Dracula, castelul său, păduri care se întind cât vezi cu ochii… Transilvania îi face să viseze pe pasionații de fantastic de secole. Dar această faimoasă regiune a României, fostă parte a Ungariei, se află și în centrul tensiunilor regionale. În acest nou episod din seria „Să creşti în Europa”, proiectul ENTR a mers în orașul Târgu Mureș pentru a întâlni tinerii transilvăneni, prinși acum între două naționalisme, arată un reportaj al televiziunii franceze France24 citat de Rador.
„Refuz să spun că sunt din România sau din Ungaria. Când sunt întrebată, răspund întotdeauna: ‘Sunt din Transilvania, România’”. Dalma, în vârstă de 25 de ani, este dornică să prezinte contextul: tânăra, cu cetățenie română, a crescut într-o familie maghiară din Transilvania. Prin urmare, se identifică în primul rând prin această perspectivă: maghiară din Transilvania, din România.
În Ținutul Secuiesc, regiunea ei de origine, cazul Dalmei este departe de a fi unic. Aceste trei județe din Transilvania au mai mulți locuitori maghiari decât români. Unele sate sunt chiar exclusiv vorbitoare de limbă maghiară. Iar orașele mai mari sunt bilingve. Dalma a crescut în Târgu Mureș, numit Marosvásárhely în maghiară. Pe străzi, semnele și inscripțiile de la intrările în clădiri sunt toate în ambele limbi. Același lucru este valabil și pentru vitrine și magazine.
„Îmi amintesc de o conversație cu un prieten la facultate. El este din sudul României și, când s-a mutat aici pentru a studia, a trăit un adevărat șoc cultural”, spune Radu râzând în drum spre universitate. „Chiar mi-a spus: ‘Dar aici e Ungaria!’” Acest student la medicină în vârstă de 24 de ani a crescut și el la Târgu Mureș, într-o familie de români. Prin urmare, se consideră „100% român”. Abia vorbește limba maghiară, ca mulți români din regiune, dar recunoaște că ar fi un avantaj semnificativ pentru a practica medicina aici, mai târziu.
O regiune românească, revendicată de Ungaria
Această prezență maghiară în Transilvania datează de secole. Această regiune, cunoscută sub numele de țara lui Dracula, a făcut parte din Ungaria mult timp, până în 1920. La sfârșitul Primului Război Mondial, la Versailles a fost semnat Tratatul de la Trianon, oficializând destrămarea Imperiului Austro-Ungar. Regatul Ungariei a pierdut apoi o parte din teritoriul său și un număr mare de cetățeni vorbitori de limbă maghiară, inclusiv cei din Transilvania.
Astăzi, situația este mai calmă, dar unii rămân sensibili pe această temă. În 2018, mai multe partide care îi reprezintă pe maghiarii din Transilvania au prezentat o propunere de autonomie teritorială și culturală, după modelul Cataloniei sau al Tirolului de Sud din Italia. Această inițiativă nu s-a concretizat însă. „Este un subiect mai curând tabu aici. Din partea mea, vreau ca drepturile tuturor minorităților să fie respectate. Dar văd Transilvania ca parte a României. Este o regiune românească”, spune Radu.
În vizorul lui Viktor Orbán
În Ungaria vecină, acest capitol al istoriei Transilvaniei este încă prezentat ca o rană deschisă pentru țară de către liderul său, foarte conservatorul Viktor Orbán. Deși în primul rând simbolic, atașamentul prim-ministrului ungar față de Transilvania se reflectă și în investiții foarte reale în regiune, prin finanțarea lăcașurilor de cult, a școlilor, a creșelor, a instituțiilor media, a stadioanelor de fotbal.
În 2011, el a decretat, de asemenea, că rezidența în Ungaria nu mai era necesară pentru obținerea cetățeniei ungare. Cunoașterea limbii și dovedirea originii maghiare sunt criterii suficiente. Numărul maghiarilor naturalizați a depășit astfel un milion de la sfârșitul anului 2017.
Dalma a obținut și ea un pașaport maghiar: „Partidul de guvernământ din Ungaria este singurul care spune cu adevărat: ‘Îmi pasă de maghiarii care nu locuiesc în Ungaria’. Ceea ce, trebuie să recunosc, sună fantastic atunci când o spui așa”. Dar ea privește aceste măsuri cu un ochi sceptic. „Când, în același timp, ți se spune: ‘Ține minte că îți dau drept de vot…’, cred că transmite un mesaj complet diferit”.
Mize politice de ambele părți ale graniței
Voturile maghiarilor din Transilvania au o greutate foarte mică în Parlamentul ungar și doar o minoritate dintre ei votează la alegerile din țara vecină. Cu toate acestea, Viktor Orbán ar putea încerca să-și maximizeze șansele, oricât de mici, în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare maghiare din aprilie 2026.
De asemenea, el încearcă să joace cartea grandorii pierdute a Ungariei pentru a atrage un segment al electoratului său național, chiar cu riscul de a-i înstrăina pe unii maghiari din Transilvania. Într-adevăr, în timpul alegerilor prezidențiale din România din mai 2025, liderul ungar i-a oferit un sprijin abia voalat candidatului român de extremă dreapta, George Simion, atunci când acesta din urmă a cerut un vot pentru el în vederea creării unei „Europe a națiunilor și a creștinătăţii”. Dar acest episod nu a fost pe placul maghiarilor din România, George Simion fiind cunoscut pentru numeroasele sale poziții anti-maghiare din trecut. Această controversă ilustrează puternica exploatare politică a Transilvaniei de către extremiștii de ambele părți ale graniței.
Traducere Rador: Gabriela Sîrbu
sursă: g4media.ro
