(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Săptămâna trecută Trump a avut un apel de o oră și jumătate cu Vladimir Putin, mai lung decât apelul pe care l-a avut cu Zelenski. După ce a vorbit cu Putin, Zelenski a spus că s-a rugat de Trump de mai multe ori să se întâlnească în persoană, dar acesta a refuzat. Zelenski a mai spus că, dacă Ucraina nu va fi lăsată să intre în NATO, atunci NATO trebuie să fie în Ucraina și că trebuie să fie o armată de mărimea armatei rusești, adică 1,3 milioane de soldați sau chiar 5 milioane.
Trump i-a făcut și o ofertă lui Zelenski: SUA să primească 50% din mineralele Ucrainei, care ar avea aparent o valoare de aproximativ 500 de miliarde de dolari, pentru a restitui sutele de miliarde primite de la SUA de-a lungul efortului de război. Ucraina are rezerve foarte mari de uraniu, titan, mangan, fier, mercur, fiind pe locul patru în lume după valoarea totală a resurselor naturale, deci este, într-adevăr, o țară foarte bogată, pe lângă toate bogățiile agricole sau industriale pe care știm că le are.
Zelenski, desigur, a refuzat. Nici nu ar fi avut cum să accepte repede o astfel de ofertă, pentru că este una oribilă, care ar însemna să își vândă țara. Dar cred că acesta este modul în care Trump îl pedepsește pe Zelenski, pentru că o astfel de ofertă nu se poate face celor care sunt aliați într-un război, nici pentru un rival nu ar fi o ofertă acceptabilă.
Trump pune acum mare presiune pe Zelenski să organizeze alegeri în Ucraina, așa cum v-am spus și eu de câteva luni că se va întâmpla. Zelenski, desigur, este supărat că nu a fost invitat la negocieri. Trump a răspuns cinic, spunând că ucrainenii au avut trei ani să discute acest lucru și că Zelenski are o rată de aprobare de doar 4%. Nu cred că această cifră este corectă – sunt sigură că Zelenski nu mai este popular, având în vedere războiul, dar probabil se află undeva sub 20%, nu la 4%. Trump a spus și că Zelenski este incompetent, declarațiile sale fiind extrem de dure, l-a luat în derâdere pe președintele Ucrainei. Ieri seară, Trump a făcut o postare pe platforma lui, Truth Social, în care a dat de înțeles că Ucraina a fost de vină pentru războiul de acolo. A spus că Ucraina nu ar fi trebuit să-l înceapă niciodată, că Zelenski este un dictator care vrea să continue războiul și că milioane de oameni au murit fără motiv. Trump s-a prezentat ca fiind singurul care chiar își dorește să facă pace cu Rusia și să salveze poporul ucrainean. A vorbit extrem de urât despre Zelenski, ceea ce arată cât de mare este presiunea asupra lui Trump acum, în negocierile de pace, din moment ce nu are aliați europeni alături și trimișii americani sunt foarte slabi comparativ cu diplomații ruși. Europenii încearcă să evite alegerile în Ucraina și să îl salveze pe Zelenski, dar sunt sigură că vor fi forțați oricum să accepte un proces electoral pentru că rușii nu vor accepta o ofertă de pace finală cât timp Zelenski este încă președinte.
Negocierile din Arabia Saudită, desigur, nu au adus încă nicio soluție. Acestea vor dura probabil două-trei luni. Dar, din câte se știe, americanii sunt gata să facă aproape orice fel de compromis pentru a opri războiul. Faptul că Lavrov a arătat cum SUA a pierdut 300 de miliarde de dolari din cauza sancțiunilor impuse Rusiei sigur îl afectează pe Trump și echipa lui de oameni de afaceri. De asemenea, faptul că Lavrov a menționat România, spunând că „se vor împărți și alte teritorii din Ucraina la care au pretenții alte țări”, este foarte important. Practic, ni s-a oferit o oportunitate de a cere anumite teritorii înapoi. Să vedem dacă liderii noștri vor face ceva în acest sens. Eu nu cred că au curajul necesar să profite de astfel de șanse politice.
Cel mai mult, negocierile s-au concentrat pe aspecte practice, cum ar fi câți angajați vor avea ambasadele reciproce. Americanii au promis că vor forța organizarea alegerilor în Ucraina. Este, de asemenea, evident că europenii au fost excluși la cererea rușilor. Declarațiile lui Lavrov și ale altor oficiali ruși au fost foarte clare: Uniunea Europeană este cea care își dorește ca războiul să continue și să învingă Rusia, ceea ce, din start, îi scoate de la masa negocierilor.
Faptul că Europa nu este deloc implicată în aceste discuții de pace demonstrează încă o dată impotența și lipsa de relevanță a UE în politica mondială, așa cum am discutat în ultimele săptămâni. Cele trei mari puteri din ziua de azi nu mai includ Europa, ci sunt SUA, Rusia și China. Europa a demonstrat deja că nu își dorește pacea, prin faptul că l-a întâlnirea de la Paris s-a decis impunerea de noi sancțiuni și trimiterea noi ajutoare militare Ucrainei. Uniunea Europeană a anunțat încă un set de sancțiuni împotriva Rusiei, al 14-lea la număr. Acestea includ restricții asupra companiilor și indivizilor, dar și măsuri mai agresive precum:
- Deconectarea a încă 10 bănci rusești de la sistemul SWIFT
- Interzicerea importurilor de aluminiu din Rusia, de care Uniunea Europeană are nevoie
- Blocarea mai multor canale media rusești
- Interzicerea tranzacțiilor cu anumite aeroporturi și porturi rusești
- Un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 6 miliarde de euro
Un alt element interesant este atacul asupra Cernobîlului, care a avut loc vinerea trecută. Ucrainenii au acuzat Rusia, iar rușii au acuzat Ucraina. Din punct de vedere logic, Rusia nu avea niciun motiv să atace imediat după ce a avut o discuție de pace cu Trump. Pe de altă parte, ar avea sens ca acest atac să fi fost o încercare de a sabota negocierile de pace, deoarece ele exclud Ucraina și Europa.
O altă problemă majoră din această săptămână a fost atacul asupra unei conducte de petrol din Kazahstan. Acest atac va reduce exporturile de petrol kazah către firmele americane cu 40%. Lavrov a spus că un astfel de atac ar fi fost imposibil fără informații de la sateliți, iar astfel de informații sunt oferite Ucrainei doar de Occident. Acest lucru sugerează că Uniunea Europeană și Ucraina au avut un rol în acest atac, ceea ce se leagă evident cu dorința europenilor de a-i pedepsi pe americani pentru excludere, având în vedere că afectează în primul rând companiile americane.
În plus, în ultimele zile au apărut informații conform cărora SUA ia în calcul un plan de stabilizare a Ucrainei după război, care ar include o „forță de menținere a păcii” formată în mare parte din soldați europeni. Acest lucru ar însemna că SUA vrea să evite să-și trimită propriii soldați acolo, lăsând toată povara pe umerii europenilor. În loc să invite vreun aliat european la discuții, SUA a trimis 6 întrebări liderilor europeni, pentru ca aceștia să-și definească poziția în negocierile de pace:
- Ce garanții de securitate europene ar fi suficiente pentru a opri un atac viitor al Rusiei?
- Ce țări ar putea trimite soldați pentru aceste garanții?
- Cât de mari ar trebui să fie aceste forțe?
- Ce ar trebui să facă aliații SUA (nu SUA!) dacă aceste forțe vor fi atacate de Rusia?
- Ce resurse ar putea oferi SUA și ce echipament militar sunt pregătite țările europene să trimită în Ucraina?
- Ce alte sancțiuni asupra Rusiei și aliaților săi ar fi dispuse țările europene să impună?
De aici putem explica și faptul că Marea Britanie s-a grăbit să spună public că va trimite soldați în Ucraina. Practic, SUA le cere tuturor țărilor europene să accepte statutul de vasali ai imperiului american și să apere granițele acestuia fără a primi nimic în schimb – ba chiar crescându-și cheltuielile, fără vreun beneficiu direct pentru UE.
Se pare că 100.000 de soldați ar fi necesari pentru a patrula cei 1.000 km de frontieră dintre Ucraina și Rusia, iar orice misiune de menținere a păcii ar dura câteva decenii. Problema este că Europa nu are destui soldați pentru a trimite un astfel de contingent acolo.
Deci americanii vor ajunge la o înțelegere cu Rusia, iar europenii vor fi cei care trebuie să trimită ajutoare pentru reconstrucție și trupe pentru a apăra viitoarea zonă demilitarizată dintre Ucraina și Rusia. Dar, în acest proces, au arătat că sunt dușmanii Rusiei – vecinul lor cel mai puternic – și că sunt desconsiderați de americani, care nu le vor permite să păstreze sau să beneficieze în vreun fel de resursele din Ucraina. America se gândește doar la profit și și-a uitat complet alianțele vechi cu europenii.
Europa este astfel prinsă între o Americă interesată doar de afaceri și o Rusie care o privește ca pe un adversar. Situația este extrem de periculoasă, pentru că ar putea duce la o și mai mare izolare a UE pe scena mondială. Dacă europenii nu își schimbă strategia și continuă să urmeze orbește ordinele americane, vor ajunge să piardă și mai multă influență. Momentan, se pare că singura soluție pe care Europa o vede este să cheltuie și mai mulți bani pe război, să impună sancțiuni care afectează mai mult economia proprie decât pe cea a Rusiei și să trimită trupe pentru a susține un plan de pace de care nu au fost lăsați să participe.
