(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Să trecem la acest trend de recunoaștere a statalității palestiniene din ultima săptămână. Deja Palestina este recunoscută deja de 147 din 193 de statele membre ONU, iar Franța a declarat, Macron a declarat săptămâna trecută, că va recunoaște oficial Palestina ca stat la summitul ONU din septembrie. Canada a venit și ea ieri și a spus că va recunoaște și ea Palestina la summit, iar Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii, a spus că, dacă Israelul nu o va lăsa mai moale cu aceste politici oribile din Gaza, dacă conducerea din Israel nu va fi puțin mai pașnică – deși nu ar fi greu să continue ofensiva prin modalități mai puțin dure și barbare – atunci și Marea Britanie va recunoaște Palestina tot la summitul ONU.
Deci este un trend foarte clar. Și Olanda a inclus Israelul pentru prima dată în istorie pe lista statelor care sunt un pericol la adresa securității naționale. Asta a spus principala agenție de contraterorism din Olanda. O decizie foarte interesantă și din partea Olandei, pentru că, vedem, nu are legătură directă cu Palestina, dar de fapt are legătură, dacă mai țineți minte meciul de fotbal dintre echipa Maccabi Tel Aviv și AFC Ajax, din Amsterdam, din octombrie 2024, când chiar israelienii au fost cei care au adus foarte multă violență în capitala Olandei după acest meci.
Eu, când am făcut emisiunea în săptămâna aceea, în octombrie 2024, am discutat despre cum israelienii sunt cei care au organizat aceste atacuri acolo, deși toată presa mainstream discuta despre cum este un nou pogrom în Olanda și cum toată populația olandeză încerca să atace israelienii. Nu. Uite, acum vedem confirmarea și de la autoritățile olandeze. În sfârșit, după ce m-au certat foarte mulți, da, este adevărat: chiar Israelul a organizat acele violențe acolo, încercând să obțină astfel niște simpatie de la comunitatea internațională prin acest atac mimat la adresa evreilor.
Din acest trend, ce putem înțelege? În primul rând, desigur, putem să ne gândim la problemele de popularitate ale lui Netanyahu, care sunt importante, dar trebuie să ne gândim și la problemele economice din toate aceste țări. Țări care au făcut parte din imperii cu colonii foarte mari, foarte importante pentru economia lor, și pe care acum le-au pierdut, mai ales Franța și Marea Britanie, Canada fiind un fel de extensie, ba a Marii Britanii, ba a SUA în ziua de azi, dar categoric a Marii Britanii prin intermediul Commonwealth-ului.
Deci aici vedem foarte clar că, din disperarea de a-și pierde majoritatea fostelor colonii în ultimii ani – pentru că până de curând încă mai aveau o influență foarte importantă acolo –, toate aceste țări europene încearcă să reintre iar în simpatia acestor foste colonii discutând un subiect care este foarte important. Acest subiect cu palestinienii este probabil cea mai importantă temă pentru tot Sudul Global colectiv, ca să spunem așa, în ziua de astăzi.
Iar, pe lângă acest lucru, faptul că SUA susține în acest mod acțiunile clar greșite ale lui Netanyahu în Gaza înseamnă că și SUA își pierde foarte mult din popularitate la nivel global. Iar, cum și americanii, și europenii au cam aceiași șefi din finanța globală ca și europenii – aici cel mai faimos nume este Rothschild, dar sunt și mulți alți agenți ai lor sau familii care controlează și ele – atunci, având aceiași șefi, este nevoie să acopere toate bazele. Dacă SUA trebuie să fie antipatică pentru a continua să susțină Israelul, atunci europenii trebuie măcar să rămână ca un vector occidental care să fie puțin mai acceptabil și mai simpatic pentru țările Sudului Global care susțin palestinienii.
Urmărește emisiunea integrală aici:
