Autor: Cozmin Gușă
Despre homosexualitatea lui J. Edgar Hoover, fostul șef al FBI timp de 48 de ani (1924-1972), ce-a servit sub opt (!) președinți ai SUA, n-a scris nimeni pe durata vieții sale, iar apoi au trebuit să treacă decenii pentru ca acest lucru să fie sugerat în doar 2-3 cărți, respectiv în filmul din 2011, regizat de către Clint Eastwood și cu Leonardo di Caprio în rolul principal. Hoover n-a fost căsătorit niciodată și nici nu i se cunosc relații intime cu femei, a trăit în casă cu mama sa până la moartea acesteia, și a avut o relație homosexuală stabilă, până la decesul său, cu fostul lui șef de cabinet. Hoover este cel ce-a generat și susținut în SUA un curent de respectabilizare a relațiilor de tip homosexual, ajungându-se astfel la conceptul mai extins de ”dictatură a minorităților”, iar din cauza propriului complex sexual, dar și a nevoii de a-și putea apăra marele secret legat de viața personală, fostul șef al FBI a inițiat și dezvoltat sistemul dosarelor de șantaj asupra personalităților publice și politice americane, cu date, înregistrări și filmări de tip infamant din viața personală a acestora. Altfel spus, Hoover a generat un dezastru instituțional în SUA, unde ”mai marii” erau promovați sau eliminați strict în baza acestor dosare de șantaj, practică ce s-a extins treptat și azi e omniprezentă în jocurile de putere de pe glob.
Zilele astea se vorbește și se scrie mult despre Henry Kissinger în două moduri opuse, relevându-se marea sa influență în setarea politicilor marilor puteri și lideri din ultimele decenii (SUA, China, Rusia, Germania, dar și foștii lideri ai acestor state, incluzându-i pe Obama, Xi, Merkel, Putin), respectiv fiind învinovățit pentru zeci de milioane de morți, ca rezultat al războaielor pe care le-a generat în scopul consolidării puterii americane. Câțiva dintre jurnaliștii care i-au investigat viața lui Kissinger au descoperit că acesta era de fapt și el un homosexual cvasiexclusiv, căsătoriile sale fiind organizate strict pentru salvarea aparențelor. Acest lucru l-a aflat bineînțeles pe vremuri și J. Edgar Hoover care, din poziția sa de șef atotputernic al FBI, l-a protejat și promovat la vârful puterii americane pe mult mai tânărul Kissinger. Relația lui Hoover cu Kissinger a fost destul de discretă, pigmentată și cu manipulări publice de natură să ascundă apropierea lor, dar a fost atât de eficientă încât, după moartea șefului FBI, Kissinger a avut la dispoziție toate informațiile și datele ce i-au permis să se mențină la vârful puterii, acestea pe lângă inteligența sa deosebită. Printre altele, așa vă puteți explica și faptul că Kissinger nu a fost afectat deloc de celebrul scandal Watergate, în urma căruia Richard Nixon, al cărui secretar de stat era, a fost obligat să demisioneze, dar Kissinger și-a continuat mandatul și sub următorul președinte Gerald Ford. Acest gen de putere și influență deținute de către Kissinger, a fost dublat și de apartenența sa la organizația evreiescă B’nai B’rith, la grupul Bilderberg, la Comisia Trilaterală, sau la Mari Loje Francmasonice ca Alpina, Cluburile elitiste Bohemian, Phi Beta Kappa, Cosmos, etc.
Există azi destule date ce arată că, la fel ca și protectorul său Hoover, fostul guru al politicii mondiale decedat săptămâna aceasta a militat constant și temeinic pentru impunerea reprezentanților curentului LGBT în conducerea diverselor organizații de putere și influență din SUA, dar și din țările UE, iar rezultatele eforturilor sale din ultimele decenii le vedem bine azi. Tot așa cum a reușit să prezinte crimele de război ca pe o necesitate/normalitate pentru consolidarea puterii SUA (fiind inspirat aici chiar de către foștii SS-iști și naziști recuperați la vârful unor organizații precum NATO), în mod asemănător Kissinger este responsabil pentru impunerea curentelor de acțiune politică în baza conceptului de ”dictatură a minorităților”, treabă ce a săpat decisiv la fundamentul bazat pe creștinism, democrație și libertăți, pe care au fost construite normalitatea și prosperitatea în lumea euroatlantică. Vârful aisbergului, pentru că ne influențează direct viețile personale, este constituit de ideologia de tip LGBT, a cărei nesocotire a devenit motiv de ”moarte subită” în viața publică occidentală. Puterea și influența maximale ale lui Kissinger, așa cum se pot pricepe din această prezentare succintă, unice în istoria ultimului secol, l-au ajutat să înfăptuiască un asemenea proces mondial de tip oroare, protejându-l și de oprobiul public pe durata vieții, dar având în vedere felul în care chiar el a reușit să cultive o memorie falsă despre Hoover, tatăl său spiritual, e de presupus că are discipoli puternici ce-l vor proteja în mod similar acum după moartea sa. Eu mi-am făcut însă datoria jurnalistică de a arăta una dintre consecințele de uriașă nocivitate a acțiunilor sale, nesocotind în mod intenționat și igienic chiar conceptul de tip ”despre morți, numai de bine”!
P.S. Anexez aici o mărturie de două minute a celebrei jurnaliste Kay Griggs, ce-a investigat și documentat viața lui Kissinger, dovedindu-l nu doar ca fiind homosexual exclusiv, dar și ca pedofil violator. Din ciclul ”ororile istoriei recente”.
Când adevarul se arată, ca acum, este cutremurător! Nu lasă loc de interpretare.