(transcrierea rubricii „Omul Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
O sinteză despre situația curentă a candidaților semnificativi la alegerile din București ar fi cam așa: Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, primari de sector, cu realizări apreciate de către locuitori, cu primul ce dorește să adauge procente zestrei electorale a PSD și cu cel de al doilea, Ciucu, ce trage tare ca să diminueze ecartul de 7-8% ce-l desparte încă de locul întâi al lui Băluță. Ei sunt pe primele două locuri. Apoi, Anca Alexandrescu, ce forțează, la rândul ei, ca să obțină susținerea bazinului suveranist din București, cifrat în jurul procentajului de 20-25%. Anca este relativ încurcată de candidatura lui Makaveli, al cărui sprijin, moștenit cumva de la Diana Șoșoacă, evaluat pe la 3-5%, Anca Alexandrescu speră să-l obțină în final, prin retragerea lui Makaveli în favoarea ei. Mai există, apoi, tefelista Ana Ciceală, ce se bazează pe electoratul tânăr, needucat și anticreștin, antiortodox. Scorul ei a sărit deja de 7% și are trend crescător. Alți candidați în afară de cei enumerați, plus Drulă, nu contează; aceștia vor avea scoruri între 0 și maximum 2%.
Azi, însă, analizez cazul Cătălin Drulă, candidatul USR, partid ce are sprijin teoretic în București, cifrat în jurul scorului de 25%. Deși a intrat în campanie primul, furând startul printr-o întâlnire și o poză cu Nicușor Dan, candidatul Drulă de la USR nu reușește să decoleze din punct de vedere electoral, nu-i convinge nici pe susținătorii USR și nici măcar pe nicușoriști. Să pricepeți, prieteni, că, dacă în propriile sondaje Drulă se prezintă cu circa 18%, atunci, în orice caz, sprijinul său real este de sub 15%. Și precizez că cine nu are în acest moment, cu două săptămâni înaintea votului, un scor de peste 20%, nu contează teoretic și practic în lupta pentru locul întâi. Deci, astăzi când vorbim, avem doar doi protagoniști cu șanse de câștig, anume Băluță și Ciucu. Ca să conteze și Drulă, că despre el discut astăzi, să se poată spera la o decolare spectaculoasă a sa de ultim moment, acesta ar trebui să fie, la pachet, și un candidat beneficiar al susținerii votului de revoltă contra puterii, (și nu e deloc cazul său), să și posede calități indubitabile de administrator (Drulă n-are), în fine, să fie și un actor politic talentat (nici ăsta nu este cazul lui Drulă). Ei bine, în ciuda acestor avataruri negative, în conclavurile subterane de putere, se discută în mod intens despre viitorul primar Drulă, primar general, ca favorit al Factorului Extern, iar asta se face mai ales acum, după minciunica legată de eliminarea lui LuCovid de la Cotroceni, și spun „minciunica”, deoarece această eliminare n-a avut nicio legătură cu critica la adresa lui Drulă de la USR. Am lămurit acest lucru într-o analiză alaltăieri.
Tot referitor la Drulă, ici-colo se mai aude și alt lucru, pe care eu vi l-am expus încă de acum o lună, anume susținerea „cerberului” Lucian Pahonțu, șeful SPP, pentru același Drulă, Pahonțu care speră să-i iasă din nou un joc de succes, similar celui din 2024, de la prezidențiale, când a reușit să aducă în finală doi emanați ai săi, agenții săi, anume Călin Georgescu și Elena Lasconi. Nici treaba cu Factorul Extern și nici cea cu Pahonțu, ambele în favoarea lui Drulă, nu sunt deloc de neglijat, în cazul său, mai ales că, după părerea mea, au legătură ambele cu interesele bătrânilor securiști, aceiași ce l-au monitorizat și l-au motorizat și l-au ajutat și-l ajută în continuare și pe Călin Georgescu. Am demonstrat-o și pe asta, de mai multe ori.
Ca să vă conving și pe voi, din multele referiri publice, am ales două, ale unor specialiști, ale unor vânători de securiști, e vorba despre Marius Oprea și Ovidiu Ohanesian. În 2022, Marius Oprea nota așa:
„Să vedem cum se fac banii securiștilor prin USR Plus. Cătălin Drulă a fost și este, înainte de politician userist, fiul tatălui său, Gheorghe Drulă, numărul doi în firma Felix Telecom, înființată sub umbra generalului în rezervă, Teodor Ilieș. Ca spion ceaușist la Geneva în anii ´80, Ilieș purtase numele conspirativ Claudiu Averescu, iar firma unde tatăl useristului Cătălin Drulă e numărul doi, în această Felix Telecom, este una dintre cele care s-a dezvoltat după 1989 de către securiști care au privatizat comunismul, tranzacționând de fapt avuția națională a României. Asemenea firme au fost căpușe securiste ale statului, profitând de relațiile foștilor spion-ceaușiști, precum Ilieș, pensionat ca general SIE.”
Din această sursă, să vă închipuiți cum tot, în acel an 2022, Cătălin Drulă a devenit peste noapte multimilionar, de unde avea o avere, dar una subțire, printr-o tranzacție care a fost făcută în baza faptului că el urma să devină președintele USR, și trebuia să fie un președinte al USR, fiul de securist, dar bogat cu banii lui, cum se spune.
A doua referire la Drulă și la ascendența lui este a lui Ovidiu Ohanesian:
„Generalul în rezervă Teodor Ilieș, afacerist de succes al zilelor noastre spionase Occidentul pentru securitatea ceaușistă. Săpând mai adânc, jurnaliștii au aflat că ofițerul era abonat la contracte de milioane de dolari cu STS, SRI, Ministerul Finanţelor Publice, MApN şi Hidroelectrica, într-un cuvânt: cu instituțiile statului. Printre acționarii firmei sale cu lipici la contracte bănoase nu se află numai fostul ofițer DIE Ilieș, ci și Terra SA, firma prin care Securitatea făcea, înainte de 1989, tranzacţii cu tehnică militară. Împinși de nostalgia Epocii de Aur, găsim în panoplia generalului afacerist cel puțin încă două personaje de poveste: colonelul Gheorghe Horotan – vărul lui Ilieș, și cadristul Petru Neghiu, actual președinte al Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe (ACMRR-SIE).”
Onahesian prezintă tot firma de unde s-a îndestulat familia lui Drulă și unde tatăl lui Drulă este numărul 2.
În fine, prezint și concluzia lui Marius Oprea, pentru că este importantă în această campanie electorală:
„Când firma tatălui se abonase la unul dintre contracte în timpul guvernului așa-zis tehnocrat, de astă dată cu CNADR, Cătălin Drulă era consilier al premierului Dacian Cioloș. I s-a reproșat că protejează interesele Felix Telecom, intervenind la companie. Drulă Junior s-a justificat spunând: ´Eu încerc doar să ajut proiectele din domeniu cu tot ce pot de aici´. Traducerea este ce putea, în termeni penali se numește trafic de influență. Cât despre tată, consilierul lui Cioloș spune că e simplu angajat la firma generalului Ilieș, fostul spion comunist. Mințea”.
Concluzionez așa, respectiv că aveți explicația afirmațiilor și întrebării mele din titlu: Drulă este de fapt candidatul „tare în tată”, care n-avea cum să fie tare, mă refer la tatăl său, în acest SECURISTAN, decât dacă era un mare securist, membru al organizației celor ce au nenorocit România, aplicând după 1989 principiul „La vremuri noi, tot noi!”. Iar referitor la candidatul Drulă, securiștii bătrâni, ce-l manevrează după cum v-am demonstrat astăzi, au în rezervă și varianta retragerii, de unde va beneficia mai ales Ana Ciceală, dar și Ciprian Ciucu. Depinde, însă, de cât de mari vor fi presiunile, dar și ordinele primite de la unitățile unde mai semnează condica în calitate de rezerviști.
