G4MEDIA prezintă 10 dosare penale celebre care zac în ”camera preliminară”

Dosare grele de corupție sau de criminalitate organizată zac cu anii în procedura de cameră preliminară, deși această fază a procesului penal – în care instanțele analizează aspectele de ordin procedural înaintea începerii judecății pe fond – ar trebui să dureze 60 de zile.

Dosare cu trafic internațional de droguri precum ”Cocaina din mare”, dosarele istorice ale Revoluției și Mineriadei, dar și dosare de corupție precum al primarului din Chiajna, Mircea Minea, partener de afaceri cu familia judecătoarei Lia Savonea, sau al fostului șef al CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, sau dosare de evaziune fiscală precum cel al fostului patron Mediafax, Adrian Sârbu, zac cu anii în camera preliminară, fără să se dispună începerea judecății pe fond.

În unele cazuri, precum dosarul lui Sebastian Ghiță, după 3 ani de cameră preliminară, dosarul a fost restituit definitiv la DNA.

G4Media a semnalat în repetate rânduri faptul că procedura camerei preliminare durează cu anii, deși în lege scrie negru pe alb că are trebui să aibă cel mult 60 de zile.

Potrivit articolului 343 din Codul de procedură penală, ”durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă”.

În realitate însă, procesele stau cu anii în această fază, iar codul nu prevede sancțiuni pentru magistrații care încalcă prevederile legii.

Vicepreședintele CSM, procurorul Claudiu Sandu, dar și fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, au atras atenția că procedura camerei preliminare a devenit un factor de tergiversare al proceselor și ar trebui eliminată.

”Acum camera preliminară, care trebuia să dureze 60 de zile, durează patru-cinci ani în anumite cazuri, ceea ce este absolut anormal. Există o urgență de modificare a unor legi, urgență pe care noi o vedem, o strigăm public, dar care nu interesează pe nimeni”, declara procurorul Claudiu Sandu într-un interviu la TVR Info în vara lui 2025.

Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, cerea încă din 2021 eliminarea din legislație a instituției camerei preliminare pentru că instanțele nu respectă termenul legal de 60 de zile.

Vezi mai jos o listă exemplificativă cu dosare aflate în camera preliminară cu anii.

1. Dosarul Cocaina din mare, aflat în cameră preliminară de 5 ani

În martie, 2019, autoritățile au descoperit o tonă de cocaină naufragiată pe plaja din Sfântul Gheorghe. Alte pachete cu sute de kilograme de cocaină au fost găsite pe litoralul românesc sau în apele Bulgariei. În total, două tone de droguri naufragiate.

În iulie 2020, DIICOT a trimis în judecată 16 inculpați, printre care spanioli, ucraineni și români, conduși de un libanez din Brazilia, poreclit Sheik-ul. DIICOT a colaborat pentru investigarea acestui caz cu americanii de la DEA. 

Abia în august 2025, după 5 ani de cameră preliminară, Tribunalul Tulcea a decis restituirea dosarului la DIICOT din cauza unor presupuse vicii de procedură.

Acum, cazul este în apel, în procedura de cameră preliminară, la Curtea de Apel Constanța și are următorul termen de judecată în februarie 2026.

2. Dosarele Revoluției și Mineriadei nu au ieșit niciodată din procedura de cameră preliminară

Dosarul Mineriadei în care fostul preşedinte Ion Iliescu era judecat pentru reprimarea violentă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii se află în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi are următorul termen de judecată pe 28 ianuarie 2026.

Dosarul Mineriadei a fost retrimis pe masa instanţei pe 2 aprilie 2025. Alături de Ion Iliescu au fost deferiţi Justiţiei pentru infracţiuni imprescriptibile împotriva umanităţii fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu şi Adrian Sârbu, fost consilier al prim-ministrului Petre Roman.
Procurorii militari acuză fosta conducere a României din 1990 că a reprimat manifestanţii anticomunişti din Piaţa Universităţii şi a chemat minerii. În urma violenţelor, 4 persoane au fost ucise, 1.300 au fost rănite şi alţi 1.200 de oameni au fost reţinuţi ilegal.

Dosarul a mai fost trimis în judecată în 2017, dar 3 ani mai târziu a fost restituit la Parchet de Înalta Curte. Parchetul militar a refăcut ancheta şi a retrimis dosarul pe masa instanţei.

În schimb, dosarul Revoluţiei este în anchetă la Parchetul Militar după ce, în septembrie 2024, Înalta Curte a decis restituirea dosarului la parchet din cauza unor vicii de procedură.

Dosarul a fost trimis în judecată de procurorii militari în aprilie 2019, însă în februarie 2022 a fost restituit la parchet tot din cauza unor vicii de procedură. Cazul a fost retrimis în judecată pe 29 iulie 2022, iar în septembrie 2024, restituit din nou la parchet.

Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu erau acuzaţi de infracţiuni împotriva umanităţii. Potrivit procurorilor militari, Ion Iliescu ar fi pus la cale confiscarea Revoluţiei cu scopul de prelua şi menţine puterea.

În urma faptelor lui Iliescu și Voiculescu, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Între timp, fostul președinte al României, Ion Iliescu, a decedat în august 2025.

3. Dosarul de corupție al primarului din Chiajna, Mircea Minea

În mai 2023, edilul a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar de corupție legat de finanțarea clubului de fotbal din localitate.

Cazul este și acum în camera preliminară. După doi ani și jumătate, nu a ajuns în apel în procedura de cameră preliminară, la Curtea de Apel București, după cum arată portalul instanțelor. Aceasta deși, Tribunalul Ilfov s-a pronunțat și a dat undă verde începerii procesului penal în mai 2024.

Mircea Minea este primar în Chiajna de 8 mandate, fiind considerat unul dintre cei mai influenți primari din Ilfov. Chiajna are o mare miză imobiliară, fiind lipită de București.

Familia lui Minea a făcut afaceri imobiliare cu familia judecătoarei Lia Savonea, actuala președintă a Curții Supreme, aflată în centrul scandalului public legat de achitările pe bandă rulantă ale marilor inculpați.

4. Dosarul în care fostul șef PNL al CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, este acuzat că ar fi primit 3,4 milioane de euro comisioane din contracte

Cazul a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2024.

În iulie 2025, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a dat undă verde începerii judecății pe fond.

Acum, cazul este în apel, în procedura de cameră preliminară la Curtea de Apel Bucureși și are următorul termen de judecată în februarie 2026.

5. Dosarul Economat al lui Marian Vanghelie

Cazul în care fostul primar de la 5, Marian Vanghelie, este acuzat de prejudicierea Economat Sector 5 cu peste 23 de milioane de euro și a companiei Amenajare Edilitară și Salubrizare SA cu alte aproape 24 de milioane de euro a fost trimis în judecată de DNA în deecembrie 2024.

Abia în mai 2025, a fost înregistrat la Tribunalul București în cameră preliminară din cauza unor probleme de citare. Următorul termen este în ianuarie 2026.

6. Dosarul ”Taxă pentru contracte IT” în care Sebastian Ghiță era acuzat că a primit comisioane de aproape 6 milioane de euro a fost restituit la DNA după 3 ani de cameră preliminară

În septembrie 2025, Curtea de Apel Ploiești a restituit la DNA dosarul ”Taxă pentru contracte IT” în care fostul deputat PSD și ex-secretar al Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, fugarul Sebastian Ghiță, a fost trimis în judecată în octombrie 2022, potrivit portalului CA Ploiești. Decizia instanței este definitivă.

Curtea de Apel Ploiești a respins contestațiile DNA și ale inculpaților și a menținut deciziile Tribunalului Prahova din decembrie și iulie 2023 care a constatat neregularitatea dosarului DNA și a restituit cazul la procuror.

Judecătorul de Cameră Preliminară de la Tribunalul Prahova a ajuns la concluzia că dosarul a fost prost făcut. Aceasta după ce a exclus mai multe probe în baza unor decizii CCR.

Sebastian Ghiță era acuzat trafic de influență și instigare la fals, potrivit DNA. Alături de fostul deputat PSD au mai fost trimiși în judecată Cristian Anăstăsescu, fostul lui cumnat, și Bogdan Padiu, un fost coleg de liceu.
Dosarul a fost deschis în februarie 2017 de DNA Ploiești și a fost finalizat abia în octombrie 2022, după 5 ani, de procurorul Gheorghe Moța de la Secția I a DNA.

Potrivit procurorilor, fostul deputat PSD ar fi vămuit contractele IT acordate de stat. Patronii unor companii IT ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă, fie ca să câştige contracte, fie ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii. Procurorii susţin ca Ghiţă lua comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între firmele controlate de el și companiile IT care primeau contractele de la stat. Între 2010 şi 2014, Ghiţă ar fi primit comisioane de aproape 30 de milioane de lei.

7. Dosarul prim-vicepreședintelui AUR, Dan Dungaciu

În aprilie 2024, profesorul universitar Dan Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu. În 2017, în calitate de director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C Brătianu” al Academiei Române, Dungaciu ar fi dat în folosință unei asociații în care era membru fondator două spații din sediul institutului, cu titlu gratuit și fără organizarea unor licitații publice. Prejudiciu este de peste 100.000 de lei.

În septembrie 2024, Tribunalul București a dispus începerea judecății pe fond.

Nici până acum dosarul nu a ajuns în apel în procedura de cameră preliminară la Curtea de Apel București întrucât judecătorul de la Tribunal, Vlad Andriescu, nu ar fi motivat decizia din septembrie 2024. Între timp, dosarul s-ar fi prescris după cum a arătat G4Media.ro aici.

8. Dosarul generalului SRI (r) Florian Coldea, aflat în cameră preliminară la Curtea de Apel București de 6 luni

Fostul șef operativ al SRI, generalul în rezervă Florian Coldea, și fostul șef al Direcției juridice a SRI, generalul în rezervă, Dumitru Dumbravă (decedat între timp), au fost deferiți justiției pentru presupuse fapte de corupție în iulie 2025.

De aproape 6 luni, dosarul se află în cameră preliminară la Curtea de Apel București și are următorul termen de judecată în februarie 2026.

9. Dosarul de evaziune fiscală al fostului mogul media Adrian Sârbu

Cazul a fost trimis în judecată în aprilie 2016. Prejudiciul din dosar este de 14 milioane de euro. Adrian Sârbu a fost arestat timp de 4 luni, între februarie și mai 2015.

În 2020, dosarul de evaziune și spălare de bani al fostului patron Mediafax, Adrian Sârbu, a fost retstituit de Înalta Curte la Parchet. Cazul a stat în cameră preliminară 4 ani, deși durata legală e de maxim 60 de zile.

Inițial, în noiembrie 2019, după 3 ani de cameră preliminară, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că toate probele din dosarul Mediafax au fost legal administrate şi au dispus începerea judecăţii.

După restituirea dosarului din 2020, ancheta a fost redeschisă în 2021, iar dosarul a fost retrimis în judecată în iulie 2024 de către DNA.

În mai 2025, Tribunalul București a invalidat decizia de retrimitere în judecată de către DNA a fostului patron al ProTV, Adrian Sârbu, în dosarul de evaziune și spălare de bani, potrivit portalului Tribunalului Capitalei. Decizia nu e definitivă.

Apelul se judecă la Curtea de Apel București și are termen în ianuarie 2026. Așadar, cazul se află în cameră preliminară, în rejudecare, de 1 ani și jumătate.

10. Dosarul cu prejudiciu de 100 de milioane de euro al lui Theodor Berna, denunțătorul lui Vâlcov și Ghiță, aflat la a doua rejudecare în cameră preliminară, după 10 ani de la trimiterea în judecată

Cazul a fost trimis în judecată în noiembrie 2014 de către fostul procuror al Parchetului Curții de apel Ploiești Mircea Negulescu, zis Portocală.

Theodor Berna și companiile lui, Tehnologica Radion și Teloxim Con, și alți inculpați au fost deferiți Tribunalului Prahova pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani cu prejudiciu de 100.000.000 de euro.

Inițial, Tribunalul Prahova a declinat dosarul la Tribunalul București. În cele din urmă, cazul a revenit la Tribunalul Prahova. 4 ani mai târziu, instanțele din Ploiești, Tribunalul Prahova și Curtea de Apel Ploiești, au restituit dosarul la Parchet.

Apoi, Parchetul CA Ploiești a declinat ancheta la Parchetul Tribunalului Prahova. În cele din urmă, în noiembrie 2019, Parchetul Tribunalului Prahova a retrimis dosarul pe masa Tribunalului Prahova cu rechizitoriul nr. 493/P/2018, potrivit portalului instanțelor.

Tribunalul Prahova a judecat dosarul în cameră preliminară din mai 2020 până în iulie 2024 când a dat undă verde începerii judecății pe fond. Inculpații au formulat contestație față de decizia judecătorului de cameră preliminară la Curtea de Apel Ploiești și, aproape un an mai târziu, pe 29 mai 2025, instanța a dispus rejudecarea procesului în procedură de cameră preliminară din cauza unor nereguli de citare.

Cine este Theodor Berna

Omul de afaceri Theodor Berna şi companiile sale, Tehnologica Radion şi Teloxim Con, au fost trimişi în judecată în 2014 pentru evaziune fiscală şi spălare de bani de peste 100 de milioane de euro de către procurorul Mircea Negulescu zis Portocală de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti. Portocală a fost anchetat și judecat ulterior pentru presupuse abuzuri, dar a fost achitat.

Berna a fost arestat preventiv din august până în decembrie 2014. Risca o pedeapsă între 8 şi 15 ani de detenţie pentru evaziune fiscală mai mare de 1.000.000 de euro aşa că s-a decis să facă denunţuri ca să îşi uşureze situaţia juridică şi să îşi înjumătăţească pedeapsa.

Aşa că, în septembrie 2014, aflat în arest preventiv, a formulat mai multe denunţuri, potrivit unor documente din dosarele penale apărute în spaţiul public. Astfel, Berna l-a denunţat pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă.
Acesta l-ar fi şantajat pe Berna şi i-ar fi cerut 500.000 de euro astfel încât postul de televiziune Realitatea să nu îl atace pe afacerist. Pe atunci, Ghiţă era manager la Realitatea TV.

După denunţul lui Berna, Ghiţă a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti, a fost achitat în primă fază şi, apoi, Secţia specială a retras apelul aşa că Ghiţă a scăpat basma curată.

Într-un alt dosar, Berna a recunoscut că i-a dat şpagă peste 2 milioane de euro fostului primar din Slatina, Darius Vâlcov, ca să obţină contracte cu Compania de Apă Olt.

Darius Vâlcov – fost primar PDL al Slatinei, fost ministru PSD de Finanțe, ex- consilier al premierului Dăncilă și un amic al fostului lider PSD, Liviu Dragnea – a fost condamnat pentru corupție în 2023 la 6 ani de pușcărie în dosarul în care a fost denunțat de Theodor Berna.

Dosarul lui Berna, prescris. Miza, recuperarea prejudiciului de 100 de milioane de euro

Faptele de evaziune fiscală de care este acuzat Theodor Berna s-ar fi prescris în 2023-2024, au explicat juriștii consultați de G4Media.ro. La fel în cazul infracțiunii de spălare de bani.

sursă: g4media.ro