Gușă: Congresul PNL, un fel de “Bitch please!”. Bolojan ușor rănit, Hellvig exclus de la decizie, Boc între scaune, prins cu mâța-n sac

Autor: Cozmin Gușă

În mod normal, ar trebui să comentez azi, pe larg, festivalul „Beach, Please”. E ceva șocant și înfiorător. Nu pentru că n-aș ști cât de mult a decăzut nivelul tinerilor români, dar atunci când vezi pe viu scenele filmate minuțios, n-ai cum să nu te îngrozești. Totuși, chiar și doar pragmatic, trebuie să ne gândim că, peste 10-20 de ani, cei de acolo, de la „Beach, Please”, ar trebui să ne asigure plata pensiilor. Vă reamintesc doar că Selly, organizatorul celebru, este exact cel pe care nefericitul Mircea Geoană l-a trimis să ne reprezinte la NATO. Compensez oarecum treaba cu Costineștiul printr-un joc de cuvinte și zic de la început că Congresul PNL a fost de tip „Bitch please”, ca să sugerez că a fost, de fapt, o curvăsăreală, adică prostituție politică, dar asta nu mai e vreo surpriză demult în cazul adunărilor de partide. De bine, n-am ce comenta despre Congres. L-am urmărit pe Internet, din curiozitate profesională.

Pot remarca doar rânjetul de satisfacție al lui Nicușor Dan, ajuns în sfârșit în postura de a nu se mai milogi de liberali, ci taman invers; mesajul suficient, dar superior, ba chiar nesimțit, al omului lui Maia Sandu, Igor Grosu, din Moldova. În rest, discursurile liberalilor au fost extrem de slabe, chiar și cel al lui Bolojan. Poate doar senatoarea Pauliuc și ministrul Predoiu să fi adus note distincte ce au mai spart monotonia. Dar ce zic eu monotonie? Corect ar fi tristețea! Asta caracterizează mai bine atmosfera și emisia adunării de ieri, ce marchează, de fapt, sfârșitul epocii Iohannis la PNL, „pereoadă” cruntă pentru România, pe care chiar PNL-ul este chemat să o deconteze. Ori, dacă voiau relansare, cu asta ar fi trebuit să înceapă Bolojan și ai săi, cu scuze în fața românilor, deoarece au girat ceva profund antiromânesc: emanarea, sprijinirea și realegerea lui Iohannis; dar atunci liberalii ar fi trebuit să epureze total conducerea, pe toți cei care au fost ciracii neamțului de la Sibiu. N-au făcut-o, pentru că nu le pasă și nici n-au cu cine. Ce au făcut în schimb? Au prezentat un document programatic, de tot râsul, în care au făcut apel la rădăcini, „Modernizare cu rădăcini”, așa l-au numit. Las la o parte exprimarea de grădiniță, de care chiar am râs cu poftă. Subliniez, însă, că au făcut apel la rădăcini, dar le-a fost rușine să le expună, ori numai eu am numărat vreo 11 foști președinți PNL în viață, adicătelea rădăcinile lor, toți neinvitați să se exprime de la tribună. Am fi priceput mai bine cum stă treaba cu tradiția la liberali, direct de la precursorii lui Bolojan. Care anume? Aceștia: Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu, Klaus Werner Iohannis, Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Raluca Turcan, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă. Așa-i că vi s-au strepezit dinții?

Un alt eveniment remarcat de presă a fost strânsul gunoaielor și aranjatul scaunelor la pauză, gest gratuit la care a participat inclusiv Bolojan. Au dorit să sugereze rigoarea și politețea japoneză, probabil. Gunoaie n-au prea fost, că totuși n-au mâncat semințe ca la meci, iar scaunele au fost rearanjate degeaba, pentru că trei sferturi dintre liberali au plecat acasă la pauză. Au făcut apel la societatea civilă. Las la  o parte faptul că la noi nu prea mai există. Este „societate în civil”, dacă înțelegeți ce vreau să spun, apropo de securici, dar liberalii tot ar fi putut găsi vreo 2-3 dintre cei ce se pregătesc de sinecureală să mai zică niște vorbe de duh de la microfon. Noroc cu Csoma Botond de la UDMR, care, după ce le-a bătut obrazul liberalilor că nu-i invită și pe unguri la luarea deciziilor, le-a spus acestora că el citește Dilema și l-a pomenit pe Andrei Pleșu. În fine, apropo de invitați, s-a jucat sceneta cu absența necomentată a PSD-ului de la Congres, de unde ar trebui să concluzionăm noi că liberalii și PSD-știi nu sunt frați, ba nici nu pot asista la evenimentele interne. Vezi Doamne, ei doar se sacrifică pentru binele poporului, pentru că altfel le pute asocierea reciprocă. Și asta e un fel de caca-maca de doi bani.

Rezultatul alegerilor, la care au participat 1.200 de delegați din toată țara: Bolojan a fost ales prin votul a circa trei pătrimi dintre aceștia, deci nu cvasi-unanimitate, așa cum s-ar fi așteptat, fiind singurul candidat. De aia zic că Bolo a fost ușor rănit. La nivel de prim-vicepreședinți, existau două așteptări: una legată de un vot entuziast pentru Ciprian Ciucu, care să-i fie trambulină pentru o viitoare candidatură la Primăria Municipiului București, cealaltă legată de impunerea clujeanului Alin Tișe, cel care l-a sprijinit pe Bolojan acum o lună, atunci când securiștii Grupului de la Cluj unelteau pentru aducerea lui Emil Boc premier, în locul lui Bolojan. Ciucu a ajuns prim-vice, dar fără entuziasm, cu mai puțin de 50% din voturi, iar Tișe a fost sabotat și a picat testul, la asta voi reveni. Cele mai multe voturi le-a luat Cătălin Predoiu, 800, iar pe locul 2 a ajuns prim-vicepreședinte Adrian Veștea, cu 700 de voturi, care n-a ezitat să arunce săgeți către Eduard Hellvig, cel care l-a sabotat la precedentele alegeri, în favoarea lui Rares Bogdan. Există și o floare printre prim-vicepreședinți, anume Nicoleta Pauliuc, ce-a beneficiat de accidentarea lui Alin Tișe. Și să revin, deci, la Tișe, sunt dovezi clare că Emil Boc, frustrat și nemulțumit, nu s-a mobilizat deloc pentru alegerea lui Tișe ca prim-vicepreședinte, dar nici măcar pentru impunerea lui Daniel Buda la Curtea de Arbitraj, iar așa Clujul a rămas fără om în conducerea PNL, în condițiile în care nici clujeanul Mircea Abrudean, omul lui Bolojan, pe care Boc nu-l controlează, n-a mai ajuns Secretar General al partidului. Micuțul Boc s-a răzbunat, așadar, dar asta l-a răcorit doar pentru moment; eu zic că astfel a picat între scaune și-i prevăd un viitor agitat, inclusiv cu niște chemări la Parchete, căci are dosare din plin. Secretar General, funcție nealeasă în Congres, a fost anunțat Dan Motreanu; e o soluție de compromis între diversele tabere conflictuale. S-a urmărit calmarea temporară a situației, mai ales în condițiile în care Motreanu emitea pretenții să fie susținut pentru șefia SRI, ce revine, teoretic, liberalilor. Și apropo de SRI, publicul avizat aștepta să vadă dacă Eduard Hellvig va reuși să-și impună suficienți fideli în structura de conducere, ca să conteze și el în mod indirect în luarea deciziilor. Ei bine, Hellvig a ratat și el, are doar circa 10% pondere prin oamenii săi, care oameni e de presupus că se vor reorienta rapid, că așa-i la PNL. Marele absent, dar și perdant de etapă, este Rareș Bogdan, fostul prim-vicepreședinte, dar și fostul prieten al lui Eduard Hellvig, ce-a priceput cum stă treaba și a preferat să plece și să bifeze o delegație a Parlamentului European în Pakistan, la Islamabad. A avut doar satisfacția că Manfred Weber, șeful european al liberalilor, l-a menționat pe Bogdan primul în salutul său.

Cam atât despre un Congres de n-ar mai fi fost, unul ce nu contează deloc pentru români și România, dar arată noi perspective în jocul subteran de putere. Toate detaliile pe care vi le-am expus azi, exact asta sugerează în mod clar. În rezumat, citez aproximativ: „Noi, liberalii, ne modernizăm prin noi înșine și cu rădăcini pe care ne e rușine să le expunem public”. 

@cozmingusa_Gușă: Congresul PNL, un fel de “Bitch please!”. Bolojan ușor rănit, Hellvig exclus de la decizie, Boc între scaune, prins cu mâța-n sac.♬ sunet original – cozmingusa_