Geopolitica la zi (12). Georgia, noul ring de luptă între SUA și Rusia.

(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi a Dariei Gușă la Gold FM)

Să discutăm despre situația din Georgia, unde protestele extrem de violente, apărute ca urmare a deciziei prim-ministrului georgian de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, par să reflecte scenariul din Kiev de acum 10 ani. Se pare că Georgia este următoarea țintă în planurile americane de a destabiliza regiunea și, de ce nu, de a transforma această țară într-un nou front de luptă împotriva Rusiei.

Pentru cei care nu-și mai amintesc, în noiembrie 2013, Ucraina a trecut printr-o situație similară când președintele Viktor Ianukovici a declarat că va suspenda discuțiile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Protestele organizate de forțele occidentale, coordonate inclusiv de Victoria Nuland, au culminat cu demiterea lui Ianukovici și instalarea unui guvern proamerican. Această schimbare a fost urmată de războiul din regiunile Donețk și Luhansk, locuite preponderent de etnici ruși care nu doreau să facă parte dintr-un stat controlat de americani.

În Georgia, un precedent similar a avut loc în 2003, odată cu așa-numita „Revoluție a trandafirilor,” organizată de Washington. Aceasta a dus la înlăturarea unui guvern independent și instalarea unui regim proamerican. Acum, istoria pare să se repete.

În cadrul actualei crize, mai mulți politicieni străini, veniți din Germania, Franța, Polonia, Estonia, Lituania, Suedia și Finlanda, au fost prezenți în Georgia și au incitat mulțimile, alimentând protestele prin intermediul ONG-urilor finanțate de rețele sorosiste din SUA și UE. Acest lucru este clar ilegal, întrucât dreptul de a protesta pașnic aparține doar cetățenilor unei țări, nu și străinilor care au ca scop doar destabilizarea internă. Cu toate acestea, implicarea externă este susținută chiar de Ministerul Afacerilor Externe al României, care a declarat că țara noastră este „în solidaritate cu protestatarii din Georgia în lupta lor legitimă pentru demnitate, libertate și viitor european.” Practic, România își exprimă sprijinul pentru proteste orchestrate extern împotriva unui guvern ales democratic.

Statele Unite și-au suspendat parteneriatul strategic cu Georgia, ceea ce demonstrează că acest parteneriat era, de fapt, o relație de subordonare care nu mai este utilă acum că Georgia are un guvern independent. Uniunea Europeană a amenințat, de asemenea, cu sancțiuni împotriva Georgiei, evidențiind șantajul economic și politic pe care prim-ministrul l-a invocat atunci când a anunțat suspendarea negocierilor de aderare la UE până în 2028.

În plus, președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, care este de origine franceză și a fost considerată un aliat al americanilor, a refuzat să-și recunoască sfârșitul mandatului. Deși mandatul său se încheie în decembrie, iar parlamentul ar trebui să voteze un nou președinte pe 14 decembrie, aceasta a declarat că nu recunoaște noul parlament și că va continua să se considere președinte, în ciuda faptului că alegerile au fost validate ca fiind corecte. Aceasta reprezintă o încercare clară de a delegitima guvernul georgian și de a bloca orice inițiativă suverană a țării.

Astfel, se conturează un scenariu în care voința georgienilor este ignorată, iar țara riscă să intre într-o criză politică prelungită, posibil chiar cu invocarea legii marțiale, după modelul din alte state controlate de influențe externe. Aceasta este o situație extrem de gravă, care demonstrează cât de puțin este respectată suveranitatea Georgiei pe scena internațională, dar care se și poate repeta foarte ușor în România, o țară cu foarte multe asemănări cu Georgia.

Vizionează emisiunea integrală aici: