Autor: Cozmin Gușă
Până în urmă cu câteva zile, nu mai consultasem graficele audiențelor TV de aproape 2 ani. Ultima dată am făcut-o la începutul anului electoral 2024, ca să observ câtă și ce fel de lume se mai informează de la televiziuni. Prima surpriză pe care am avut-o acum a fost că, din start, tabelele ce arată măsurătorile de audiență sunt de trei feluri: televiziuni mari, televiziuni mici și alte televiziuni. La acest ultim capitol sunt așezate canalele ce nu prezintă știri de actualitate. E vorba doar despre sport, filme, divertisment, istorie, științe și altele. Tabelul cu televiziuni mari grupează: ProTV, Antena 1, Kanal D, Prima TV și toate TVR-urile. Iar în cel intitulat “televiziuni mici” apar scorurile de audiență pentru canalele de știri, care sunt nu mai puțin de 8: RTV, Antena 3, Realitatea, Digi24, B1, TVRInfo, Prima News, Euronews România. Audiența acestora e mai interesantă pentru cei ce urmăresc analizele, deoarece aceasta indică decăderea masivă a interesului public de informare despre actualitate, dar nu neapărat de la televizor, ci anume de la televiziunile de știri. Vă dau doar un singur indicator tehnic de terminologie, adică rating-ul, exprimat în procentajul gospodăriilor ce dețin televizoare și urmăresc un anume program. Adică un rating de 1% ar putea însemna în România circa 100.000 de oameni. Cifra nu este chiar exactă, dar e cam pe acolo. La nivelul audiențelor maxime, ce se ating în timpul serii, în așa-zisul “prime time”, doar 3 din 8 televiziuni de știri mai reușesc vârfuri de audiență ce depășesc un rating de 1%, anume: RTV, Antena 3, Realitatea, cu lider Victor Ciutacu la RTV, ce are în mod curent o audiență de circa 2.5%, dar talkshow-urile vedetă de la Antena 3 și Realitatea nu mai trec de 1.5% rating. Spre comparație cu începutul lui 2024, e o mare decădere, petrecută, după cum ați observat, pe durata ciclurilor electorale din acest interval de timp. Digi24 nu mai trece azi de 1% rating maximal, iar B1 nu mai trece de 0.5% rating maximal. Restul, TVR Info, Prima News, Euronews România, sunt practic inexistente pentru public.
O altă comparație sugestivă este cu audiența podcast-urilor de pe internet ce analizează actualitatea la modul cotidian: Marius Tucă, Robert Turcescu, Dan Diaconescu, Ionuț Cristache, Ion Cristoiu, Cozmin Gușă. Audiența însumată doar a acestor șase podcastiști depășește mult rating-urile însumate ale emisiunilor campioane ale celor 8 televiziuni de știri. Deci asta arată că românii totuși vor să se informeze. Nu mai e cazul să compar resursele și cheltuielile implicate între cele două tabere. Vă imaginați singuri diferența de efecte și rentabilitate. Din capitolul televiziuni mari, pricepem, însă, în plus că interesul oamenilor de a se informa de la televizor există încă și în cote mari. Știrile de seară de la ProTV au un rating de circa 12%, deci de două ori mai mult decât totalul audienței televiziunilor de știri împreună, iar emisiunea Sandrei Stoicescu, de la Antena 1, are un substanțial 6% rating. Așa ați putut vedea în ultimele luni dorința vedetelor politice de tip Nicușor Dan, Sorin Grindeanu sau Ilie Bolojan de a se mediatiza în aceste spații.
Așadar, revin la concluzia din titlu, că televiziunile de știri au decăzut grav, din punctul meu de vedere, în mod iremediabil. Cauzele sunt multiple și caracteristice unui mediu public de tip SECURISTAN. Aceste televiziuni de știri au ajuns practic în faza de mult zgomot pentru mai nimic, dar dacă vreți motivul de bază al decăderii acestora, acest motiv este neîndoienic legat de procedura de manipulare mediatică a publicului, la care patronii entităților media s-au dedat, din prostie, nepricepere, dar mai ales în urma șantajelor la care au fost supuși de către aparatul represiv al statului român. Astfel a pierdut, însă, toată lumea: patronii media, pentru că și-au nenorocit entitățile pe care le-au administrat doar în direcția traficului de influență; jucătorii de putere, pentru că nu mai pot folosi televiziunile de știri ca scule utile în scopurile lor de luptă politică; iar cetățenii, pentru că nu se mai pot informa corect în mod comod și comparativ, zapând din fotolii cu telecomanda; cei cu dorința de a afla treburi valabile, fac acum arheologie pe Internet. Criza majoră a televiziunilor de știri se va obiectiva și resimți doar imediat după ce se va fi sfârșit și ultimul episod electoral din seria neagră începută anul trecut, adică după alegerile din București, atunci când, timp de vreo doi ani și jumătate, viitori, nu se vor mai mobiliza resurse pentru o operațiune pe care am denumit-o și repet de tip “mult zgomot pentru nimic”.
