Dominic Fritz, președintele USR, a declarat într-un interviu exclusiv pentru G4Media că PSD ”ar fi mai fericit” fără USR la guvernare, dar a adăugat că se așteaptă ca partidul condus de Sorin Grindeanu să rămână în actuala formulă de coaliție, cu Ilie Bolojan premier. Dominic Fritz a mai spus că există ”mai multe propuneri venite din partea noastră pentru serviciile secrete” și a adăugat cănumele lui Cătălin Predoiu și Mircea Abrudean, vehiculate acum pentru SRI, ”nu vor mai fi pe masă” atunci când președintele Nicușor Dan va face propunerile.
Liderul USR a vorbit în interviul G4Media și despre blocarea în coaliție a numirilor politice care revin USR – subprefecți, șefii de la Avocatul Poporului și CNCD.
Fritz a mai explicat care sunt relațiile din cadrul coaliției de guvernare și cum a simțit la firul ierbii nemulțumirea oamenilor față de creșterile de taxe și impozite locale.
- Interviul integral:
Dan Tăpălagă: La interviurile G4Media discutăm astăzi cu Dominic Fritz, liderul USR. Continuăm, așadar, seria de interviuri cu liderii coaliției. Începem cu subiectul fierbinte al anului Groenlanda, politicile lui Donald Trump privind anexarea acestei insule și răspunsul UE. Sunteți de acord, domnule Friț, cu intenția de anexarea Groelandei?
Dominic Fritz: Bineînțeles că nu și trebuie să o spunem clar și răspicat. Acuma, dacă vorbim strict de chestiunea securității în zona Arctică, cred că acolo putem să găsim puncte comune cu americanii. Într-adevăr, toată lumea a subestimat importanța pentru viitor a acestei zone, doar că americanii au toate drepturile deja să investească într-o prezență americană acolo. Statele NATO, UE poate să aibă orice fel de deschidere să ajute.
Deci, în zona asta cred că este important să recunoaștem că are o legitimitate ceea ce își doresc americanii. În același timp, nu putem să nu discutăm despre principiile dreptului internațional, nu putem nu să discutăm despre dreptul celor care locuiesc în Groenlanda să-și determine singur viitorul. Și cred că nici n-ar fi bine să discutăm despre principiul de bază a NATO, care este că nu ne atacăm reciproc, ci dimpotrivă, chiar ne și apărăm.
Dan Tăpălagă: Atunci de ce ministrul de externe, Oana Țoiu din partidul dumneavoastră, nici președintele Nicușor Dan nu s-au raliat scrisorii celor șapte lideri europeni care au ieșit public în apărarea Groelandei.
Dominic Fritz: Nu cunosc evoluția, să zicem, aceste scrisori. Oana Țoiu a spus foarte clar că principiile dreptului internațional trebuie să fie păstrate. Acuma suntem într-o situație în care o alianță care există de 80 de ani, chiar dacă România a aderat mult mai târziu, dar de 80 de ani pare că este în pericol să se destrame. Și asta este o situație atât de nouă pentru toată lumea că nu cred că nimeni n-are răspunsurile gata făcute. Și cred că pentru România, bineînțeles, este o situație în care suntem extrem de vulnerabili și în fața acestei vulnerabilități cred că o oarecare reținere în stratment-uri publice din partea președintelui și din partea ministrului este de înțeles și de bun augur.
Dan Tăpălagă: Ce ați înțeles dumneavoastră din declarația președintelui Nicușor Dan, cea postată duminică seară pe X.
Dominic Fritz: Cred că atunci s-a referit, s-a referit pentru că a vorbit despre comunicare și dialog. S-a referit la această mică misiune de recunoaștere a unor militari din Europa în Grenlanda, care pare că l-au supărat foarte mult pe Donald Trump, pentru că pare că nu a fost comunicat suficient de mult. Aud și din UK, de exemplu, că premierul Marii Britanii a încercat să, apoi ulterior să explice, să mai, să-l mai calmeze și cu siguranță apelul președintelui să existe un dialog mai productiv e bun, dar cu siguranță acest dialog trebuie să se întâmple pe baza principiilor de drept internațional și apartenența României la Uniunea Europeană, la familia europeană. Este ceva extrem de valoros și de aceea, în această situație, încă o dată vulnerabilă, în care de 80 de ani Europa și America au mers în aceeași direcție, e important să ne aliniem cu familia noastră europeană.
Dan Tăpălagă: Acest lucru nu s-a întâmplat totuși, pentru că a explicat consilierul prezidențial Marius Lazurcă ce a dorit să spună președintele Nicușor Dan cu postarea respectivă: solidaritate și cu Trump, și cu Europa. Deci ținem și cu America, și cu Europa în același timp. E posibil așa ceva?
Dominic Fritz: Dacă e posibil, depinde mai ales de președintele Trump, cât timp acțiunile lui, dincolo de retorica lui, vor fi pe baza dreptului internațional. Este posibil să ne aliniem …
Dan Tăpălagă: În două luntri? Și cu unii, și cu alții?
Dominic Fritz: În situația în care totul rămâne la un nivel retoric, este posibil să mai găsim compromisuri, să vedem cum să gestionăm această situație. În momentul în care începem un război comercial, în momentul în care se impun tarife, în momentul în care se fac mișcări militare reale împotriva voinței oamenilor din Groenlanda, în acest moment n-o să mai fie posibil să ținem cumva cu amândoi. În momentul în care există un agresor și o victimă, este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu victima, pentru că altfel o să devenim noi, la un moment dat, victima agresiunii.
Dan Tăpălagă: Deci, România va trebui să se poziționeze – dacă lucrurile evoluează, se ajunge la tarife, la mobilizări de trupe – în favoarea europenilor, adică alături de Europa, în apărarea Groenlandei?
Dominic Fritz: Da.
Dan Tăpălagă: Nu vi se pare, totuși, că România se distanțează de UE prin absența, de exemplu, a președintelui Nicușor Dan de la Davos și prin lipsa de solidaritate cu liderii europeni despre care tocmai am discutat acum câteva minute?
Dominic Fritz: Cu siguranță, țările mici în Europa și mai ales țările mici în în estul Europei se simt mai vulnerabile față de o prăbușire acestei alianțe, care, până la urmă, nu este doar o alianță cumva comercială, ci mai ales de securitate. Și de aceea, încă o dată, eu prefer ca poziționările publice să fie mai degrabă conservatoare și cântărite din partea celor care reprezintă statul român, decât să se arunce într-o retorică care apoi escaladează și mai mult lucrurile. Vedem însă că și din partea europenilor avem abordări foarte diferite. Dacă vă uitați la cum vorbește în aceste zile Emmanuel Macron , cum vorbește Friederich Mertz, cum vorbește Keir Sturmer din din Anglia, sunt acolo nuanțări foarte, foarte importante și și tocmai de aceea nu cred că ar fi sănătos acuma să ne aruncăm noi și să fim lideri pentru vreo tabără. Dar încă o dată, când va veni momentul în care cărțile vor fi puse pe masă, va trebui să ne poziționăm. Și această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din UE.
Cristian Pantazi: Ați invocat nevoia de prudență din partea statelor est europene, dar avem contra-exemplul Poloniei, care s-a pronunțat categoric clar, fără echivoc, alături de ceilalți lideri europeni: Macron, Merz, Danemarca și așa mai departe. De ce nu și România? Nu suntem totuși departe de Polonia, nici geografic, nici ca mărime.
Dominic Fritz: Din punctul de vedere militar suntem din păcate, în urmă mult cu cu Polonia și Polonia într-adevăr are un avantaj politic, dacă vreți așa în politica internă, că cel puțin atitudinea față de Rusia este consensuală între tabere. Și chiar și ce ar fi aici extremiștii suveraniști în Polonia au o linie extrem de clară față de Putin și asta dă o siguranță mult mai mare să poți să ai o claritate. Aici acest consens este mult mai fragil. Și de aceea depindem, da, poate mai mult decât alții, inclusiv de prietenia noastră cu Statele Unite.
Dan Tăpălagă: O întrebare scurtă și apoi trecem la temele de politică internă. Ar trebui să accepte președintele Nicușor Dan invitația președintelui Trump de a face parte din așa-numitul Consiliu pentru Pace, unde a fost invitat și președintele Putin?
Dominic Fritz: O întrebare foarte dificilă, pentru că încă sunt atât de multe neclarități în jurul acestui consiliu. Așa cum e acum, pare că președintele Trump spune că facem acest consiliu, dar până la urmă decid eu care este linia acestui consiliu. Acesta este și motivul de ce mai mulți europeni care au fost invitați spun că e o idee despre care putem să discutăm, dar hai să ne mai uităm la regulament, la statut și așa mai departe. Nu cred că poate să existe un cec în alb, dar orice ajută în acest moment să de-escaladăm lucrurile cred că trebuie să fie cântărit foarte bine.
Cristian Pantazi: Trecem la chestiunile de politică internă. Ați fost luni la ședința coaliției la Guvern. Înțelegem că ministrul de interne, Cătălin Predoiu de la PNL v-a reproșat dumneavoastră, ca lideri USR, atacurile altor fruntași din partid la adresa lui pe motiv că el a creat actualele legi ale justiției și a contribuit la haosul din sistem. Ce veți face, le veți cere colegilor dumneavoastră de partid să nu îl mai critice pe domnul Predoiu?
Dominic Fritz: Critica este oricând bine venită într-o democrație, mai ales când e vorba despre niște legi unde totuși există o evidență că au fost proaste pentru justiția în România. Că uneori această critică trece o linie de diplomație, că uneori sunt și atacuri prea personale în general în politică – este adevărat. Și întotdeauna eu îi îndemn pe colegii mei să fie foarte fermi pe fond, dar să fie civilizați în în formă.
Dar cred că discuția nu poate să fie despre sentimentele domnului Predoiu, ci cu ce s-a greșit atunci și cum reușim să rectificăm ce s-a greșit, astfel încât românii să recapete încredere în sistemul de justiție, astfel încât să nu mai existe tot felul de rețele de influență în interiorul justiției. Și bineînțeles că pentru asta și trebuie să ne întrebăm cine duce această dezbatere și cine ia aceste decizii. Unii au o voce poate mai puțin credibilă și alții au o voce mai credibilă. Deci, încă o dată cred că ce este pe masă este întrebarea cum trebuie să modificăm aceste legi, cum putem să ne asigurăm că independența justiției nu înseamnă doar independență față de politicieni sau govern, și independența trebuie să însemne inclusiv independență față de propriile structuri de influență din interior.
Cristian Pantazi: Ajungem și la discuția despre justiție, dar haideți să clarificăm cu domnul Predoiu, care e poziția dumneavoastră? Mai poate fi el ministru în guvernul din care face parte și USR sau ar trebui să plece?
Dominic Fritz: Evident că implicarea lui în legile justiției ridică multe semne de întrebare și de aceea el a și oferit o discuție, un dialog deschis despre asta, asta apreciez. În rest, eu sunt foarte reținut cu tot felul de cereri de demisii în celelalte partide, tocmai pentru că pățim și noi – în fiecare zi sunt atacuri la miniștrii noștri. I-am spus chiar domnului Predoiu, pentru că a fost și o moțiune împotriva lui și această moțiune nu a trecut. Singurul partid unde a trecut o moțiune suntem noi, împotriva Dianei Buzoianu, cu ajutorul PSD-ului. Și în sensul acesta noi nu punem paie pe foc. Dar asta nu înseamnă că nu ne putem critica, mai ales pentru lucruri care chiar s-au întâmplat.
Cristian Pantazi: PSD a votat moțiunea împotriva ministrei mediului de la USR, a acuzat-o de trădare pe ministra Oana Țoiu de la Externe tot de la USR, și pe Radu Miruță de la Apărare îl critică. Sunt acestea simple declarații politice ale PSD sau credeți că vrea să scoată USR de la guvernare?
Dominic Fritz: Cu siguranță că PSD ar fi mai fericit fără noi la masă, pentru că ce aduce USR la această guvernare este o voință reală de reforme. Sunt oameni care cu bună-credință vor să schimbe lucrurile și bineînțeles că multe părți din PSD nu își doresc acest lucru.
Cristian Pantazi: Dar vor și face ceva PSD-iștii ca să vă scoată de la guvernare? E clar că-s nemulțumiți.
Dominic Fritz: Da, și faptul că suntem atât de vemenț criticați pentru mine înseamnă că chiar deranjam. Și asta este și un mesaj către cei care susțin sau au susținut USR-ul sau care susțin reforme în această țară: poate atunci când te critică PSD înseamnă că faci ceva bine. Eu sunt sigur că există scenarii la PSD de a guverna fără deranjul pe care îl creăm. Însă PSD s-a angajat cu un protocol de coaliție negociat în detaliu timp de peste o lună, inclusiv la o rocadă anul viitor. Și eu mă aștept ca PSD să dovedească că este un partid responsabil, care se ține de cuvânt și care nu schimbă în fiecare zi perspectiva strategică pentru a câștiga câteva puncta în cadrul propriului electorat sau pentru a pune presiune pe președinte sau pentru a nu mai fi deranjat de tot felul de reforme.
Cristian Pantazi: La ce vă referiți când vorbiți de presiune pe președinte?
Dominic Fritz: Cu siguranță faptul că există o apropiere evidentă între președinte și USR este pentru unii o invitație să dea inclusiv în președinte sau să pună presiune pe el pentru tot felul de discuții care, bineînțeles, există inclusiv între PSD și președinte.
Cristian Pantazi: Apropo de comportamentul PSD, vedem că Parlamentul nu a numit nici până acum oamenii propuși de dumneavoastră la Avocatul Poporului și CNCD. Înțelegem că PSD s-a opus. Cum comentați lucrul acesta?
Dominic Fritz: Nu s-a opus, ci doar de fiecare dată a intervenit ceva în agenda cuiva. Dar există clar promisiunea fermă ca în prima ședință extraordinară (a Parlamentului – n.red.), adică cea cu care ne vom și asuma răspunderea, să fie votate aceste poziții. Și cred că este corect să avem din nou un Avocat al Poporului cu legitimitate și cu un plan clar de a crește din nou această instituție.
Dan Tăpălagă: Când va fi această ședință extraordinară a Parlamentului pe asumarea răspunderii?
Dominic Fritz: Domnul premier dorește ca în 29 ianuarie să pornească procesul și apoi, după cum știți, sunt mai multe zile pentru diferiți pași. Deci în prima săptămână de februarie se vor întâmpla multe lucruri.
Cristian Pantazi: În unele organizații USR există nemulțumiri față de dumneavoastră pe motiv că nu reușiți ca în coaliție să impuneți numirile de subprefecți și de șefi de alte instituții, care sunt de obicei numiți politic. Înțeleg că și ieri ați încercat la coaliție să deschideți acest subiect. Cine vă blochează aceste numiri?
Dominic Fritz: Da, într-adevăr, e clar că unii se țin de scaune. Partidele care au format Guvernul Ciucă. Ciolacu – mulți dintre ei încă sunt pe poziții cu numiri din partea domnului Ciolacu. De exemplu, aproape toți subprefecții din țară. Există foarte clar o înțelegere între partide atunci când am negociat această guvernare și este este trist că sunt tot felul de blocaje din partea celor care ocupă acum aceste scaune.
Nu există opoziție principială la acest lucru, ci mai degrabă o tactică de tergiversare. Înțeleg frustrarea a colegilor și împărtășesc supărarea lor. Deși nu sentimentele oamenilor de partid contează într-o guvernare, ci contează dacă reușim să livrăm pentru oameni. Și ca să putem livra pentru oameni, trebuie să schimbăm inclusiv anumiți oameni la toate nivelurile de guvernare, pentru a putea îmbunătăți calitatea serviciilor pentru oameni.
Cristian Pantazi: Dar știți că fostul președinte Băsescu avea o vorbă: Puterea nu ți-o de nimeni, ți-o iei singur. Dacă așteptați și își dea demisia toți cei 40 de subprefecți…
Dominic Fritz: Eu mă aștept ca cei care au semnat protocolul acestei coaliții să se țină de cuvânt.
Cristian Pantazi: Și dacă nu, ce?
Dominic Fritz: Dilema despre care vorbiți este – nu e un secret – că această coaliție nu are nevoie de voturile USR. Nu există un șantaj sau un blocaj cu care USR, la această masă, poate să zică că dacă nu se întâmplă asta, atunci… Și asta este o vulnerabilitate pe care, din păcate, unii din această coaliție o folosesc în avantajul lor. Nu cred că este un joc care se poate juca până la nesfârșit, dar vă pot spune că USR ia în serios această guvernare și nu se lasă nici intimidată, nici alungată, tocmai pentru că credem că dacă în acest moment ar guverna din nou coaliția Ciucă-Ciolacu ar fi dezastruos pentru România.
Cristian Pantazi: Cum mai puteți să stați la masă în guvern cu ministrul Radu Marinescu, acuzat cu dovezi extrem de credibile de jurnalista Emilia Sercan că a plagiat?
Dominic Fritz: Noi, ca partid, suntem responsabili pentru miniștrii noștri, suntem responsabili pentru valorile și principiile pe care le pe care le reprezentăm în politica românească. Și nu pot decât să le spun alegătorilor: aveți un exemplu și un alt exemplu cum un partid reacționează la astfel de lucruri și alegeți voi ce vă reprezintă mai bine.
Eu nu pot să înlocuiesc sau să schimb principiile după care se ghidează PSD. E evident că această guvernare este o guvernare extrem de pragmatică, cu extrem de puțin material de consens între toți cei patru. Nu este o coaliție care în vremuri normale ar putea să funcționeze, dar iată că nu trăim vremuri normale. Și în acest moment USR este responsabil până la limita durerii. Dar responsabilitatea noastră este față de cetățenii României.
Dan Tăpălagă: Trecem la viitorul coaliției și la șansele guvernului Bolojan de a-și duce mandatul până la capăt. PSD e în consultare internă în perioada asta pe tema unei eventuale retrageri de la guvernare. Credeți că o vor face, vor ieși de la guvernare?
Dominic Fritz: Nu știu, dar să ia odată o decizie. Pentru că că din momentul în care s-a uscat cerneala pe protocolul de coaliție, PSD se gândește dacă mai vrea să rămână la guvernare. Asta în timp ce își dorește să profite de toate privilegile de care cică profită un partid la guvernare. Și această duplicitate nu cred că se poate menține la nesfârșit și tocmai de aceea – foarte bine, să facă consultări, să vină cu un rezultat clar și să-și asume acest rezultat și nu în ziua a doua să pună din nou la îndoială propria decizie.
Dan Tăpălagă: Vedem tot mai multe atacuri ale liderilor PSD nu doar la USR, ci și la PNL, direct la adresa premierului Bolojan. E doar balet pentru imagine, pentru electorat sau e o nemulțumire reală a PSD-iștilor care vor să-l extragă pe Ilie Bolojan din guvern?
Dominic Fritz: Bineînțeles că nemulțumirea este reală și o înțeleg, pentru că Bolojan nu este Ciucă. Și faptul că USR stă la masă, faptul că USR participă la anumite decizii, că USR conduce patru ministere importante – toate aceste lucruri sunt un deranj real. Pentru că miniștrii USR, dar și premierul au rezultate reale, care deranjează anumite rețele de interese, de influență, de privilegii care s-au construit de-a lungul timpului și pe care PSD le apără.
Doar că încă o dată trebuie să-și asume dacă acest deranj care vine cu orice coaliție și guvernare este asumat sau nu să fie cu fundul în două luntrii, nu mai funcționează.
Dan Tăpălagă: Apropo de aceste atacuri lansate de PSD, ați ridicat problema în coaliția de luni? Cum poate coaliția să funcționeze mai departe, atacând un unul pe celălalt?
Dominic Fritz: Da, eu în fiecare ședință ridic această temă, în fiecare ședință spun că trebuie să scădem temperatura discursului. Nu pentru că nu aș fi în stare să duc o dezbatere, ci pentru că cetățenii se așteaptă de la noi să venim cu soluții reale, nu cu un teatru politic care efectiv n-are nici o altă finalitate decât să fie un pic de carne pentru pentru structurile de partid.
Această coaliție trebuie să livreze pentru români. Românii au din ce în ce mai puțini bani în buzunar. Prețurile cresc, au crescut și taxele și impozitele, parțial ca să stopăm o implozie a bugetului de stat și un faliment al României cauzat tot de acest guvern Ciucă-Ciolacu. Dar cu atât mai mare este răspunderea să ne purtăm într-un fel în care cetățenii mai pot să înțeleagă de ce luăm anumite decizii.
Pentru că adevărul este că momentan foarte puțin se înțelege. E foarte multă cacofonie în spațiul public și poate aceste fumigene care se tot construiesc cu tot felul de conflicte întreținute, poate e și o strategie de a nu spune adevărul cetățenilor.
Dan Tăpălagă: Pe de altă parte, toate măsurile impopulare luate de Guvern – creșteri de taxe de impozite, tăieri de salarii – au generat o nemulțumire reală în societate și întrebarea este dacă dumneavoastră îl vedeți pe Ilie Bolojan ducându-și mandatul până la capăt, până la rotativă sau credeți că există riscul să pice mai devreme pe o moțiune de cenzură sau la presiunea străzii.
Dominic Fritz: Îmi permiteți să întorc cumva premiza întrebării dumneavoastră, pentru că nu putem să vorbim despre viitorul unor oameni, despre certuri între partide, fără să ne întrebăm dar de ce suntem de fapt aici.
Iar domnul Bolojan este premier care primește multe lovituri și critici pentru că România era în pericol să aibă un deficit de aproape 10%. Roate aceste probleme, criza bugetară în care se află România, faptul că s-au angajat plăți mult mai mari veniturile, faptul că plătim miliarde și miliarde de euro în fiecare lună doar pentru dobânzi, toate aceste probleme n-o să dispară odată cu domnul Bolojan. Și de aceea eu cred că toate discuțiile despre persoane, despre partide trebuie să se reîntoarcă de fapt la soluții.
Haideți, cei care spun că domnul Bolojan e problema, puneți pe masă care este soluția voastră pentru ca românii să aibă din nou mai mulți bani în buzunar.
Care este soluția voastră pentru ca facturile de energie să scadă? Și apropo, suntem singura țară din Europa în care capacitate de producție de energie a scăzut în ultimii 10 ani și de aceea cresc facturile. Deci, trebuie să ne intereseze mai mult care sunt soluțiile decât dacă Bolojan mai are 2 săptămâni sau nu.
Eu cred că Bolojan va mai fi premier. Cred că sunt mulți care au un interes să-i submineze autoritatea alimentând această idee că este un premier cumva interimar. Dar domnul Bolojan va conduce acest Guvern cât timp toți cei care au promis ceva se țin de cuvânt.
Cristian Pantazi: Trecem la subiectele justiție, servicii secrete. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că liderii de partied nu știu nimic oficial, n-au fost informați despre înființare acelei comisii pentru reforma justiției de la Guvern. E adevărat, nu știați?
Dominic Fritz: E adevărat că USR nu are niciun reprezentant acolo. Este un lucru pe care l-am ridicat inclusiv ieri și mă aștept să se rectifice acest lucru. Cred că toate partidele trebuie să aibă o voce în acest grup de lucru.
Cristian Pantazi: Pe cine vreți să trimiteți de la partid?
Dominic Fritz: Eu am înțeles că este mai degrabă o chestie tehnică. Avem un secretar de stat la Ministerul Justiției, avem și oameni mai politici. Avem parlamentar, avem un fost ministru al justiției, Stelian Ion. Deci nu ne lipsesc oamenii. Momentan aștept invitația.
Dan Tăpălagă: Dar înțeleg că nici nu știați de înființare a acestei comisii care lucrează la modificarea legilor justiției. E corect?
Dominic Fritz: De la un moment dat știam. Mi-aș fi dorit să știu mai repede decât alții. Am aflat din presă, nu mai știu exact, pe surse
Dan Tăpălagă: Totuși, premierul Bolojan joacă în echipă cu USR.
Dominic Fritz: Cred că a fost în aceste zile foarte multă agitație. Eu, să știți, nu sunt unul care care ia astfel de chestii ca un prilej de critică principială. Pentru că și eu, ca primar, uneori trebuie să iau decizii rapide și nu reușesc să informez pe toată lumea. Se mai supără uneori oamenii. Ca să guvernezi mai trebuie să spargi ceva ouă ca să faci omletă. Și nu asta mă mă îngrijorează. Important este să avem o dezbatere reală politică, ce trebuie să rectificăm în aceste legi ale justiție. Important este să avem din nou competențe reale de a investiga corupția din cadrul sistemului de justiție, de exemplu, să meargă înapoi la DNA această competență. Aceste rezultate sunt importante, nu dacă mi-a mai scris premierul mesaj sau m-a sunat ca să-mi spună ceva.
Cristian Pantazi: Dar vă îngrijorează faptul că numirile de procurori șefi e inițiat tocmai de ministrul PSD, Radu Marinescu, acuzat de plagiat? Aveți încredere în acest proces?
Dominic Fritz: Bineînțeles că orice om care are scheleși în dulap care îl fac, ca să mă exprim prudent, susceptibil la percepția de a fi șantajabil este o problemă pentru orice guvern. La această problemă trebuie să răspundă PSD.
Cred că extrem de grav faptul că au răspuns cu un atac absolut josnic și coordonat la adresa jurnalistei care a descoperit acest plagiat, care este evident. Nu pare să existe o dezbatere dacă s-a plagiat sau nu.
Da, cred că este o problemă de credibilitate. Strict formal, strict legal procedura poate să meargă înainte, dar moral și din punctul de vedere al credibilității, da, există o problemă.
Cristian Pantazi: Trecem rapid la serviciile secrete, pe cine susțineți la șefia SRI și SIE aveți vreo decizie internă în acest sens?
Dominic Fritz: Sunt mai multe propuneri venite din partea noastră. Avem și membri de partid, oameni experimentați în politică care sunt calificați pentru astfel de propunere. Sunt și oameni mai degrabă din societatea civilă. Dar fiind dreptul constituțional al președintelui să facă astfel de propuneri, nu cred că se cuvine ca eu ca lider politic, să speculez spre nume sau eu să-i dau în public idei președintelui. Vă asigur că am aceste discuții cu el în privat, dar până la urmă va fi propunerea lui. Și nu cred că înainte să vină această propunere eu trebuie să evaluez în public pe unii sau pe alții.
Cristian Pantazi: Noi la G4Media am scris două nume despre care se discută inclusiv la Cotroceni – Cătălin Predoiu și Mircea Abrudean, amândoi pentru SRI. Ce părere aveți despre ei?
Dominic Fritz: Cu tot respectul, aruncatul de nume pe surse este și o formă de a-ți umfla mușchii și de a încerca să arăți că ești relevant. Eu nu cred că relevanța se vede prin nume date pe surse, ci relevanța se vede în rezultate pentru români. De aceea nu comentez cele două nume. Nu cred că, atunci când ne vom revedea după numire, aceste două nume or să mai fie pe masă.
Ce pot să vă spun este profilul pe care îl căutăm și profilul, sper eu, pe care îl caută și președintele. Trebuie să fie un om absolut integru, un om care nu este șantajabil și care nici măcar nu este perceput ca fiind șantajabil. Trebuie să fie un om care are o voință clară de reformă a serviciilor secrete, cineva care înțelege că trebuie să existe o auto-limitare a acestor servicii și o supraveghere civilă mai bună decât este acuma. Altfel spus, acest director civil la serviciile secrete trebuie într-adevăr să fie un civil.
Dan Tăpălagă: Deci sunteți sigur că nici domnul Abrudean de la PNL, nici domnul Predoiu, tot de la PNL nu vor ajunge șef la SRI.
Dominic Fritz: Tocmai v-am dat un profil de director și cred că atunci când președintele va nominaliza propunerile lui, aceste nume vor corespunde cu acest profil. În ce măsură tot felul de nume apărute pe surse corespund cu acest profil? Fiecare trebuie să decidă singur.
Cristian Pantazi: Aveți un orizont de timp când va face președintele Nicușor Dan aceste propuneri către coaliția de guvernare?
Dominic Fritz: Nu pot să dau acuma un un timeline. Este prerogativa lui, dar știu că este un lucru care preocupă într-un mod foarte concret și și actual.
Dan Tăpălagă: E atributul președintelui numirea șefilor de servicii secrete. Fostul președinte Traian Băsescu i-a reproșat lui Nicușor Dan că își negociază acest atribut cu PSD.
Dominic Fritz: Și fostul președinte și actualul președinte, așa cum prevede Constituția, știu că trebuie să treacă această propunere prin Parlament și de aceea e evident că există o consultare cu partidele și evident că președintele nu vrea să propună pe cineva care apoi să nu strângă o o majoritate în Parlament. Dacă acest proces e numit consultare, dacă e numit negociere, sunt alții care să-i dea o siglă. Pentru mine e important să știu că președintele are un profil clar. Căutăm un om integru. Da, trebuie să fie un profil care de la USR până la PSD găsește o majoritate. Și nu e ușor.
Dan Tăpălagă: Am ajuns și la ultima temă reforma administrației locale și centrale. Ați crescut impozitele locale în Timișoara cu 79% ca urmare a deciziei Guvernului. Cum evaluați răspunsul oamenilor la aceste majorări? Le-au acceptat, au plătit?
Dominic Fritz: Trebuie să vă corectez, nu au crescut doar cu 79%, de fapt s-au întâmplat două lucruri. A crescut valoarea metrului pătrat de bază cu 79%, dar în același timp s-au și eliminat scutirile pentru vechimea imobilului. Imobilele vechi, de exemplu, au avut o scutire de 50%, deci pentru ei crește de două ori cu 80%.
Bineînțeles că nici în Timișoara nu primesc flori la primărie pentru faptul că au crescut impozitele. Însă când ne uităm la valori reale, absolute, e evident că este o decizie ce trebuia luată de foarte, foarte mult timp. Faptul că noi evaluăm 1 m² de imobil cu 300 euro când mai ales în orașele mari valorează mult mai mult arată că aici trebuia crescute treptat aceste impozite, ca să nu avem acest șoc pe care îl avem acum.
Dacă ne uităm la cifre absolute, încă vorbim de impozite de câteva sute de lei pentru un apartament în Timișoara.
Sunt mai mulți oameni față de anul trecut care au plătit în în primele două zile. În jur de 10.000 de de oameni au plătit deja la Timișoara. Deci mai degrabă cred că sunt mulți oameni care, posibil supărați pe suma asta, au zis hai că o fac repede ca să uit.
Cristian Pantazi: Sau ca să ia bonusul?
Dominic Fritz: Bonusul e până în martie, deci nu trebuia plătit în prima zi.
Pe mașini: eu am un Skoda din 2017 și plătesc 126 lei pe an. Impozitul pe mașină nu este ceva ce te omoară. Adevărul este că comunele, orașele comunitățile locale au nevoie de mai multe resurse pentru a avea servicii de de calitate. Problema într-adevăr este – apropo de reforma în administrație de care întrebați – că din păcate, nu avem momentan voința politică în această coaliție de a face o reală reformă administrativă. Adică de a reduce din numărul de localități, de a reduce din numărul de județe astfel încât să nu mai avem tot felul de aparat administrativ care ar putea la fel de bine să administreze și comunități mai mari. Și atunci banii oamenilor s-ar duce mai puțin spre salariile funcționari și și funcționarilor și mai mult în investițiile în comunități.
Dan Tăpălagă: Deci înțeleg că revolta oamenilor pe creșterile de taxe și impozite, cel puțin la Timișoara, nu e atât de mare cât zic unii ar fi.
Dominic Fritz: E o întrebare capcană, pentru că eu nu vreau să delegitimez revolta. Supărarea oamenilor este reală și acuma nu pot să fac o scară de sentimente. Eu sunt sigur că în aceste zile sunt foarte mulți ti timișoreni supărați, dar nu neapărat ca o stare emoțională. Și sunt foarte mulți timișoreni, la fel ca în alte locuri în țară, unde oamenii se întreabă la ce renunț ca să pot plăti acest impozit crescut. Încă o dată: creșterea bruscă a fost o o greșeală politică mare pe care toate guvernele din ultimii 20 de ani au făcut-o. Dar trebuia făcută acum și banii acum trebuie investiți în calitatea serviciilor publice, în investiții în aceste comunități. Și da, și acolo nu toată lumea este de acord cu mine, acești bani trebuie să rămână la nivel de comunități locale.
Dan Tăpălagă: Urmează ca Guvernul să-și asume răspunderea pe pachetul de legi privind relansarea economică. Ce măsuri de relansare economică sunt în acest pachet? Dacă ne puteți spune două-trei.
Dominic Fritz: Nu există încă o formă finală în acest pachet. A existat un grup de lucru anul trecut, dar nu există momentan un text la care să ne uităm. Noi, din partea USR, susținem foarte clar, de exemplu, eliminarea impozitul pe cifra de afaceri pentru investitori mari, pentru că am văzut extrem de clar și evident în cifre că a fost o frână pentru investitorii autohtoni, nu doar investitorii străini.
Dincolo de asta există cumva o înțelegere ca impactul bugetar al acestui acestui pachet de relansare să fie limitat. Tocmai de aceea, noi avem mai multe propuneri pe partea de debirocretizare. Antreprenorii români încă sunt au mult prea multe hârtii care îi opresc să se focuseze pe business-urile lor. Avem mai multe propuneri pe partea de eficientizare, pe partea de ANAF, unde lucrurile trebuie să devină mai simple. Și da, există și mai multe propuneri pe masă de credite fiscale pentru anumite domenii în în industrie, unde dacă faci anumite investiții apoi poți să scazi din impozit, tocmai ca să încurajăm o dinamică economică.
Dan Tăpălagă: Ce măsuri susține USR în discuțiile despre bugetul pe 2026, care să scadă în continuare deficitul bugetar?
Dominic Fritz: Acest buget va fi în continuare un un buget de disciplină bugetară, și disciplină bugetară înseamnă o scăderea cheltuielilor de administrație. Cel mai important din punctul nostru de vedere este o reforma administrativă pe partea de instituții deconcentrate, ministere, care acum au în toate județele tot felul de instituții, oficii, care toți au șoferi și așa mai departe. De multe ori, din păcate, sunt doar sinecuri politice și de acolo vedem un mare potențial de eficientizare a statului.
Un alt scop trebuie să fie pe partea companiilor de stat. Să închidem anumite companii care momentan sunt doar găuri negre, să vindem anumite acțiuni minoritare tocmai ca să ne aducem mai mulți privați în anumite companii de stat care acolo unde statul are 100%, unde tot Consiliul de Administrație este numit de partide, nu se vor mișca niciodată.
Dan Tăpălagă: Dați-ne câteva exemple de companii de stat care sunt în situația în care ar putea să vândă pachete minoritare
Dominic Fritz: Putem de la Hidroelectrica până la Romgaz, în foarte multe putem să creștem acțiunile minoritare. Atenție, e vorba despre pachete minoritare, pentru că știu că e o temă că vrem să vindem țara. Sunt și companii mai mici, inclusiv pe partea de apărare unde ar fi de bun augur să facem parteneriate cu alte firme europene de apărare care să investească sau să facă joint ventures cu companiile noastre.
Și apropo, tocmai s-a aprobat această sumă de 16,8 miliarde de euro din programul SAFE și o bună parte din acești bani trebuie să ajungă în industria de apărare în România. Dar asta nu se poate întâmpla dacă această industrie rămâne la fel de încremenită. Avem nevoie de mai mult know how privat.
Cristian Pantazi: Apropo de cât de mari sunt diferențele între viziunea USR și viziunea PSD. Dumneavoastră menționați potențiale privatizări, în timp ce miniștrii PSD răscumpără pachete deținute de privați la companii de stat ca Aeroporturile București sau Portul Constanța, după cum a scris Economedia în exclusivitate.
Dominic Fritz: Această politică, o politică ideologică, care n-are nicio legătură cu performanța economică a acestor companii, ne-a dus la mii și mii de companii de stat care sunt găuri negre. Care folosesc banii oamenilor, banii cetățenilor pentru a plăti CA-uri și directori care nu produc absolut nimic, niciun beneficiu pentru români. Și tocmai de aceea trebuie să schimbăm și trebuie să ne întrebăm dacă vrem să ne ghidăm după ideologii, vrem să ne ghidăm după ce dă bine în titluri de presă sau vrem să producem rezultate, schimbări reale, un impact pozitiv în viața cetățenilor? Eu refuz să mai aruncăm cu bani publici, cu banii din aceste taxe și impozite crescute în niște companii care nu livrează absolut nimic pentru români.
sursă: g4media.ro
