(transcrierea pamfletului „Omul Negru al Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Nu m-ați auzit să vorbesc prea mult despre Oana Țoiu, de când este Ministru de Externe; înainte nici nu o cunoșteam. De ce? Deoarece, din punct de vedere profesional, n-avea rost; ea este total „habarnistă” în politica externă, iar defectele personale evidente nu i le-am expus, pentru că nu-i felul meu de a proceda. Totuși, în dreptul acestei Oana Țoiu, în calitate de Ministru de Externe, se adună nu doar multe gafe în serie, ci și acțiuni și declarații ce expun grav România. Deci e cazul ca dânsa să fie analizată chiar din această postură de „Om Negru” al zilei, la Gold FM.
Cazul lui Ion Ceban, primarul de Chișinău, interzis în România și în Schengen de către MAE și Țoiu, dar primit acum câteva zile în „Italia schengenistă”, ei, acest caz este unul gravisim, pe care îl vom deconta în curând. Acest caz înseamnă imixtiune în alegerile parlamentare ale altui stat, favorizând, din partea României, regimul de putere actual al Maiei Sandu. Trebuie să știți că acest gest al Oanei Țoiu legat de Ceban nu are legătură cu politică externă a României, în niciun caz. (A se vedea legăturile oficializate ale lui Ceban cu administrația centrală și locală de la noi) Are, însă, de-a face cu interesele Marii Finanțe Occidentale, cea care dictează în mod discreționar strategia UE referitoare la Moldova, dar și referitoare la Ucraina, cu România pe post de servant docil și ulterior sacrificat, cum ar veni, „servantul familiei Rothschild”. Pentru că da, prieteni, asta este România! Și când vă mai întrebați ale cui interese le deservește Ursula von der Leyen, dar mai ales estonianca Kaja Kallas (altă habarinistă în politică externă, pusă însă mai sus decât Țoiu în fruntea diplomației UE) aveți așadar și răspunsul. De altfel, în mediul geopolitic, în ultimele decenii, Estonia a fost supranumită „Republica Rothschild”, după cum am supranumit eu Moldova „Republica Soros”, deci aveți acum și identificarea precisă. Și am făcut aceste precizări, pentru că am văzut că toți cei care se chinuie să explice gestul lui Țoiu, se învârt pe lângă subiect. Unii cunosc adevărul legat de Marea Finanță Occidentală, Rothschild și coordonarea politicii externe a Uniunii Europene și a unor state precum România și, de frică, ocolesc, alții sunt habarniști, și atunci am vrut să fac aceste precizări.
Ei bine, declarațiile Ministerului Afacerilor Externe român și ale Oanei Țoiu, referitoare la prezența românească în China, prin intermediul unor foști premieri, Viorica Dăncilă și Adrian Năstase, să fiți convinși, prieteni goldiști, că au fost dictate tot din acea direcție, descrisă de mine ca fiind Marea Finanță Occidentală, dacă vreți expusă generic sub titlul de „familia Rothschild”. Despre ce a zis Oana Țoiu s-au ocupat destui să relateze și să comenteze, deci cunoașteți faptele. Care pot fi, însă, consecințele în viitor? O foarte scurtă sinteză geopolitică, un excurs. Negocierea influențelor din Noua Ordine Mondială Postamericană prevede, prieteni, acordarea Chinei lui Xi Jinping drepturile de investiție în interiorul Uniunii Europene, cu siguranță în zona Mării Negre, acolo unde Rusia va domina din punct de vedere militar. America își va păstra influența la nivel de intelligence, dar America, neavând capacitatea, posibilitatea și interesul să investească bani, bineînțeles că va lăsa această atribuție în sarcina Chinei, cea care este în poziția, dezvoltând proiectul OBOR (One Belt One Road), să realizeze aceste investiții. Ei bine, și revin în actualitatea Oanei Țoiu, înțelegeți de ce este atât de nocivă declarația Ministerului Afacerilor Externe, condus de către Oana Țoiu, legată de China? Pentru că există un adevăr. Lăsați asta că ar mai reprezenta sau n-ar mai reprezenta niște foști premieri România; oricând o reprezintă, și în calitate de persoane fizice (cum au zis ei, în mod greșit), dar mai ales în calitate de foști demnitari și oricum în calitate de români relevanți, pentru că au fost premieri. Nu asta e problema. Problema este pentru Oana Țoiu că tocmai China a considerat că reprezentativi pentru România ar fi doi foști premieri, Adrian Năstase și Viorica Dăncilă (eu am mizat și pe Victor Ponta, dar el consideră că nu face parte din acest joc și-a dat o declarație că nici măcar n-a fost invitat, pe care am consemnat-o). Deci asta este problema: China ar fi interesată de România și România ridică un zid în calea colaborării viitoare cu China, care nu este în interesul Marii Finanțe Rothschildiene, prin această Oana Țoiu, care nu este atât de vinovată. Uitați-vă mai sus de ea, unde mai sus există Ilie Bolojan și există și Nicușor Dan. Știu, nu vă plac. Preferați să vă încordați mușchii asupra Oanei Țoiu. O să vedeți că ea, de fapt, nici nu a existat în istoria politică a României.
