Autor: Oana-Medeea Groza
În emisiunea săptămânală „Raport despre economie”, profesorul de economie Petrișor Peiu a vorbit despre depunerea declarației unice prin care sunt atestate veniturile realizate în anul 2023 și estimarea de venituri pentru 2024 în vederea plății impozitelor aferente, subliniind cât de greoi este tot procesul și care sunt carențele sistemului (atât ale celui digitalizat, cât și ale celui fizic).
Câteva milioane de români care au și alte venituri în afară de salariu trebuie să-și depună în perioada aceasta declarația unică de venituri la Administrația Financiară. Din punct de vedere tehnic, această depunere presupune fie crearea unui cont pe portalul online al ANAF-ului (Spațiul Privat Virtual), fie deplasarea până la ghișeele sediilor ANAF. Această ultimă opțiune presupune, la rândul ei, așteptarea la cozi interminabile și interacționarea cu funcționari ursuzi. În cazul încărcării online a declarației (descărcată în prealabil în format PDF), fiecare cetățean primește validarea datelor trimise. Aici intervine veșnica problemă a îngreunării proceselor birocratice, întrucât formularul validat nu poate fi încărcat pe platformă ca atare, ci trebuie descărcat în computer și ulterior urcat într-o altă fereastră din SPV. După urmarea acestor pași, utilizatorii primesc un mail cu un cod pe care trebuie să-l introducă într-o altă fereastră a SPV cu scopul verificării posibilelor erori de încărcare (asta după ce formularul a fost deja verificat o dată).
Toată această procedură este mult îngreunată, complicată în mod inutil și realizată într-o manieră nenaturală, cu mult prea mulți pași. Mai ușor și eficient era ca SPV-ul să le furnizeze utilizatorilor un formular online, de completat facil, pe care aceștia aveau să-l valideze ulterior completării foarte ușor și să-l trimită către ANAF de pe aceeași aplicație. Complicarea inutilă a sistemului de încărcare a declarației, și nu numai, presupune folosirea a mult mai multor resurse (software și umane).
România are o boală cronică extrem de gravă, care este deficitul bugetar scăpat de sub control. Suntem campioni la deficitul bugetar în UE și suntem în procedură de deficit excesiv încă din anul 2019, încălcând procedurile europene. Anul acesta probabil vom depăși din nou pragul de 6% deficit bugetar, ceea ce va genera o creștere usturătoare a impozitelor și taxelor după toate tururile electorale de anul acesta, deci începând din 2025. De fiecare dată când această problemă este amintită în spațiul public, politicienii de la vârful puterii invocă digitalizarea ca soluție sigură. Însă iată că prin digitalizarea actuală, prost gândită și implementată, se ajunge la un consum de resurse și mai mare. „Eșecul legat de funcționarea cardului de sănătate, procedura complicată de depunere a declarației unice, toate arată că guvernanții nu sunt în stare să facă un sistem coerent, normal bazat pe digitalizare”, a evidențiat Petrișor Peiu.
Deficitul bugetar mare este cauzat de cheltuielile nesăbuite ale statului. Anul acesta, PIB-ul României va fi cu 8% mai mare decât cel de anul trecut, chiar dacă creșterea reală e mai mică din cauza inflației. Veniturile statului de până acum au crescut cu aproximativ 15%, dar cheltuie cu 22% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru înseamnă că toate cheltuielile statului cresc de 3 ori mai repede decât crește economia. Este crescut salariul aparatului bugetar cu peste 20%, iar cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 23% față de anul trecut. Deși guvernanții propun digitalizarea ca soluție sigură pentru diminuarea deficitului bugetar, o digitalizare normală și coerentă a administrației este o utopie în România!
România are cel mai scăzut indice de digitalizare din UE, ceea ce face ca România să iasă din tiparul occidental de dezvoltare. Acest aspect se propagă și în economie – avem cea mai scăzută pondere în UE de firme care au măcar o prezență pe Internet (doar 60% dintre firme au o platformă online, media europeană fiind de 82-83%). Doar 22% dintre firmele din România folosesc software-uri de management în timp real pentru afacerile lor, media europeană fiind de 43%. Doar 10% dintre companiile din România folosesc un sistem digitalizat de relaționare cu clienții, media europeană fiind de 26%. La toți indicatorii care descriu avansul tehnologic sau încadrarea în standardele europene de evoluție tehnologică, România este în coada clasamentului. Înapoierea tehnologică din economia reală are ca sursă principală indolența guvernanților, care nu propagă în sistemul administrației mult clamata digitalizare.
Emisiunea „Dincolo de propagandă”, moderată de Andrei Gușă, poate fi urmărită live în fiecare vineri începând cu ora 13 pe Facebook Radio Gold FM, dar și pe platforma goldtv.ro. Înregistrările integrale pot fi vizionate pe goldtv.ro, dar și pe pagina de Facebook a postului de radio, Radio Gold FM.
