(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Personalitatea internațională a săptămânii este Karol Nawrocki, noul președinte conservator al Poloniei. Victoria lui, contrastând cu rezultatele alegerilor din România, ne demonstrează irelevanța autoimpusă. Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia duminică, cu 50,9% din voturi, așadar un scor extrem de strâns, învingându-l pe primarul liberal, progresist și fanatic pro-UE al Varșoviei, Rafal Trzaskowski. Deja pare similar cu ce s-a întâmplat în România. Cam așa să ne așteptăm voturile și în favoarea lui George Simion aici, cu diferența că în Polonia Nawrocki chiar a fost lăsat să câștige. Mesajele lui au fost clasice, supărate, punând accent pe independența Poloniei, cu scopul de a-și dezvolta economia și afirmând că, în orice cooperare politică internațională, deciziile vor fi luate bazându-se doar pe interesele poporului polonez, nu pe cele ale ucrainenilor sau europenilor. A declarat că va continua să susțină Ucraina, dar până la un punct foarte clar, care să nu provoace extinderea războiului, și doar dacă președintele Ucrainei nu se va mai comporta într-o manieră indecentă cu aliații săi. Nawrocki a avut susținerea americanilor, cu Donald Trump în frunte, susținere care nu doar semnalizează faptul că Polonia rămâne sub sfera de influență a americanilor și nu va fi predată total rușilor, dar care l-ar fi ajutat foarte mult pe Nawrocki într-o campanie plină de atacuri la adresa lui – un avantaj care nu i-a fost oferit și lui George Simion.
De ce cred că victoria lui Nawrocki din Polonia îi conferă desemnarea de „prostul de tată internațional al săptămânii”? Pentru că este o lecție pentru noi, românii: faptul că polonezii au votat un candidat eurosceptic, nu un candidat fanatic pro-european, deși ei nu au fost atât de afectați de politicile europene ca România. Dacă ne uităm comparativ, Polonia, care are un deficit foarte mare acoperit de fondurile europene, este vizibil într-o stare mult mai bună la nivelul economiei și infrastructurii decât era înainte de intrarea în Uniunea Europeană. În schimb, în România, aderarea la Uniunea Europeană ne-a făcut mai mult rău decât bine, pentru că, da, avem acces la fonduri europene, dar în același timp ni s-au furat foarte multe dintre resurse, economia este aproape de faliment și suntem afundați în datorii. În plus, ni s-au impus politici total incongruente cu societatea, cultura sau religia tradițională din România, deși România este o țară mai religioasă decât Polonia. Prin victoria acceptată a lui Nawrocki în Polonia, ni s-a demonstrat din nou că avem un statut de colonie, nu de parteneri, față de puterile euroatlantice care au profitat de pe urma noastră. Și mai mult decât atât, deși polonezii aveau mai puțin de pierdut în aceste alegeri, tot noi suntem cei care nu am luptat pentru țară și pentru rezultatul dorit.
