”Unul dintre cei mai puternici factori determinanți ai prețurilor acțiunilor americane în următorii ani ar putea să nu vină de la Congres, de la Rezerva Federală sau de la inteligența artificială. Ar putea veni din Venezuela. Piețele abia încep să înțeleagă ce tocmai s-a întîmplat. Acțiunile recente ale SUA în Venezuela, sub actuala Administrație, au redeschis accesul la cea mai mare rezervă de petrol de pe Pămînt și, odată cu aceasta, posibilitatea unui șoc pe partea de ofertă care ar putea recalibra inflația, ratele dobînzilor, securitatea națională și, în ultimă instanță, evaluările acțiunilor americane”, se arată într-o analiză a Forbes.
”Reacția inițială s-a concentrat pe politică, sancțiuni și mișcări pe termen scurt ale prețului petrolului. Ceea ce nu a fost încă modelat complet este modul în care o schimbare durabilă în fluxurile globale de energie se propagă prin inflație, politica Rezervei Federale, ratele de actualizare și multiplii pieței de capital. Acesta nu este un argument politic. Este un argument de structură economică și de piață. Dacă Administrația reușește să restabilească influența operațională a SUA asupra producției de petrol din Venezuela, implicațiile pentru economia SUA și bursa de valori în 2026 ar putea fi profunde. Aceasta nu ar fi o schimbare incrementală, ci una structurală.
Venezuela deține cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume. Acesta nu este un producător marginal și nici un zăcămînt de echilibru. Este o bază de rezerve suficient de mare pentru a modifica direct dinamica prețurilor la nivel global.
Două fapte ies imediat în evidență. Venezuela ocupă primul loc la nivel mondial după rezervele dovedite. Odată ce concentrarea rezervelor este înțeleasă, amploarea economică devine imposibil de ignorat.
Utilizînd un interval de preț al petrolului pe termen lung care cuprinde ciclurile moderne, de la aproximativ 60 de dolari pe baril pînă la vîrful din 2008 de aproape 150 de dolari, valoarea noțională a petrolului venezuelean aflat în sol este extraordinară.
La limita inferioară a acestui interval, cele 303 miliarde de barili implică o valoare brută de aproximativ 18 trilioane de dolari.
La limita superioară, aceeași bază de rezerve implică o valoare brută care se apropie de 45 de trilioane de dolari.
Aceste cifre nu reprezintă estimări ale fluxului de numerar actualizat și nici proiecții ale profitului recuperabil. Ele au rolul de a transmite magnitudinea.
Pentru context, PIB-ul nominal al SUA este de aproximativ 28-30 de trilioane de dolari anual. PIB-ul nominal global este de aproximativ 110-120 de trilioane de dolari. Aceasta înseamnă că rezervele dovedite ale Venezuelei reprezintă aproximativ 60% pînă la peste 150% din producția economică a SUA pe un an întreg și aproximativ 15% pînă la peste 40% din PIB-ul global anual, în funcție de prețul petrolului.
Puține active de pe Pămînt, publice sau private, se apropie de această magnitudine. De aceea, Venezuela nu este doar o poveste despre energie; este o poveste despre bogăția națională și macroeconomie.
Valoarea petrolului Venezuelei este egală cu întregul grup „Mag 7” la un loc.
Pentru a încadra bogăția petrolieră a Venezuelei în termeni pe care investitorii în acțiuni îi înțeleg imediat, luați în considerare grupul „Magnificent Seven”. Capitalizarea bursieră combinată a companiilor Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon, Nvidia, Meta Platforms și Tesla totalizează în prezent aproximativ 18-20 de trilioane de dolari.
La limita inferioară a ipotezelor de preț, rezervele Venezuelei au o valoare comparabilă cu valoarea combinată a celor mai dominante șapte companii de pe bursa americană și, probabil, din lume. Aceste șapte companii reprezintă peste 37% din întregul indice S&P 500. Deblocarea chiar și a unei fracțiuni din capacitatea Venezuelei are potențialul de a influența inflația și ratele dobînzilor la o scară asociată de obicei cu reevaluări majore ale celor mai importante active de pe piețele globale.
Adevărul inconfortabil despre petrol
Petrolul nu a fost niciodată despre ideologie, echitate sau moralitate. A fost întotdeauna despre putere. Cele mai mari rezerve de petrol de pe Pămînt sunt situate, în marea lor majoritate, în țări cu instituții slabe, corupție ridicată sau guvernanță autoritară.
Rezultatul a fost constant de-a lungul deceniilor: capitalul fuge, infrastructura se degradează, producția se prăbușește, iar inflația globală crește. Energia devine politică abia după ce devine valoroasă.
Acțiunea recentă a SUA reprezintă o încercare de a inversa această traiectorie prin restabilirea unui cadru operațional, legal și de securitate credibil. Obiectivul nu este proprietatea resurselor, ci protecția investițiilor pentru ca oferta să poată răspunde din nou cererii globale(…)
Bogăția petrolieră a Venezuelei a fost subutilizată timp de decenii. Deblocarea acesteia are potențialul de a reduce inflația și ratele dobînzilor, oferind un suport material pentru acțiunile americane.
Dacă această schimbare se dovedește durabilă, bursa de valori din 2026 ar putea beneficia de unul dintre cele mai favorabile contexte macroeconomice din ultimii ani. Piețele abia încep să evalueze această posibilitate, iar cele mai mari cîștiguri apar de obicei în timpul tranziției de la neîncredere la recunoașterea realității”. (Traducere și adaptare B.T.I.)
sursă: inpolitics.ro
