Autor: Oana-Medeea Groza
România alunecă pe o pantă periculoasă din punct de vedere economic, având un deficit bugetar major care s-a tot intensificat de la un an la altul. Primul an cu deficit bugetar excesiv a fost anul 2019. În pandemie, România a înregistrat un deficit bugetar de peste 9%. După încheierea carantinei și a pandemiei, România se vede nevoită să-și reducă încetul cu încetul deficitul bugetar. Anul 2022 a fost încheiat cu un deficit bugetar sub 6%.
Regulamentul impus la nivelul întregii Uniuni Europene prevede ca deficitul maxim să fie undeva la 3% din PIB. În momentul în care deficitul bugetar depășește 3% din PIB, UE demarează Procedura de Deficit Excesiv, oferind astfel statului cu probleme șansa și timpul necesar pentru a se redresa înainte de a fi sancționat. Sancțiunile presupun retragerea unor finanțări europene.
Petrișor Peiu a atras atenția asupra faptului că în anul 2023 nu se va mai repeta situația de anul trecut, când am scăpat ca printre urechile acului cu un deficit bugetar sub 6%. Anul trecut, datele problemei au fost cu totul și cu totul atipice, întrucât s-au plătit datoriile firmelor care n-au putut plăti în timpul pandemiei, guvernul a beneficiat de inflație (prețurile au crescut cu mult timp înainte ca guvernul să-și gestioneze cheltuielile și investițiile). În 2023, toate motoarele care favorizau statul s-au oprit: inflația a ajuns din urmă prețurile pe care guvernul trebuie să le plătească pentru orice, de la combustibili la ciment și alte produse, datorii neplătite din timpul pandemiei nu mai sunt sau sunt foarte puține, iar consumul populației s-a redus, pentru că veniturile populației au crescut mai greu decât inflația. Așa am ajuns în situația în care pe doar 2 luni de guvernare avem deficit de peste 1%, în contextul în care tot anul trebuie să menținem un deficit bugetar sub 4%.
Pentru a ieși din criza în care au intrat din cauza unei gestionări proaste din start a situației și a economiei țării, iată că guvernanții vor să impună acum un soi de regim de austeritate: nu mai angajează pe posturile de la stat, reduc membrii consiliilor de administrație ș.a. „Actuala coaliție s-a dovedit incapabilă să gestioneze statul, în condițiile în care știm de mult timp ce venituri și ce cheltuieli avem. Mai mult decât atât, guvernul s-a și repezit să ia împrumuturile din PNRR și iată-ne astăzi într-o situație destul de neplăcută”.
Se estimează că deficitul bugetar al României va atinge suma de 70 de miliarde de lei. Totalul pensiilor speciale ajunge undeva la 13 miliarde de lei. Automat, acest lucru înseamnă că, indiferent dacă se reduc pensiile speciale sau nu, gaura din bugetul statului rămâne enormă. Marea problemă este tocmai faptul că România produce valoare adăugată extrem de mică, nu mai există personal suficient de calificat, ne clasăm pe ultimul loc în UE la indicele de digitalizare, potrivit Eurostat, iar investițiile în tehnologie care ar crește productivitatea sunt aproape inexistente. De fapt, ne confruntăm cu un cumul de factori ce pare să pună la pământ economia țării. Vorbim aici despre un consum redus cauzat de sărăcie, finanțarea s-a scumpit foarte mult și avem o structură haotică a economiei.
Soluția ar fi să se rezolve problemele din învățământ, în primul rând, pentru că de acolo pornește totul și ar fi ideal (dar de domeniul SF pentru noi) să vină la guvernare politicieni cu viziune.
Emisiunea „Dincolo de propagandă”, moderată de Andrei Gușă, poate fi urmărită live în fiecare vineri începând cu ora 13 pe Facebook Radio Gold FM, dar și pe platforma goldtv.ro. Înregistrările integrale pot fi vizionate pe goldtv.ro, dar și pe pagina de Facebook a postului de radio, Radio Gold FM
