Din perspectiva celor care cred că în România e stat de drept, democrație, alegeri cît se poate de libere și onest organizate, sunt șanse mari ca viitorul primar general să fie o femeie al cărei prenume începe cu litera A: Anca Alexandrescu, care urcă nonstop. Pentru cei mai puțin convinși de cele sus pomenite, sunt șanse mari ca viitorul primar general să fie o femeie al cărei prenume începe cu litera A: Ana Ciceală. Pînă cînd ne vom lămuri care tabără e mai ancorată în realitate, optimiștii ori scepticii, nu mai sunt multe zile. În ce ne privește, însă, luăm foarte serios în calcul o a treia mare surpriză (după Georgescu și Lasconi în finala prezidențială, plus victoria lui Nicușor) a alegerilor din anii 2024-25, cei mai negri, electoral vorbind, cu Ana Ciceală instalată la primăria capitalei.
Dacă am ruga AI să ne facă portretul candidatului bruxellezo-macronist-sorosist perfect probabil că acesta ar păli în fața profilului real al candidatei micului partid SENS, Ana Ciceală. Cu steagul Ucrainei la poza de profil pe Facebook, cu Maia Sandu și Moldova în cuget și-n simțiri, mare susținătoare a democraților americani, ecologistă pînă la verde de Paris, trotinetisto-biciclistă, corporatistă, susținătoare LGBTQ, necăsătorită, dar mamă de copil, anti-ciuma roșie, adeptă a curentului fără penali în funcții publice, mitingistă, feministă, pro-mască, pro-vaccin, pro-Europa, pro-gresistă dar, peste toate, Nicușoristă la extrem și nu de ieri, de azi, ci din 2015.
Se poate mai mult de atît?

Aleasă două mandate consecutiv consilier general la Capitală pe listele USR, Ciceală s-a aflat în tabăra din partid anti-Dan Barna, pe vremea cînd acesta conducea partidul. Pe mîna lui s-a trezit că a pierdut peste noapte candidatura la primăria sector 3 în 2020, ceea ce a condus la un scandal monstru în partid. Ciceală a continuat să-l sprijine, însă, neobosită pe Nicușor Dan în alegerile lui.
Conflictul s-a dus pînă la punctul în care Ciceală s-a despărțit de partid și a aderat la o formațiune nou, de stînga, Partidul SENS (abreviere pentru „Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate”) care l-a susținut cu succes în alegerile europene pe Nicu Ștefănuță. Un partid în care s-au dus multe ale nume sonore din USR, aflate în conflict cu gruparea Barna.

După ce a ajuns președinte, Nicușor Dan și-a anunțat sprijinul pentru Ana Ciceală, iar în iulie, aceasta a făcut anunțul oficial al candidaturii din partea SENS și a URS (Uniunea pentru Reforma Statului).
Foarte interesant, ulterior s-a așternut tăcerea, poate și pentru că nu era clar dacă vom avea alegeri anul acesta sau nu.

Cînd s-au bătut în cuie alegerile, Nicușor a făcut o manevră aparte, dînd clar de înțeles că îl vrea la primărie pe Drulă, mai ales că Ciceală nu trecea în sondaje de 2-4%.
Dar oare nu am asistat la o diversiune menită să abată atenția și tirul de artilerie de la adevărata candidată nicușoristă?
Și ce șanse reale ar avea fosta useristă?
Zilele trecute, surpriză: institutul Atlas Intel a scos-o pe Ciceală la peste 7%.
Poate unii își mai amintesc că, anul trecut, am mai avut un candidat, la președinție, numit Călin Georgescu și care nu sărea de 2-3% în sondaje și nu apărea în plutonul tradițional Marcel Ciolacu, George Simion, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, Mircea Geoană ori Cristian Diaconescu. Pînă pe 14 noiembrie, cînd, surpriză, același Atlas Intel îl dă la 7,4%.

Apoi, Călin a început să urce, nu foarte spectaculos, dar sesizabil, pînă la 10,6% – sondaj Verifield la comanda USR – 22 noiembrie, în ajunul alegerilor.
Știm cu toții ce a urmat. În primul tur, Georgescu a ieșit primul, cu 22%, dublu față de cele mai optimiste sondaje și dacă ar fi fost doar un tur, ca la primărie, era președinte.

Cei trei mari favoriți, Ciolacu, Ciucă și Simion nu au prins finala, dar a prins-o o altă outsideră, Elena Lasconi, candidata unui partid, USR, care luase un scor foarte slab la europarlamentare.
Alegerile de anul trecut ne-au dovedit că sondajele nu mai înseamnă nimic și marile surprize devin regula.
Așa cum am mai scris, la București sunt șanse mari să se cîștige cu un procent foarte redus, poate fără cifra doi în față, din cauza puternicei dispersări a votului.
Dacă de pe acum e la peste 7%, Ciceală poate obține un scor final care să-i permită victoria. Cine s-ar mai putea mira?
Mai ales că alegerile de anul trecut au fost anulate de Paris, Bruxelles și Washingtonul democrat pentru că aveau nevoie de un președinte progresist și nu suveranist. Și au reușit să și-l procure, încălcînd toate normele democrației și oripilînd mapamondul.
Ciceală, cum spuneam, are cel mai progresist profil care se poate imagina și nu avem motive să credem că în favoarea ei nu se vor mișca forțe subterane masive.

Pentru ca victoria ei să fie nu doar plauzibilă, ci și aplaudabilă, mai e nevoie de ceva, însă. E nevoie ca ea să înfrîngă, după model Nicușor, un balaur extremist, moscovit, suveranist, care să facă din nou glonțul să ne treacă pe la ureche, să ne mențină capitala în UE, să nu o arunce în brațele lui Putin blablabla. Iar acest balaur nu poate fi nici Drulă, nici Băluță, nici Ciucu. Ci doar candidata independentă Anca Alexandrescu.
Deja se lucrează la conturarea unui profil kremlinez al ei, a se vedea ”analiza” lui Remus Pricopie (”Nu subestimați dorința Moscovei de a-și lua revanșa”) . De asemenea, restul candidaților ”pro-europeni” vorbesc tot mai des și insistent despre ”pericolul” suveranist, extremist și tot tacîmul binecunoscut. Pentru că Anca Alexandrescu, oricum a-i da-o, e departe, totuși, de acest profil, se va lucra în alt stil: ”pericolul” Călin Georgescu va fi gonflat, iar Alexandrescu va fi legată cît mai mult de el, grație susținerii permanente pe care i-a acordat-o. Nu ar fi de mirare ca pe 24 noiembrie fostul candidat să încaseze o condamnare în primă instanță, pentru a aprinde campania electorală la temperatură maximă.

Dacă acest scenariu se confirmă, primele două locuri estimăm că vor fi ocupate de Ciceală și Alexandrescu, iar cei trei favoriți actuali se vor înșira pe locurile 3, 4 și 5, dovedind încă o dată că vremea partidelor tradiționale cam apune, și e nevoie de ceva nou.
Victoria Anei Ciceală poate lansa puternic pînă la alegerile din 2028, partidul ei de stînga, SENS, creînd probleme PSD, neamenințat pe stînga cam de multă vreme. Nici USR nu va avea motive de bucurie, existînd perspectiva ca PNL să fie capturat de forțe care să recupereze parte din formațiunea lui Fritz, cu mîna lui Bolojan, și să fie readus pe drumul progresist de unde a tot încercat să se abată. Deja se discută iar despre absorbția în PNL a REPER-ului lui Cioloș, partid format tot din oameni intrați în conflict cu USR. Iar Cioloș e la ora asta o voce mult mai influentă în România decît pare, grație marii apropieri de Macron.
Probabil așa se explică tensiunile de ultimă oră, extrem de neașteptate, între influenceri și ziariști tradiționali susținători ai mișcării #rezist și ai lui Nicușor Dan, care încep să critice tot mai dur președintele, mai ales după excluderea de la Cotroceni a lui Ludovic Orban.
În sînul mișcării useriste planul Ciceală la PMB nu e unanim acceptat. Sunt grupări puternice, politice (mai ales în USR) și de afaceri, care nu văd cu ochi buni intențiile lui Nicușor și e probabil că se vor opune din răsputeri, ceea ce va face alegerile din 7 decembrie și mai interesante. (Bogdan Tiberiu Iacob)
sursă: inpolitics.ro











