt, practic, clienții VIP ai insolvenței. Banii datorați vor fi primiți, prioritar, de către persoanele fizice / juridice din primul tabel, deoarece au fost înscriși ca și creditori ipotecari în Cartea Funciară, înaintea tuturor.

II. Creanțe izvorâte din raporturi de muncă

Aici găsim câțiva foști angajați și colaboratori ai Șoimeni Parc. Sumele sunt modeste – câteva sute sau mii de lei fiecare. Spre deosebire de milioanele invocate de marii investitori, acești oameni nu vor face mare lucru cu eventualele despăgubiri.

1. Știrb Ovidiu-Costel – creanțe acceptate de 788 lei
2. Știrb Ioan-Matei – creanțe acceptate de 2.017 lei
3. Sima Ruxandra-Mihaela – creanțe acceptate de 2.070 lei
4. Pupăză Ana-Maria – creanțe acceptate de 102 lei
5. Ignat Raluca-Oana – creanțe acceptate de 1.400 lei
6. Ambrus Cristina – creanțe acceptate de 380 lei

III. Creanțe chirografare

Aceasta este categoria cea mai delicată: chirografarii nu au garanții și, deci, șansele de a-și recupera banii sunt mici. Totuși, aici se află două tabere distincte:

1. Oamenii simpli – mici investitori, familii care au băgat economiile de-o viață într-o casă care nu s-a mai construit.
2. Oamenii și firmele influente, direct implicate în proiect, printre care se numără chiar companii deținute de Don Lothrop sau de apropiații lui.

De pildă, familia Suciu – cunoscuți pentru lanțul de restaurante Marty – apare pe listă cu peste 1,4 milioane lei. Numai că rolul lor nu s-a limitat la a turna bani într-un vis imobiliar care s-a evaporat. Ei au fost, de fapt, veritabili recrutori, convinși și ei de promisiunile lui Don Lothrop, dar care au mers mai departe și au atras oameni să bage economii în proiect.

Iar dovada e la vedere: chiar pe blogul Marty, familia Suciu se lăuda cum „i-a frățit” pe români cu americanii într-un alt proiect imobiliar al lui Don Lothrop, aproape tras la indigo, de data asta în județul Bihor. În Pietroasa, aceeași rețetă – capital american, rețele religioase, promisiuni de comunități-model – era prezentată ca o poveste de succes, în care românii și americanii construiau împreună un viitor mai bun.

Tot în această categorie regăsim firmele lui Lothrop: Colina Homes LLC, Colina Nouă Development SRL și EuroVillage LLC. Ironia amară este că aceleași companii care au tocat banii investitorilor se regăsesc acum printre creditorii care cer despăgubiri.

1. Suciu Vasile – Fost deputat PSD. Tatăl lui Marceluș Suciu, fost consilier local din partea PDL și fondatorul Marty – creanțe acceptate de 1.033.040 lei
2. Suciu Cezăreana – creanțe acceptate de 123.905 lei
3. Suciu Mihai – creanțe acceptate de 165.256 lei
4. Suciu Rebeca Alexandra – creanțe acceptate de 165.256 lei
5. Accentis S.R.L. – firmă de consultanță pentru afaceri și management din Oradea. Beneficiar: Mihuț Lavinia Ana – creanțe acceptate de 27.847 lei
6. Colina Homes LLC – firma lui Don Lothrop – creanțe solicitate 893.791 (nu au fost creanțe acceptate)
7. Colina Nouă Development S.R.L. – firma lui Don Lothrop – datorii 1,4 milioane de euro – creanțe acceptate de 216.518 lei
8. Eurovillage LLC – firma americană a lui Don Lothrop – creanțe acceptate de 111.123 lei

IV. Alte creanțe chirografare

Aici intrăm pe teritoriul și mai incert. Lista este lungă, iar sumele sunt colosale. Cine și cât va lua din banii de aici rămâne o chestiune la care se va putea răspunde abia după soluționarea procesului.

Lista continuă cu trusturi americane, firme obscure, companii paravan și mici investitori locali. Toți așteaptă, dar matematica e simplă: banii nu ajung pentru toată lumea. Tabelul întreg de alte creanțe chirografare, în ordinea în care sunt listate în dosar, arată în felul urmtor:

1. Aionesei Mircea – creanțe acceptate de 212.257 lei
2. Artene Cerasela & Artene Liviu – creanțe acceptate de 127.852 lei
3. Cojocariu Andrei-Cezar – creanțe acceptate de 266.299 lei
4. Uilecan Ioan-Vlad – creanțe acceptate de 481.671 lei
5. Bunescu Theodor Călin – creanțe acceptate de 266.055 lei
6. Niste Cornel – creanțe acceptate de 266.055 lei
7. Barns Dwight Mitchell – creanțe acceptate de 3.423.240 lei
8. Douglas Frederick Worple – creanțe acceptate de încă 3.973.813 lei
9. Clark Pamela, asociat al lui Lothrop în EuroVillage LLC – creanțe acceptate de 563.876 lei
10. Goodwin Robert Peacock – creanțe acceptate de 558.908 lei
11. Cowan-Ellsberry Elizabeth Christina / Elssberry James – creanțe acceptate de 315.058 lei
12. Cayce Elizabeth Laura – creanțe acceptate de 552.315 lei
13. Tamminga Philip John, asociat al lui Lothrop în EuroVillage LLC – creanțe acceptate de 610.474 lei
14. Ciupe David-Ovidiu – creanțe acceptate de 537.849 lei
15. Cota Maria – creanțe acceptate de 271.749 lei
16. Marincaș Bianca-Sorana – creanțe acceptate de 271.749 lei
17. Lothrop Donald James – creanțe acceptate de încă 6.522.783 lei
18. Steven Cornelis van Groningen – creanțe acceptate de 1.210.661 lei
19. Cruse B. Allan – creanțe acceptate de 564.639 lei
20. Crișan Gabriela & Roman Vincenzo – creanțe acceptate de 258.315 lei
21. Doroftei Nicoleta-Diana & Doroftei Ionica – creanțe acceptate de 642.903 lei
22. Marc Traian – creanțe acceptate de 259.927 lei
23. ADVANCE OU (?) – creanțe acceptate de 266.052 lei
24. ALIEN SURFACE EARTH SRL din Județul Sălaj, Zalău – Obiect de activitate: Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicatii. Beneficiari: Ciupe Roxana Ligia & Ciupe David Ovidiu. Compania a înregistrat pierderi de 60 de mii de euro în 2024, cu datorii de 195 mii de euro.
25. BOCHNOWSKI FAMILY TRUST – creanțe acceptate de încă 2.479.464 lei
26. Catbird Seat LLC – companie din Florida – Beneficiari: Donna și Steven Saunders – creanțe acceptate de 908.689 lei
27. Donvas S.R.L. – Firmă a lui Don Lothrop, administrată de Sebastian Boureanu. Beneficiar: New Vista Partners LLC, offshore-ul lui Don Lothrop pe care îl manageriază împreună cu asociații săi Pamela Clark, Steven Schelhammer și Philip Tamminga. Compania a raportat pierderi de peste 1 milion de euro în ultimii 4 ani și 2,1 milioane de euro în datorii – creanțe acceptate de 635.897 lei
28. Extreme Riders Distribution S.R.L. – Un magazin de biciclete, având ca obiect de activitate: comerț cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc. Beneficiar și administrator: Miu David – creanțe acceptate de 130.029 lei
29. Klonus Invest Ltd – Firmă de investiții cu capital străin din Cipru, deține grupul medical elen SofMedica, Obiect de activitate: activități de editare a altor produse software – creanțe acceptate de 4.593.196 lei
30. MDL Investments LLC – firmă cu capital privat din Chicago, Illinois – Ligia Apostoaia figurează ca CEO – creanțe acceptate de 1.479.299 lei.

Ligia, împreună cu soțul ei, Radu Apostoaia, sunt membri fondatori ai Romania United Foundation, o fundație care are ca scop întărirea legăturilor dintre românii din diaspora. Cel mai mare proiect al RUF este Via Transilvanica, proiect care este amplu acoperit și apare în zeci de materiale pe site-ul PressOne.

31. Mura Partners S.R.L. – Obiect de activitate: Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii. Cifră de afaceri 0, datorii 190 de mii de euro. Beneficiar: Vișan Stan – creanțe acceptate de 1.085.234 lei
32. R. Gregg Stone Trust – creanțe acceptate de 225.951 lei – trustul de investiții al lui R. Gregg. Stone, parte al board-ului Cognoptix, o companie de biotehnologie din Massachusetts. Investitor în Kestrel Investment Management LLC, o companie de management al proprietăților. A mai făcut parte și din Launchpad Venture Group, o rețea de investitori din SUA, supranumiți „îngeri”, recunoscută la nivel național.
33. The Johnson Family Trust – creanțe acceptate de 564.611 lei – un trust despre care nu s-au găsit informații relevante. Pe câteva site-uri figurează ca investitori în imobiliare și tehnologie.
34. Virginia R Lothrop Trust – creanțe acceptate de 6.062.673 lei – trustul mamei lui Don Lothrop, născută în Ohio, Cincinnati, care a decedat în aprilie 2024, la vârsta de 87 de ani.

V. Creanțe chirografare subordonate

1. Eurovillage LLC – creanțe acceptate de 9.699.219 lei

La coada cozii se află, din nou, EuroVillage LLC, compania lui Don Lothrop, cu aproape 9,7 milioane lei. Practic, după ordinea legală a acordării creanțelor, șansele de recuperare pentru acești bani ar trebui să fie nule.

Potrivit tabelului preliminar, Lothrop, firmele sale și asociații confirmați ca fiind direct legați de el însumează creanțe în valoare de 34.781.523,72 lei, adică 54,43% din întreaga masă credală. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din datoriile proiectului falimentat se doresc a duce direct înapoi către Don Lothrop și cercul său apropiat.

Există două realități paralele

• Cea a creditorilor mari, influenți, conectați la trusturi americane, bănci, politicieni și familii cu putere. Ei își vor maximiza șansele de a fi despăgubiți, fie prin relațiile strânse pe care le au cu Don Lothrop, fie prin numeroșii avocați de care dispun.
• Cea a creditorilor mici, oameni obișnuiți care visau la o casă în Cluj. Ei riscă să rămână cu mâna goală, uitându-se cum banii lor se scurg către aceleași personaje care au creat schema imobiliară.

Realitatea crudă este că șansele ca Don Lothrop să își despăgubească toți creditorii tind spre zero, chiar și după ce va vinde tot ce a mai rămas din imperiu la licitație.

În 2024, contabilitatea companiei arată ca un dezastru: cifră de afaceri zero barat, pierderi de 138.000 de euro, capitaluri proprii scufundate cu aproape 7 milioane și datorii urcate până la 11,6 milioane de euro. Cu alte cuvinte, nici dacă s-ar scoate la vânzare cărămizile de pe Colina Nouă, tot nu ar reuși să acopere gaura.

Dacă există un pai scurt, acesta va fi, cel mai probabil, tras de investitorii simpli, atrași cu promisiuni religioase și discursuri motivaționale. În schimb, jucătorii mari – de la familia Suciu la van Groningen, trusturile americane și chiar Lothrop însuși – au deja poziții avantajoase în masa credală.

Plângerea penală și acțiunea pentru tergiversarea dosarului

Dianei Doroftei a ajuns pe lista creditorilor doar după ce a depus o plângere penală la DIICOT Cluj (nr. 697/VIII/1/2023). Dosarul a fost apoi declinat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla (nr. 11/191/P/2024), unde, surpriză, ancheta pare să bată pasul pe loc. Mai mult, polițistul care instrumentează cazul ar fi recunoscut nonșalant că urmează să iasă la pensie și „nu vrea probleme”.

Avocații Dianei au depus între timp o contestație privind durata procesului penal, cerând urgentarea anchetei. Însă povestea acestui dosar nu este doar despre un creditor lăsat pe dinafară, ci despre o întreagă schemă imobiliară care acum riscă să fie îngropată sub un maldăr de hârtii prăfuite.

Ca și cum n-ar fi fost destul cinism, pe site-ul oficial Colina Nouă etapa 1 apare bifată triumfător ca „SOLD OUT”, iar etapa a 2-a este deja promovată, cu invitația ca oamenii să se înscrie pe lista de așteptare.

Cu alte cuvinte, Don Lothrop continuă să vândă promisiuni, în timp ce realitatea arată un proiect falimentar, din care nenumărate familii au ieșit cu economiile pierdute.

Finalul rămâne așadar deschis, dar amar. Gazeta de Cluj va urmări îndeaproape evoluția acestui subiect și va reveni cu actualizări imediat ce vor apărea informații noi în acest caz.

sursă: gazetadecluj.ro