Autor: Cozmin Gușă
Toată lumea a aflat despre turneul lui Macron în Asia de Sud-Est, datorită croșeului de dreapta pe care Brigitte, soția și fosta sa profesoară, i l-a slobozit în barbă la coborârea din avionul ce aterizase în Vietnam. Desigur că pentru orice familie onorabilă (dar nu e cazul Macronilor) am fi vorbit despre un eveniment în urma căruia nu se mai scotea capul în lume o perioadă, însă acum această întâmplare a focalizat atenția asupra turneului francezului, desfășurat în curtea din spate a Chinei, așa e definită în mod colocvial zona vizitată. Nu vă temeți, nu o să vă țin un curs de geopolitică, dar având în vedere faptul evident că, pentru moment, am fost livrați în custodia geopolitică a Franței, e bine să pricepeți care sunt scopurile și starea reală ale jupânului francez.
Macron este un președinte detestat, cu o popularitate minusculă, sub pragul de 10%; și el a câștigat ultimele prezidențiale în urma unor aranjamente subterane, dar și a unui blat la care a participat, din păcate, chiar contracandidata sa suveranistă, Marine Le Pen, șantajată cu un dosar penal legat de folosirea ilegală a banilor europeni. Guvernarea în Franța este interimară și instabilă, se tot prelungește din două în trei luni prin numiri intempestive. Economia Franței este în decădere, piețele de desfacere tradiționale se împuținează, iar diplomația franceză nu mai e luată în serios în niciun loc care contează. După desantul militaro-investițional ruso-chinez din Africa din ultimii cinci ani, francezii au pierdut controlul asupra Françafrique, așa cum erau denumite generic statele africane, foste colonii franceze pe care Franța le-a exploatat feroce în secolul XX. Dezvoltarea și bunăstarea consecutivă a francezilor provenea chiar de pe tărâm african, de unde guvernele franceze devalizau ceea ce le era necesar funcționării optime a industriilor lor productive, iar pentru asta au întreprins deseori acțiuni genocidare asupra populațiilor africane din țările aflate sub controlul lor. Deci Franța și-a clădit prosperitatea pe resursele stropite de sânge ale africanilor, dar acum nu mai e posibil să obțină mare lucru, decât cu îngăduința rușilor sau a chinezilor, ce au protejat militar și dezvoltat investițional fostele colonii franceze din Africa.
Nu mai dezvolt azi, dar pricepeți că Franța a ajuns un pitic geopolitic cu mari probleme economice interne, care-și arogă drepturi nemeritate în interiorul UE, doar în baza statutului de unică putere nucleară a Bruxellesului după Brexit. (Ca să aveți imaginea reală, Franța are doar circa 290 de focoase nucleare față de cele circa 500 ale Chinei sau peste 5.000 în cazurile Americii și Rusiei.) Ce mai are de făcut Marea Franță în această situație ce vestește un viitor imploziv? Să adopte rolul rușinos de proxy diplomatic, deci să provoace scandaluri acolo unde granzii nu-și permit să acționeze în mod nemijlocit, iar ulterior să fie răsplătită pentru serviciile aduse. Iar Macron exact asta a făcut în turneul său din Asia de Sud-Est, unde ațâță diversele țări vizitate din area de control geopolitic a Chinei contra hegemonului. Face astfel servicii indirecte Americii lui Trump, ce nu-și permite să șarjeze direct dragonul chinez, care în ultimele luni a și luat decizia de a desanta puternic din punct de vedere investițional, chiar în spațiul UE. Macron a prezentat în Asia un proiect geopolitic de care râd și curcile: promite țărilor vizate protecția Franței și împotriva cui credeți? A cleștelui militaro-economic Rusia-China, cel în fața căruia e limpede acum că a cedat și America.
În final, revin la România, țară violată din punct de vedere electoral prin abuzurile girate de Franța, acum vedem din păcate că și de către SUA; e limpede că lui Macron i s-a promis că se va putea îndestula economic de la noi, preluându-ne în mod abuziv și cu prioritate resursele și activele productive, dar într-un mod și mai samavolnic decât cel desfășurat în ultimii 22 de ani de către Austria, Germania, Olanda, Italia și Franța. Primul obiectiv este și cel mai bănos și productiv – se numește Hidroelectrica, cu o valoare de piață ce trece de 10 miliarde de euro, dar poate produce profituri anuale de alte câteva miliarde. Cum? Vânzând scump românilor electricitatea produsă cel mai ieftin! Povestea se coace demult, dar acum, după impunerea lui Nicușor, a ajuns la soroc, iar în contextul tulburat din punct de vedere geoeconomic, prevăd că operațiunea se va executa rapid și fără preaviz. Va fi o lovitură mare în genul celor date pe alte aliniamente de către CCR, care acum observăm că a fost manevrată tot de către francezi. Azi-noapte, un amic geopolitician bine informat, ce n-avea somn, mi-a trimis următorul mesaj: “În această seară, la adresa unui imobil din strada Hristobotev numărul 28, acolo unde, ghici ce anume funcționează, sar dopurile de șampanie chiar din Franța și se ciocnesc cupele de bucurie. Se pare că a fost semnat anti contractul de vânzare către Veolia, Franța, a companiei energetice Hidroelectrica.” Concluzionez pentru azi tot cu un semnal geopolitic. Într-un interviu incendiar în limba engleză acordat lui Times Now World, Sergei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a lansat un avertizment dur către SUA și Trump pe tema Ucrainei, dar și a riscului războiului global, a cărui provocare Rusia o poate accepta, dar America nu și-o poate permite, Lavrov sugerând concomitent că anume controlul militar al zonei Mării Negre este o speță pe care Rusia a tranșat-o și nu e negociabilă. Clar și dur, mai ales că ne vizează și pe noi, românii.
