Pepsi are mai mult zahăr în România, chiar cu 50% mai mult decât în alte țări europene. Chipsurile Doritos sunt și ele mult mai sărate. Sunt doar câteva produse al căror gust diferă de la țară la țară, arată o analiză făcută de jurnaliștii din 13 redacții, printre care și HotNews, în proiectul transfrontalier Pulse. Care sunt principalele diferențe și cum sunt ele explicate?
- Acest articol a fost scris de Sebastian Pricop (HotNews), alături de Lola García-Ajofrín (El Confidencial, Spain), Kim Son Hoang (Der Standard, Austria), Krasen Nikolov (Mediapool, Bulgaria), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia), Eva Papadopoulou (Ef.Syn, Grecia), Emma Louise Stenholm (Føljeton, Danemarca), Gyorgy Folk (HVG, Ungaria), Maria Delaney (The Journal, Irlanda), Lorenzo Ferrari (OBCT, Italia), Justė Ancevičiūtė (Delfi, Lituania), Michal Kokot (Gazeta Wyborcza, Polonia) și Francesca Barca (Voxeurop, Franța).
Experimentul a fost desfășurat în 13 țări, unde au fost analizate zeci de produse. Nu între toate erau diferențe relevante, cum nici toate nu erau prezente sub denumire similară în supermarketuri. Sunt însă mai multe produse cu diferențe majore.
Principalele diferențe între produsele din România față de cele din alte țări europene
Pepsi conține cu 50% mai mult zahăr în Austria, Bulgaria, Grecia, Polonia și România decât în celelalte opt țări care au luat parte la experiment. Are 7 grame de zahăr și 28 de calorii.
Chipsurile Doritos s-au dovedit a fi mai sărate în România, Cehia și Bulgaria decât în Franța, Irlanda sau Spania.
Într-un supermarket ceh, chipsurile Doritos cu aromă de chili dulce conțin 1,4 grame de sare pentru punga de 100 grame, iar în Bulgaria, această cantitate este de 1,3 g de sare, dar pentru 90 de grame.
În România și Austria, acest produs conține 1,1 grame la punga de 100 de grame. Nivelul este mult mai redus în Spania, la 0,89 g de sare.
Fanta și sucul de portocole
În magazine este aceeași sticlă de Fanta, dar etichetele indică faptul că gustul este probabil diferit. În Spania, Austria, Franța, Danemarca, Grecia sau Italia, băutura conține zahăr, în timp ce în alte țări are doar fructoză. În cazul României, eticheta indică și zahăr, și sirop fructoză glucoză.
Diferențele nu se opresc aici, arată etichetele consultate. Băutura diferă semnificativ și în ceea ce privește cantitatea de concentrat de suc de portocale.
Aceasta variază: de la doar 3% în Ungaria, la 5% în Cehia și Bulgaria, până la 8% în Spania. În România, Fanta folosește o rețetă cu 5% suc de portocale din concentrat.
Cea mai mare concentrație se înregistrează în Grecia, de 20%. Este însă și o explicație.
„Grecia are o lege separată care spune că orice băutură care declară că are gust de fructe trebuie să conțină minimum 20%. Grecia este o chestie aparte nu România”, afirmă Sorin Minea, într-un dialog cu HotNews. El conduce Romalimenta – federație care grupează majoritatea asociatiilor si patronatelor din industria alimentară, alături de mari firme procesatoare.
Coca-Cola, variații la gust și la calorii
Diferențe sunt și la Coca-Cola, care are un conținut mai mare de zahăr și calorii în Bulgaria, Croația și Ungaria, în timp ce în alte state apelează la fructoză în loc de zahăr. România se numără printre statele în care băutura are zahăr.
Alegerea între zahăr și îndulcitori a fost motiv de dezbatere și în Statele Unite, unde Donald Trump a spus că a vorbit cu producătorul ca siropul să nu mai fie utilizat.
Dar dacă Trump vrea zahăr, Europa vrea îndulcitori. „A fost o discuție acum câțiva ani exact pe Cola și cantitatea de zahăr. E în funcție de cererea consumatorului. Nu e o înșelătorie întrucât cantitatea e trecută pe etichetă”, explică Sorin Minea.
Nicio opțiune nu e sănătoasă
Asociația franceză Foodwatch afirmă însă că nici zahărul, nici siropul nu sunt sănătoase pentru consumatori.
„Chiar dacă se utilizează o rețetă diferită, niciunul dintre ingrediente nu este mai sănătos”, a comentat Ingrid Kragl, director de informare al asociației Foodwatch din Franța, pentru publicația El Confidencial.
Zaharurile „sunt cunoscute sub denumiri diferite, dar efectele asupra sănătății sunt aceleași”, spune ea, citând un studiu realizat în 2022 de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează, de asemenea, că înlocuirea zaharurilor libere cu îndulcitori artificiali nu ajută la controlul excesului de greutate pe termen lung, iar mai multe studii sugerează că consumul de înlocuitori ai zahărului poate fi asociat cu un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și mortalitate la adulți.
De rețeta Cola s-a plâns inclusiv președintele american Donald Trump. În iulie, el a anunțat că a vorbit cu producătorul ca siropul să nu mai fie utilizat în băutura vândută în SUA.
Cum explică Coca-Cola
Explicațiile oficiale sunt că majoritatea companiilor încearcă să-și adapteze produsele la elementele specifice regiunii pe care o vizează, deoarece fiecare regiune are propriile preferințe gustative, în funcție de tradiții, obiceiuri și chiar climă.
Întrebat de jurnalista El Confidencial despre diferențele de ingrediente folosite, un purtător de cuvânt al Coca-Cola din Europa a explicat că rețeta este adaptată în funcție de fiecare stat.
„În conformitate cu reglementările locale și europene, ne adaptăm rețetele pentru a utiliza ingrediente provenite din lanțurile de aprovizionare locale, respectăm reglementările locale și suntem în concordanță cu produsele comparabile de pe fiecare piață.”
Compania asigură că respectă „aceleași procese globale riguroase, precum și standardele privind produsele și ingredientele, în fiecare țară în care ne desfășurăm activitatea.”
Ce spune legea europeană. Este un dublu standard?
O directivă europeană privind practicile comerciale „interzice, de asemenea, comercializarea înșelătoare a produselor ca fiind identice, când în realitate compoziția lor diferă semnificativ în diferite state membre ale UE (aceasta este adesea denumită „dublă calitate” a produselor)”.
Directiva califică și termenul de „practici înșelătoare”. „O practică este înșelătoare dacă conține informații false sau neadevărate sau dacă este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, chiar dacă informațiile pot fi corecte, și să îl determine să ia o decizie de cumpărare pe care altfel nu ar fi luat-o”.
Nu este cazul când vine vorba de produsele comparate de jurnaliștii PULSE, consideră Sorin Minea, președinte Romalimenta.
„Nu este un dublu standard, cantitatea de zahăr sau sare se face în funcție de gustul nucleului de populație la care se adresează. Dublu standard se aplică la materiile prime, nu la condimente”, explică Sorin Minea. „Prețul este același, gustul final este în funcție de locul care se adresează”, mai spune el.
„Nu este doar o chestiune de practici comerciale”
Un expert consultat de publicația bulgară Mediapool oferă o definiție mai largă pentru dublu standard al produselor.
„Dubla calitate a produselor alimentare nu este doar o chestiune de practici comerciale neloiale, ci și o formă de înșelăciune a consumatorilor. Atunci când sub aceeași marcă se vând produse cu rețete diferite – fie cu mai mult zahăr, fie cu siropuri mai ieftine și aditivi artificiali – este vorba de o înșelăciune deliberată. Cetățenii din Bulgaria probabil cumpără un produs de calitate diferită, dar plătesc același preț ca în Europa de Vest”, a declarat Andrey Velchev, președintele asociației „Pentru alimente accesibile și de calitate”.
O dezbatere veche
Primele acuzații privind „calitatea duală” sau „dublul standard de calitate” au fost semnalate încă din 2011 de către Asociația Consumatorilor din Slovacia. Testele de laborator efectuate de aceasta au constatat că băuturile carbogazoase și alimentele procesate ale celor mai renumite mărci nu erau absolut identice în diferite țări ale Uniunii Europene.
În mai 2017, când Bulgaria deținea președinția rotativă a Consiliului UE, prim-ministrul de atunci, Boiko Borisov, a numit acest fenomen „apartheid alimentar” și l-a inclus printre prioritățile Sofiei.
„Este inacceptabil, jignitor și, în opinia mea, chiar o rămășiță din era apartheidului: pentru unii, alimentele din Europa ar trebui să fie de o anumită calitate, iar cele din Europa de Est și de pe aceste piețe, de altă calitate, mai proastă. Orice medic vă va spune că unul dintre cele mai mari pericole pentru sănătate este ceea ce mâncați și beți”, a declarat Borisov la acea vreme.
Potrivit publicației bulgare Mediapool, dincolo de duritatea afirmațiilor, în spate se afla, de asemenea, un element de PR, mai ales în lumina informațiilor apărute ulterior privind ideea sa de a crea un fel de „OLAF pentru alimente” cu sediul la Sofia, care ar monitoriza cu precizie standardul dublu.
În 2017-2018, Comisia Europeană a făcut prima promisiune că situația se va schimba.
„Nu pot exista consumatori de mâna a doua în UE”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei la acea vreme.
În 2021, un studiu comparativ realizat de rețeaua de reporteri Investigative Europe a confirmat că, în cazul a zeci de produse aparent identice, există în continuare diferențe în ceea ce privește tipurile de ulei (de palmier sau de floarea-soarelui), tipul de îndulcitor și cantitatea de zahăr, în funcție de țară.
Cum a evoluat fenomenul de-a lungul anilor
Între 2018 și 2023, standardele duble în ceea ce privește produsele au scăzut de la 31% la 24%, a declarat Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC). Organizația a citat un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, care a evaluat compoziția și prezentarea a 128 de produse alimentare de la aceeași marcă în 19 țări ale UE.
În 22% din cazuri, ambalajul era ușor diferit, iar în 9% din cazuri era complet identic pentru compoziții diferite ale ingredientelor.
„Atâta timp cât lacunele juridice rămân deschise, egalitatea reală pentru consumatorii europeni este încă departe de a fi realizată”, au comentat experții din sectorul ONG-urilor.
Ca răspuns, Comisia Europeană a introdus așa-numita directivă „Omnibus”, care modifică lista practicilor comerciale neloiale din Directiva 2005/29/CE și definește ca înșelătoare „orice comercializare a unui produs într-un anumit stat membru ca fiind identic cu un produs oferit în alte state membre, în cazul în care produsul respectiv are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de factori legitimi și obiectivi”, a declarat Laura Carrara, avocată specializată în legislația alimentară din Italia, care a scris pe tema „calității duale” în UE, într-un interviu pentru El Confidencial.
Cu toate acestea, tocmai acești „factori obiectivi”, potrivit avocaților, constituie un fel de „portiță în legislație” prin care se strecoară diferențele în ceea ce privește prescripțiile.
Comisia Europeană a transmis pentru El Confidencial că „ia foarte în serios preocupările legate de dubla calitate pe piața unică”. Aceasta reamintește că, în 2018, a propus noi norme mai stricte de protecție a consumatorilor în cadrul revizuirii generale a legislației UE în materie de protecție a consumatorilor, care a condus la adoptarea Directivei privind îmbunătățirea aplicării și modernizarea în 2019.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
sursă: hotnews.ro
