(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Și să trecem la al 17-lea summit BRICS, care a avut loc duminică și luni în Rio de Janeiro, în Brazilia. Ca să vă reamintesc ultimele state care au intrat în BRICS, să vă prezint imaginea de ansamblu: cei 10 membri deplini ai BRICS sunt Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Indonezia tocmai săptămâna trecută a intrat oficial în BRICS, iar cele 10 state partenere BRICS, care nu sunt în mod oficial membre BRICS, dar au aceleași beneficii ca și restul statelor BRICS, sunt Belarus, Bolivia, Cuba, Kazahstan, Malaezia, Nigeria, Thailanda, Uganda, Uzbekistan și Vietnam.
Sunt țări foarte importante. Multe dintre ele au fost sub sfera de influență a americanilor și acum vedem că s-au transferat către Rusia și China. S-a discutat mult despre acest summit pentru că, odată cu aderarea acestor noi țări la BRICS, organizația reprezintă acum mai mult de jumătate din populația mondială și aproape jumătate din PIB-ul mondial, având o influență extrem de mare.
Aici regăsim majoritatea țărilor cu resurse naturale mari, dar care sunt stabile. De exemplu, Republica Democrată Congo nu ar putea să intre în BRICS în acest moment pentru că nu este într-o situație suficient de stabilă. Dar toate țările cu resurse naturale numeroase fac parte din BRICS, cu excepția Venezuelei, care probabil se va alătura în curând.
De asemenea, aici regăsim și majoritatea țărilor care au o creștere economică foarte mare. De exemplu, în ultimii 20 de ani, PIB-ul Chinei a crescut cu 966%, al Indiei cu 503%, al Indoneziei cu 455%, iar al Rusiei cu 303%. Sunt țări cu o creștere economică fulminantă. Summitul BRICS de anul acesta nu a fost la fel de impresionant precum cel de anul trecut.
Nu s-au prezentat atât de multe idei noi. Anul trecut s-a muncit foarte mult la summitul BRICS pentru că Rusia era președinta organizației. Anul acesta însă, cum am spus încă de anul trecut, Brazilia nu s-a ocupat la fel de intens de organizarea summitului. Nu pentru că Lula nu și-ar fi dorit, ci pentru că lobby-ul american din Brazilia este extrem de puternic, atât în partidele de stânga, cât și în cele de dreapta.
Pentru a deveni un politician de succes acolo, vei fi ajutat de americani. CIA și Casa Albă trimit numeroase companii și institute, ONG-uri care vin cu programe de training pentru viitorii politicieni sau cu ajutoare financiare. Vedem clar această diferență în Brazilia între ceea ce se dorește și ceea ce se reușește efectiv. Discursul lui Lula este extrem de suveranist, pro-multipolaritate, anti-american, dar ceea ce se realizează nu reflectă pe deplin acest discurs.
Nu este neapărat o problemă că BRICS-ul a încetinit anul acesta. Anul trecut s-au lansat multe idei noi și acum se continuă proiectele începute atunci. Nu s-a oprit niciun proiect. Putin și Xi Jinping nu au fost prezenți la acest summit. În Occident s-a discutat mult despre această absență, cauzată, se pare, de influența puternică a lobby-ului american din Brazilia.
Probabil nu au vrut să sprijine Brazilia, având în vedere influența americană masivă. În locul lor au fost trimiși alți reprezentanți din Rusia și China. În plus, Brazilia a refuzat să îi ofere garanții de securitate lui Putin din cauza mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională, același tip de mandat pe care îl are și Netanyahu, care, totuși, se deplasează fără probleme.
Putin, se pare, nu ar fi putut merge oricum, dar a fost prezent prin intermediul unui discurs video transmis din Moscova. În ceea ce privește restul discursurilor și discuțiilor de la summit, nu s-au prezentat inițiative noi foarte importante. Principala inițiativă nouă este crearea unei noi bănci BRICS care ar funcționa ca o bancă mondială, oferind împrumuturi pentru dezvoltarea infrastructurii sau pentru alte necesități, așa cum face Banca Mondială în țările în curs de dezvoltare, dar fără a se limita doar la statele membre BRICS, așa cum era până acum. Se lucrează astfel la o alternativă la Banca Mondială, chiar dacă, oficial, se elogiază activitatea acesteia.
Liderii BRICS trebuie să se arate deschiși pentru că BRICS-ul s-a născut din dorința de a face parte din organizațiile internaționale existente. După numeroase cereri refuzate de americani privind integrarea acestor țări în structurile internaționale existente, s-a ajuns la un plan propriu pentru BRICS. La început nu exista un program clar de dedolarizare, dar acum există.
Liderii acestor țări, în mod public, își exprimă dorința de a face parte din ordinea mondială existentă. Din păcate, această ordine mondială este deja în declin. Prin intermediul inițiativelor ca BRI și prin Organizația de Cooperare de la Shanghai, se lucrează de ani de zile la conturarea unei noi ordini mondiale, care probabil se va consolida în următorii 10 ani.
Un lucru de remarcat la acest summit este că cele 20 de țări participante au reușit să cadă de acord asupra unei declarații extrem de lungi, de zeci de pagini. Este o realizare notabilă. În ultimele săptămâni am discutat despre summiturile NATO și G7, ale căror declarații au fost extrem de scurte, aproape inexistente, din lipsa unui consens. Țările BRICS însă au reușit.
Diplomația este încă activă în acest bloc. Un alt aspect important este că toate țările BRICS au condamnat acțiunile Israelului în Iran și Gaza. Acest lucru ne arată că noua ordine mondială nu va mai fi centrată pe Israel. Actuala ordine mondială, aflată acum în declin, a fost subminată inclusiv din cauza sprijinului acordat Israelului.
În ultimele două-trei decenii, de multe ori s-au încălcat legile internaționale sau declarațiile instituțiilor internaționale pentru a proteja Israelul. Crimele în masă, acțiunile genocidale ale liderilor israelieni nu mai sunt condamnate, ceea ce a contribuit la distrugerea acestei ordini mondiale.
Noua ordine mondială se delimitează foarte clar de Israel. Înainte de acest summit, Donald Trump a amenințat că toate țările care vor participa la summitul BRICS vor fi taxate suplimentar cu 10%, peste taxele vamale existente. A fost o amenințare lansată pe platforma sa, Truth Social. În discursul său, a afirmat că diplomația nu ar trebui să se facă prin astfel de mijloace, lucru cu care sunt de acord.
Trump a anunțat și taxe vamale suplimentare asupra statelor partenere noi: 36% pentru Thailanda, 24% pentru Malaezia, și a impus taxe de 50% pe importurile de cupru și nichel, exact resursele exportate de Indonezia, noul membru deplin BRICS.
Un ultim aspect important este că Arabia Saudită nu a fost prezentă la acest summit și nu mai figurează pe lista membrilor BRICS. Influența americană este încă foarte puternică în Arabia Saudită, iar dacă aceasta continuă să se delimiteze de BRICS, va fi, probabil, exclusă din noua ordine mondială. În anii trecuți încerca să păstreze un echilibru, participând la unele summituri, refuzând altele, dorind un statut de membru partener, nu deplin. Acum, însă, Mohamed bin Salman pare să fi decis să rămână alături de SUA și Israel. Rămâne de văzut cât de benefică va fi această alegere.
Urmărește emisiunea integrală aici:
