„Merz vrea să vă trimită în Ucraina? Noi nu!”, promite mesajul, postat marți, 19 august, de partidul german de extrema dreaptă Alternative für Deutschland (AfD) pe rețeaua de socializare X. Textul este însoțit de un montaj foto cu cancelarul Friedrich Merz frecându-și mâinile în fața a cinci tineri germani cu fețe posomorâte, relatează Le Monde, citată de Rador Radio România.
„Merz nu vrea să excludă trimiterea de soldați germani în Ucraina. Aceasta nu ar fi menținere a păcii, ci o escaladare durabilă împotriva Rusiei. O spunem clar: nu vă vom trimite în Ucraina!”, continuă AfD. În timp ce problema garanțiilor de securitate oferite de aliații Ucrainei în cazul unui acord de pace cu Moscova a fost abordată miercuri de șefii de stat major ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), simpla ipoteză – teoretică pentru moment – a trimiterii de trupe germane în Ucraina a declanșat o controversă aprinsă la Berlin, în ciuda moleșelii verii, potrivit Rador Radio România.
Întrebat despre contribuția Germaniei în urma summitului de luni de la Washington, Friedrich Merz a menționat implicit participarea armatei germane la securitatea Ucrainei în cazul unui acord de pace, declarând că este pregătit să „discute acest lucru cu coaliția [sa] de la Berlin, inclusiv posibilitatea de a lua decizii care necesită un mandat, adică decizii pe care Bundestagul ar trebui să le ia. Dar este prea devreme astăzi pentru a da un răspuns definitiv”.
Întrucât Bundeswehr se află sub controlul Parlamentului, desfășurarea forțelor armate germane în străinătate necesită acordul Bundestagului, care, în principiu, necesită un mandat din partea Organizației Națiunilor Unite, NATO sau Uniunii Europene, conform jurisprudenței Curții Constituționale din Karlsruhe. Este necesară doar o majoritate simplă în Bundestag, dar, în practică, cel puțin un partid de opoziție trebuie să fie de acord. Ministrul de externe, Johann Wadephul (Uniunea Creștin Democrată, CDU), a sugerat implicarea Verzilor în discuții. Aceștia au solicitat imediat o reuniune specială a Comisiilor de Apărare și Afaceri Externe.
Scenariul trimiterii de trupe terestre rămâne complet ipotetic în această etapă, în care nu se discută încă despre un armistițiu, iar președintele rus Vladimir Putin nu arată nicio intenție de a ajunge la un acord de pace. Dar simpla menționare a implicării militare germane într-un conflict de mare intensitate, chiar și după un armistițiu, a fost suficientă pentru a polariza o țară încă adâncită într-o cultură pacifistă.
Coaliția de guvernământ, divizată
„Friedrich Merz trebuie să excludă definitiv trimiterea de soldați ai Bundeswehr-ului ca parte a garanțiilor occidentale de securitate pentru Ucraina”, a cerut luni, în emisiunea X, Sahra Wagenknecht, lidera partidului Alianța Sahra Wagenknecht, provenit la rândul său din partidul de stânga Die Linke, care susține poziții pacifiste. „Fie și numai din motive istorice. În cazul unui conflict, Germania ar deveni imediat parte în război, lucru pe care cancelarul nu îl poate permite. Nici nu ar trebui să ne așteptăm ca Moscova să accepte trupe NATO în Ucraina ca parte a unei soluții negociate”.
Chiar și în cadrul coaliției aflate la putere în ultimele trei luni la Berlin, care îi leagă pe conservatorii CDU/CSU cu social-democrații din Partidul Social Democrat (SPD), problema este controversată. Fostul cancelar Olaf Scholz (SPD) a exclus întotdeauna trimiterea de trupe germane în Ucraina. În timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 23 februarie, confruntat cu promisiunile lui Friedrich Merz de a spori sprijinul militar către Kiev prin livrarea de arme cu rază lungă de acțiune, SPD, dimpotrivă, a jonglat cu spectrul escaladării, prezentându-l pe liderul CDU/CSU drept un periculos susținător al războiului.
Liderul grupului SPD din Bundestag, Matthias Miersch, a stabilit astfel „participarea americană” ca o condiție prealabilă. Dacă obiectivul este de a garanta securitatea Ucrainei prin intermediul țărilor occidentale, „atunci este esențial ca Statele Unite să fie prezente”, a declarat el marți în timpul unei vizite în Saxonia Inferioară. Președintele american Donald Trump a exclus însă trimiterea de trupe terestre, misiune pentru care a remis responsabilitatea europenilor, afirmând pur și simplu că este gata să ofere sprijin militar aerian ca garanție de securitate pentru Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia.
„Tradiția germană dictează că nu trebuie să existe nicio decuplare între Europa și Statele Unite în chestiuni militare”, a declarat un membru al guvernului SPD. „Acest lucru nu implică neapărat trimiterea de trupe americane pe teren, dar trebuie să existe o componentă militară pentru a reduce decalajul. Aceasta este o moștenire a Războiului Rece. Ideea este de a-l împiedica pe Putin să reușească să marginalizeze Statele Unite în problema securității europene”.
„Mi-aș dori să putem convinge Națiunile Unite, sau cel puțin Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care are o expertiză considerabilă în acest domeniu, să participe la acest proces înainte de a lua în considerare participarea individuală a statelor naționale”, a argumentat Rolf Mützenich, fost președinte al grupului SPD din Bundestag, într-un interviu acordat marți postului public de radio Deutschlandfunk (DLF), subliniind necesitatea de a clarifica „care ar fi misiunile acestor trupe”. „Nu putem convinge Parlamentul dacă nu se știe care va fi în cele din urmă misiunea”, a spus el.
Rezerve au apărut și în rândul creștin-democraților, determinându-l pe liderul deputaților CDU/CSU din Bundestag, Jens Spahn, să le ceară reprezentanților grupului său să se abțină de la a se pronunța pe această temă, au relatat miercuri seara mai multe ziare germane. Prim-ministrul Saxoniei, Michael Kretschmer (CDU), care își exprimase deja rezervele cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei, fiind unul dintre acei reprezentanți ai fostei Germanii de Est atașați în mod tradițional unor relații bune cu Moscova, și-a exprimat opoziția față de trimiterea de trupe. „Prezența soldaților germani în Ucraina nu ar trebui luată în considerare”, a declarat el pentru săptămânalul Der Spiegel. „Bundeswehr nu are mijloacele necesare.”
Într-adevăr, se pune problema resurselor Bundeswehr-ului, deoarece aceasta se luptă să recruteze de mai mulți ani. „Există un lucru pe care nu trebuie să-l facem: să acceptăm tot mai multe misiuni și să nu consolidăm personalul”, a avertizat miercuri, la DLF, șeful afacerilor militare al Bundestag-ului, Henning Otte (CDU). Bundeswehr își propune să își mărească efectivele la 203.000 de soldați, față de 180.000 în prezent. Un proiect de lege privind reintroducerea treptată a serviciului militar urmează să fie de asemenea discutat în toamnă.
Sursa: LE MONDE / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru
sursă: g4media.ro
