Gazeta de Cluj continuă seria de dezvăluiri despre așa-numitul Grup de Influență American, coordonat de Don Lothrop, și despre modul în care acest grup și-a extins influența în România. Investigațiile noastre arată cum unii dintre cei mai influenți oameni locali au ajuns să fie parteneri sau susținători ai acestui grup, contribuind activ la consolidarea unei rețele cu aparență de legalitate, dar cu implicații financiare grave.
Am stat de vorbă, în exclusivitate, cu una dintre victimele acestui sistem: Diana Doroftei, româncă stabilită în SUA, care a ajuns să investească sute de mii de dolari în proiectul Șoimeni Parc SA, încredințată de promisiunile generoase ale lui Don Lothrop. Cazul ei nu este izolat – în spatele acestei afaceri se află un mecanism financiar complex, pe care Gazeta de Cluj îl va expune în detaliu.
Cum a început totul
Diana Doroftei l-a cunoscut pe Don Lothrop în America, la un eveniment organizat de Ambasada României și comunitatea de români. Ulterior, acesta a invitat-o la Cluj, prezentându-i proiectul imobiliar „Șoimeni Parc SA” drept „cea mai bună oportunitate de investiție din Europa”. Totodată, Lothrop i-a propus să preia conducerea site-ului PressOne. Gazeta de Cluj va demonstra, în articolele viitoare, că acest site era folosit de Lothrop doar ca un „vârf de lance” pentru a ataca politic și pentru a-și crea o rețea de influență.
După ce i-a oferit Dianei conducerea Press One, Lothrop i-a prezentat oportunitatea de a investi în proiectul imobiliar de la „Șoimeni Parc SA”. Îl descria ca fiind cel mai bun proiect din Europa, cu locuințe sustenabile și cu o dobândă între 7% și 12%, în funcție de eventualele întârzieri. Diana Doroftei a investit împreună cu alți 8 cunoscuți câteva sute de mii de dolari, cu promisiunea că suma investită va fi returnată cu dobândă. Ea acuză că numărul victimelor este mult mai mare decât cel care apare în tabelul oficial al creditorilor, deoarece mulți investitori din diaspora nu mai revin în România pentru a-și angaja avocați sau pentru a se înscrie în procedurile legale, neștiind legislația sau fiind complet deconectați după mulți ani de absență. În primul an, Lothrop i-a returnat Dianei toți banii investiți și dobânda promisă. Ulterior, a cerut reinvestirea sumei și a încurajat-o să atragă și alți investitori. Diana a făcut acest lucru, convinsă că proiectul este viabil. În scurt timp, grupul de investitori, majoritatea români din diaspora, a ajuns să contribuie cu aproximativ 4 milioane de euro.
De la promisiuni la insolvență
După primul an, plățile au început să întârzie. În loc de bani, Lothrop trimitea e-mailuri în care cerea „răbdare” și motiva întârzierile prin divorț, probleme tehnice sau alți investitori care urmau să vină. Între timp, în tăcere, Lothrop ipoteca bunurile societății către persoane apropiate, între care: Douglas Frederick Worple sau Bochnowski Family Trust. Potrivit ei, Lothrop trimitea mesaje de tipul: „Mai aveți puțină răbdare”, „Banii vor veni, dar momentan sunt blocați din cauza unor persoane rău intenționate”. În realitate, s-a observat că pe actele de proprietate au apărut ipoteci în favoarea unor persoane suspecte, printre care Don Lothrop – pentru o sumă totală de 7.484.564,68 lei, Douglas Frederick Worple – 987.760 lei, ipotecă grad III, Bochnowski Family Trust – 2.389.762,72 lei, ipotecă grad II , garantate prin ipoteci de gradul I, IV și V:
- 5.562.308,68 lei – contract de împrumut din 25.03.2022, ipotecă grad I (09.12.2023)
- 915.360,00 lei – contract din 11.01.2023, ipotecă grad IV (14.02.2023)
- 1.006.896,00 lei – contracte din 14.03.2023 și 10.05.2023, ipotecă grad V (16.05.2023)
Diana Doroftei susține că aceste ipoteci au fost puse intenționat, înainte de deschiderea procedurii de insolvență, pentru ca acești „apropiați ai lui Lothrop” să fie favorizați la vânzarea bunurilor.
Aceste ipoteci au fost încheiate chiar înainte de deschiderea procedurii de insolvență, ridicând suspiciuni de premeditare și fraudă. Diana susține că numărul victimelor este mult mai mare, însă multe dintre ele nu se regăsesc la masa credală. Ea oferă exemplul unui profesor din San Diego, dispărut din evidența tabelului creditorilor, deși investise o sumă importantă. Numele acestuia apărea în e-mailurile trimise în masă de către Don Lothrop către o parte dintre creditorii societății, în care li se cerea răbdare și li se promitea că își vor recupera banii. Cu toate acestea, ulterior, profesorul nu s-a mai înscris la masa credală.
Insolvență „peste noapte” și nume grele în masa credală
În timp ce nu mai plătea dobânzile, Lothrop le spunea creditorilor diverse povești – că trece prin divorț, că e bolnav sau că urmează să atragă alți investitori. În momentul în care Șoimeni Parc a intrat în insolvență, Lothrop a dispărut, invocând probleme medicale și „deconectare” de la orice mijloc de comunicare. Procedura de insolvență a fost aprobată extrem de rapid – „peste noapte”, după cum spun creditorii, în dosarul nr. 528/1285/2023 de la Tribunalul Specializat Cluj.
Diana Doroftei acuză și o înțelegere între Lothrop și firma de insolvență DDG Insolvency, condusă de Dan Godorogea, care a fost desemnat administrator judiciar. Deși inițial Lothrop susținea că nu este mulțumit de Godorogea, în final acesta a fost desemnat, fiind prezentat de Lothrop ca având cea mai mică taxă.
Un aspect suspect: în lista provizorie a creditorilor, nu apăreau Don Lothrop, Douglas Worple și Bochnowski Family Trust – exact persoanele cu cele mai mari creanțe, conform actelor de ipotecă. Abia ulterior, în lista finală, aceste persoane au fost incluse, iar creanțele lor au fost acceptate de Godorogea și DDG Insolvency. În lista creditorilor se regăsesc și alte nume sonore din Cluj:
- Vasile Suciu, fost deputat PSD și om de afaceri (Familia Suciu deține lanțul de restaurante Marty) – creanță de 1.033.040,97 lei;
- Steven Cornelis van Groningen, fost director Raiffeisen Bank – creanță de 1.210.661,87 lei.
- În total, masa credală însumează 63.894.982,33 lei.
Plângerea penală și acțiunea pentru tergiversarea dosarului
Diana Doroftei a ajuns pe lista creditorilor doar după ce a depus o plângere penală inițial la DIICOT Cluj (nr. 697/VIII/1/2023), care ulterior a fost declinată către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla (dosar nr. 11/191/P/2024). Aceasta acuză că cercetările bat pasul pe loc și că polițistul care instrumentează cazul a mărturisit că urmează să iasă la pensie și „nu vrea probleme”. Avocații Dianei au introdus acum o contestație privind durata procesului penal, cerând urgentarea anchetei.
Capcana contractuală – investiții mascate cu promisiunea conversiei în acțiuni
Contractele de împrumut semnate de victime aveau, în multe cazuri, o opțiune de conversie în acțiuni. Câteva exemple:
- Doroftei Nicoleta Diana & Doroftei Ionică – 125.000 EUR (27.07.2021)
- Crișan Gabriela & Romano Vincenzo – 59.493 USD (04.08.2021)
- Artene Cerasela & Artene Liviu – 29.446 USD (28.07.2021)
- Aionesei Mircea – 50.000 EUR (27.07.2021)
Acești creditori nu doar că nu și-au recuperat sumele, dar nici nu au beneficiat de conversia promisă.
Investitori străini, victime ale unui mecanism bine pus la punct
Investigația Gazetei de Cluj arată un model de operare care ridică suspiciuni clare de grup infracțional organizat. Printr-o rețea de influență, promisiuni înșelătoare și tranzacții imobiliare acoperite de legalitate aparentă, Lothrop și colaboratorii săi au atras milioane de euro de la români din diaspora și investitori de bună-credință.
În prezent, organele judiciare tergiversează ancheta, iar creditori precum Diana Doroftei continuă să caute dreptate într-un sistem care pare mai degrabă complice decât protector.
Gazeta de Cluj va continua să monitorizeze cazul și va reveni cu dezvăluiri despre legăturile din spatele acestui grup de influență care a pus mâna pe milioane.
sursă: gazetadecluj.ro
