(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Dacă vă amintiți, prieteni, am discutat, am scris despre momentul în care liderii UDMR și Viktor Orban personal au fost luați prin surprindere atunci când Iohannis a decis în nume personal, transmițându-i asta lui Lucovid care protestează astăzi la porțile Cotroceniului, ca Dezvoltarea să meargă la UDMR. Nu s-a consultat cu nimeni, cu niciunul dintre liderii PNL, care au aflat de la Ludovic Orban că e decizia președintelui să fie dată Dezvoltarea UDMR-ului, care a rămas cu acest portofoliu până în zilele noastre, deci cu o vechime serioasă. Viktor Orban chiar l-a chemat a doua zi pe Hunor kelemen la Budapesta să-l întrebe, în urmă cu doi ani, când s-a întâmplat acest eveniment, dacă e serioasă treaba, dacă chiar li se va da Ministerul Dezvoltării, adică un fel de minister al regionalizării, cunoscând mizele de regionalizare de tip etnic pe care Guvernul Ungariei le are în mod explicit.
Iohannis a avut în minte un joc atunci, care joc i-a fost inspirat pe axa Berlin-Viena, un joc de regionalizare și ranforsare a Transilvaniei, un joc subteran foarte periculos pentru România în care Iohannis este un personaj vechi, dar personaje active ale momentului sunt doi dintre prietenii săi, Emil Hurezeanu și Michael Schmidt, unul Ambasador al României la Viena, a fost Ambasador în Germania, celălalt om de naționalitate și cetățenie germană, potentat în Germania, dar ajuns să fie potentat și în Austria, nu degeaba am indicat axa Berlin-Viena. Ce s-a schimbat între timp de Iohannis n-a mai fost în stare să țină Ministerul Dezvoltării în mod simbolic sub autoritatea unui UDMR prea bine conectat cu Budapesta? Păi în primul rând s-a schimbat determinarea celor de la Bruxelles în a lupta împotriva lui Viktor Orban și influenței lui regionale, și atunci prin mâna lui Iohannis se taie practic legăturile cu guvernarea din România, legături care s-au lăsat și cu destule proiecte bilaterale, unele mascate, altele la suprafață, de importanță pentru extinderea influenței maghiare inclusiv în Transilvania. Probabil că Iohannis ar mai fi stat mult și bine cu UDMR-ul la guvernare pe această linie, se poate negocia bine cu ei anumite treburi subterane dacă e vorba de ranforsarea Transilvaniei, însă cei de la Bruxelles n-au mai acceptat, cei de la Washington au fost foarte determinați și așa s-a trezit UDMR dat afară de la guvernare exact de către cel care i-a blagoslovit cu Ministerul Dezvoltării, lucruri pe care le-a făcut Iohannis ambele, și cele de astăzi, și cel de acum doi ani de zile împotriva interesului național, dar asta nu mai este o surpriză.
Vă rog să notați aici și felul mitocănesc în care Iohannis a acționat, v-am mai spus, dar și teatrul lui ieftin să vi-l reamintiți, apropo de cuvintele meșteșugite spuse într-o ungurească stricată atunci când acuza PSD-ul că vrea să dea Ardealul ungurilor. Jó napot kívánok, Klause!
