(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Să vă povestesc puțin și despre noul premier din Japonia, pe numele ei, Sanae Takaichi, în vârstă de 64 de ani, încearcă încă din 2021 să devină premier și, în sfârșit, a reușit. Este prima femeie prim-ministru din Japonia, o țară foarte conservatoare, în care se pune un accent foarte mare pe rolul tradițional al femeii. Este o figură foarte conservatoare, fiind împotriva tuturor acestor idei progresiste, cum ar fi căsătoria între persoane de același sex, a ajuns chiar și la punctul în care să spună că vrea să implementeze o lege prin care toate femeile care se căsătoresc să fie obligate să își schimbe numele cu cel al soțului, să nu mai aibă opțiunea de a-și păstra numele de fată.
Spun că este o persoană interesantă pentru că sunt anumite aspecte ale istoriei ei care o fac un personaj mai colorat. De exemplu, a fost bateristă într-o trupă de heavy metal. A fost și scafandru, îi plăcea să facă scuba diving. Îi plac foarte mult mașinile și chiar cercetează ultimele tehnologii. Vizitează des fabrica Toyota, iar mașina ei cea mai scumpă expusă într-un muzeu unde oamenii pot merge să o viziteze. Idolul ei în viață este Margaret Thatcher. De mai multe ori a spus că i-ar plăcea să devină și ea o „doamnă de fier” a Japoniei, ca și Margaret Thatcher.
Acum, întrebarea principală când discutăm despre Japonia din punct de vedere geopolitic este: ce înseamnă această Takaichi pentru 1) relațiile cu SUA și 2) relațiile cu China?
La punctul unu, eu cred că Takaichi va ajuta Japonia în relațiile cu SUA, pentru că, din punct de vedere social, are idei foarte asemănătoare cu cele ale lui Trump. Din punct de vedere economic, și ea vrea să fie genul de lider de tipul „Japan first”, Japonia pe primul loc. Asta poate fi un atu sau o problemă în relația cu Trump, dar eu cred că va fi un atu. Și da, ea este oricum protejata lui Abe, fostul premier longeviv al Japoniei, cu care Trump s-a înțeles foarte, foarte bine și cu care s-a împrietenit foarte bine. Deci cred că, pe partea cu SUA, sunt doar plusuri. Chiar dacă Takaichi a declarat anterior că este gata să susțină și mai mult eforturile militare ale SUA în zonă și că și-ar dori să scoată această idee de neutralitate din constituția Japoniei, pentru că actuala constituție a Japoniei prevede neutralitatea în conflictele armate, asta ne duce la China.
Pentru că relațiile dintre China și Japonia nu cred că se vor îmbunătăți sub Takaichi. Ea critică foarte, foarte des China, spune că creșterea economică a Chinei este o amenințare pentru Japonia. Este foarte pro-Taiwan, ca să spunem așa. Deseori se întâlnește cu lideri din Taiwan, s-a dus în ultimul an chiar și la altarul Yasukuni, care este un altar unde sunt comemorați mai mulți soldați din războiul sino-japonez. Aceștia sunt, însă, văzuți de chinezi ca oameni care au comis crime împotriva umanității, cum sunt văzuți naziștii de europeni.. Dar vedem că, în ultima lună, Takaichi a încercat să fie mai reținută când vine vorba de China. A spus că nu se va mai duce la acest monument. Vom vedea ce se va întâmpla exact cu Takaichi. Eu cred că, pentru relațiile cu SUA, este un lucru foarte bun. Pentru relațiile cu China, aș spune oricum că japonezii nu sunt pregătiți încă să se apropie de China și pericolul unui război în Taiwan nu este chiar atât de iminent încât alegerea lui Takaichi să aducă o diferență majoră în politică.
