Pe 14 octombrie 2024, la Iași, mii de credincioși s-au adunat pentru a participa la slujba de Sfânta Parascheva, una dintre cele mai importante sărbători religioase din calendarul ortodox. Evenimentul a fost marcat nu doar de evlavia credincioșilor, ci și de o scenă cu conotații politice care a atras atenția multora: în timp ce senatoarea Diana Șoșoacă a stat printre oameni, politicienii prezenți s-au izolat în tribuna oficială, protejați de mulțime de către paza de corp și garduri de securitate.
Senatoarea Șoșoacă, cunoscută pentru pozițiile sale critice, a ales să fie prezentă în mijlocul mulțimii, în contrast evident cu restul clasei politice, care s-a retras de teama reacțiilor din partea cetățenilor. În contextul sărbătorii, atmosfera spirituală a fost umbrită de tensiunile politice acumulate în ultimii patru ani.
Politicienii, izolați de teama furiei populare
Prezența politicienilor la tribuna oficială, separați de popor, a fost percepută ca un simbol al deconectării acestora de realitățile cu care se confruntă oamenii de rând. De la începutul pandemiei din 2020, încrederea în clasa politică s-a erodat considerabil, mulți români fiind nemulțumiți de deciziile luate, cum ar fi închiderea bisericilor și restricțiile impuse în timpul crizei sanitare. În timp ce credincioșii au venit să se roage la moaștele Sfintei Parascheva, unii dintre politicieni au fost nevoiți să fie înconjurați de pază, temându-se de posibile reacții negative din partea mulțimii.
Aminitirile dureroase din 2020, când bisericile au fost închise, iar accesul la pelerinaje a fost limitat, încă persistă în mentalul colectiv. Pentru mulți români, aceste măsuri au fost văzute ca o tentativă de a le limita libertățile fundamentale. Diana Șoșoacă, o voce răsunătoare a celor care s-au opus restricțiilor pandemice, nu a ratat ocazia de a critica din nou clasa politică pentru acțiunile sale de atunci.
Pandemia și frica de răspundere: un subiect sensibil
Politicienii s-au izolat, aparent, nu doar din teamă față de mulțimea prezentă, ci și din cauza unor sentimente de vinovăție colectivă față de felul în care au gestionat situația pandemică și anii care au urmat. Deciziile lor de a închide bisericile și de a impune restricții stricte, pe care unii le-au considerat exagerate sau nejustificate, au creat o ruptură profundă între autorități și o parte semnificativă a populației.
Șoșoacă a continuat să denunțe în fața mulțimii ceea ce ea numește „pandemia inventată”, susținând că scopul acestei crize ar fi fost manipularea fricii colective și impunerea unor măsuri de control asupra populației. Criticile ei s-au îndreptat și asupra actualei guvernări, pe care o acuză că, în loc să se preocupe de bunăstarea propriului popor, a canalizat resurse și atenție către ajutorarea țării vecine aflate în conflict, sprijinind acțiuni care „nu aduc pacea, ci alimentează războiul.”
Nemulțumirea populară și mesajul Dianei Șoșoacă
Frustrarea populară se acumulează, nu doar din cauza măsurilor luate în perioada pandemiei, ci și din cauza situației economice precare care s-a agravat în ultimii patru ani. Mulți români consideră că guvernul a ignorat problemele lor, concentrându-se pe aspecte externe, cum ar fi sprijinul militar acordat Ucrainei, fără a rezolva criza internă. Șoșoacă a folosit acest context pentru a accentua că guvernanții nu au ținut cont de nevoile propriului popor, ducând țara în pragul sărăciei.
În mijlocul acestei nemulțumiri generale, senatoarea Șoșoacă s-a erijat în vocea românilor furioși și dezamăgiți, strigând „disperată”, așa cum ea însăși a declarat, în speranța că românii o vor asculta și vor înțelege mesajul său despre suveranitate, pace și independență. Ea și-a exprimat constant îngrijorarea față de implicarea României în conflicte externe și a cerut guvernului să se concentreze pe nevoile proprii ale cetățenilor.
Prezența Dianei Șoșoacă printre credincioși și izolarea politicienilor la tribuna oficială la sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iași ilustrează o ruptură profundă între o parte din clasa politică și cetățeni. Senatoarea a reușit să atragă din nou atenția asupra nemulțumirilor românilor, atât față de gestionarea pandemiei, cât și față de starea actuală a țării. În timp ce politicienii s-au protejat de furia mulțimii, Șoșoacă a stat în mijlocul oamenilor, ca o formă de protest și de solidaritate, continuând să critice deschis direcția în care se îndreaptă România
