Povestea megaescrocheriei “Frații Micula – LuCOVID”, pagube de sute de milioane de euro! (G4media)

Parchetul General a făcut luni percheziții la sediile unor firme care aparțin fraților miliardari Ioan și Viorel Micula din Bihor, au declarat pentru G4Media surse judiciare.

Perchezițiile au legătură cu modul în care frații Micula au gestionat despăgubirile de 400 de milioane de euro primite de la guvernul Orban în 2019, potrivit surselor citate.

UPDATE, ora 20.28

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză ANAF menţinând măsurile asigurătorii instituite asupra companiilor S.C. European Food S.A. şi S.C. Transilvania General Import Export S.R.L, pentru a se asigura că statul poate recupera sumele acordate ilegal în cazul Micula, transmite Agerpres.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză ANAF, privind acţiunea prin care a blocat unele bunuri ale companiilor European Food S.A. şi Transilvania General Import Export S.R.L., pentru a se asigura că statul poate recupera sumele acordate ilegal în cazul Micula.

Astfel, instanţa supremă a confirmat că măsurile luate de ANAF – prin care au fost puse sub sechestru bunuri ale acestor firme – sunt legale şi justificate. Decizia are rolul de a proteja interesele statului şi de a garanta recuperarea ajutorului de stat declarat nelegal de Comisia Europeană”, se arată într-un comunicat al ANAF, transmis luni.

Fiscul a instituit măsuri asigurătorii, în cursul anului 2024, pentru recuperarea ajutorului de stat în cazul Micula, în baza Deciziei Comisiei Europene C (2015) din 30 martie 2015, având în vedere că, în urma analizării stării de fapt fiscale a debitorilor persoane fizice şi juridice, care răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat, au fost identificate elemente privind înstrăinarea unor bunuri mobile şi imobile.

În baza probelor prezentate şi a argumentelor invocate în faţa instanţelor de judecată, ANAF a menţinut deciziile de instituire a măsurilor asigurătorii în vederea recuperării ajutorului de stat ilegal stabilit prin Decizia Comisiei Europene din anul 2015, ca urmare a unor hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au aflat dosarele nr. 435/35/2024 şi nr. 505/35/2024 având ca părţi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi S.C. European Food S.A., precum şi S.C. Transilvania General Import Export S.R.L. În dosarul nr. 435, Înalta Curte, prin hotărârea judecătorească din data de 15 octombrie 2025, a admis recursul declarat de recurenta-pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor împotriva Sentinţei civile nr. 246 din data de 16 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. A casat în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, a respins capătul de cerere formulat de reclamanta Societatea European Food S.A. vizând anularea Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, ca neîntemeiat.

Totodată, în dosarul nr. 505, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin hotărârea judecătorească pronunţată în data de 30 octombrie 2025, a respins recursul formulat de reclamanta Transilvania General Import-Export SRL împotriva Sentinţei nr. 249 din 19 decembrie 2024 a Curţii de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

„Astfel, în vederea aplicării tuturor măsurilor cu privire la punerea în aplicare a prevederilor Deciziei Comisiei Europene C(2015) din 30 martie 2015, ANAF a asigurat conservarea patrimoniului persoanelor juridice şi fizice care răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat în cazul Micula, prin dispunerea măsurilor asigurătorii”, se arată în comunicat.

Procurorii Parchetului General şi poliţişti de la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat, luni, şase percheziţii domiciliare în judeţul Bihor, la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor societăţi comerciale care fac parte din grupul de firme European Food and Drinks Group, deţinut de fraţii Ioan şi Viorel Micula. Dosarul vizează săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi delapidare, având legătură cu ajutorul de stat acordat ilegal grupului de firme European Drinks în valoare de sute de milioane de euro.

În anul 2015, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care se declara că plata despăgubirii constituie un ajutor de stat şi a solicitat României să recupereze sumele deja plătite şi să se abţină de la orice altă plată.

UPDATE, ora 20.17

Ludovic Orban a vorbit luni seara, la Digi24, despre decizia luată în 2019, când Guvernul pe care îl conducea în calitate de premier a plătit din Fondul de Rezervă o despăgubire de peste 900 de milioane de lei fraților Micula, intrați acum în vizorul procurorilor.

„În 2019, când am preluat Guvernul, am fost confruntat cu o situație extrem de gravă – oprirea finanțării Romatsa, care însemna riscul de a pierde dreptul de a dirija avioane în spațiul românesc și executări silite îndreptate împotriva unor companii strategice”, a declarat Ludovic Orban.

Ani de zile de procese internaționale Situația a fost generată cu mai mulți ani în urmă de un proces câștigat definitiv de frații Micula împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID, din Washington DC).

„Statul român a pierdut procesul în condiții pe care nu vreau să le comentez, dar era o decizie de pus în practică”, a punctat Ludovic Orban, fost prim-ministru și actual consilier prezidențial.

UPDATE 15:30

Procurorii anunță un prejudiciu de aproximativ 163 de milioane de lei, potrivit unui comunicat care nu menționează explicit firmele controlate de frații Micula. Vezi mai jos comunicatul integral:

”Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală și ofițerii de poliție judiciară din cadrul I.G.P.R. – D.I.C.E. au pus în executare 6 mandate de percheziție domiciliară în județul Bihor, într-un dosar penal privind infracțiuni de evaziune fiscală şi delapidare cu consecinţe deosebit de grave cu un prejudiciu aproximativ de 163 milioane lei.

În cauză s-a reţinut că, în perioada 2018-2024, activitatea a 5 persoane juridice a fost administrată în mod fraudulos, prin implementarea şi aplicarea de către persoanele fizice cu rol decizional a unui mecanism contractual complex ce a avut ca finalitate transferul nelegal al activelor patrimoniale (terenuri, construcţii, echipamente de producţie, instalaţii tehnice) deţinute de acestea către alte societăţi comerciale aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice.

Mecanismul ar fi fost conceput şi implementat în contextul unor decizii pronunţate de Comisia Europeană/Tribunalul Uniunii Europene/Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, decizii prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la cele 5 persoane juridice sumele achitate către acestea în perioada 2014 – 2015, plata acestor sume fiind calificată de instanţele europene drept ajutor de stat acordat ilegal.

Astfel, pe de o parte, pentru a limita posibilităţile statului român de a recupera de la aceste persoane juridice sumele de bani datorate, iar, pe de altă parte, pentru a asigura continuarea activităţii comerciale prin intermediul altor persoane juridice, nevizate de aceste măsuri de recuperare a sumelor, a fost implementat mecanismul infracţional prin care s-a realizat transferul ilicit al unei părţi semnificative a activelor aflate în patrimoniul celor 5 persoane juridice (valoarea totală cumulată a activelor transferate fiind de aproximativ 163 milioane lei) către alte societăţi comerciale aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice.

Principalele modalităţi frauduloase utilizate pentru a asigura transferul activelor din patrimoniul celor 5 persoane juridice ar fi constat în vânzarea directă/compensarea unor creanţe invocate împotriva acestora de celelalte persoane juridice implicate în operaţiunile analizate.

Probatoriul administrat până la acest moment a relevat îndoieli cu privire la caracterul real al operaţiunilor invocate pentru susţinerea existenţei creanţelor invocate împotriva celor 5 persoane juridice şi, în consecinţă, cu privire la legalitatea mecanismului de compensare/vânzare directă prin care active de valori semnificative au fost scoase din patrimoniul acestora”.

Ce bani au primit frații Micula de la statul român

Anul trecut, Tribunalul Uniunii Europene a respins, în rejudecare, pretenţiile fraţilor Micula privind despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României, potrivit deciziei TUE din 2 octombrie 2024. Decizia Tribunalului UE nu e definitivă, apelul în rejudecare este la Curtea de Justiţie a UE (CJUE).

Cu toate acestea, banii au fost deja plătiți și acum trebuie recuperați de statul român. Numai că, potrivit surselor G4Media.ro, banii ar fi fost transferați ilegal și delapidați astfel încât posibilitatea statului de a recupera banii este mult îngreunată.

În decembrie 2019, guvernul PNL condus de Ludovic Orban a plătit aceşti bani către fraţii Micula, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.

În iunie 2019, fraţii Micula au avut câştig de cauză la Tribunalul UE care a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2015 potrivit căreia România nu era obligată să pună în aplicare decizia Tribunalului Arbitral de la Washington (ICSID) din 2013 privind acordarea de despăgubiri către fraţii Micula.

În 2013, fraţii Micula au câştigat la ICSID despăbubiri de 84,5 de milioane de euro pe motiv că România le-a promis patronilor de la European Drinks facilități fiscale pentru zone defavorizate, însă după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 nu le-a mai acordat pentru că erau considerate ajutor de stat.

Cu dobânzi şi penalităţi, suma a ajuns la 178 de milioane de euro, iar apoi la 395 de milioane de euro.

În ianuarie 2022, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a UE a anulat decizia Tribunalului UE care, la rândul lui, anulase decizia Comisiei Europene prin care despăgubirile de 178 de milioane de euro (plus dobânzi şi penalităţi – 395 de milioane de euro) – acordate de Tribunalul arbitral de la Washington (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții – ICSID) către fraţii Ioan şi Viorel Micula, în 2013 – erau considerate ajutor de stat, potrivit deciziei CJUE din 25 ianuarie 2022.

CJUE a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul UE. În 2024, în rejudecare, Tribunalul UE a respins pretenţiile financiare ale fraţilor Micula.

Comunicatul Parchetului general:

”În cadrul operațiunii JUPITER, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române, polițiștii din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează 6 percheziții domiciliare, în județul Bihor, la sediile sociale și punctele de lucru ale unor societăți comerciale, într-un dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în care se efectuează urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală şi delapidare.

Din cerecetările efectuate până în prezent, a reieșit că două persoane fizice, care ar fi coordonat activitatea unui grup de nouă persoane juridice, ar fi implementat un mecanism infracţional complex având ca finalitate transferul nelegal al activelor aflate în patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului către alte opt persoane juridice din afara grupului, însă aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice.

Mecanismul infracţional ar fi fost conceput şi implementat în contextul deciziilor pronunţate de o instanță de judecată de la nivel comunitar, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la grupul în cauză sumele de bani achitate către acestea în perioada 2014 – 2019 (aproximativ 400 de milioane de euro, dintre care 178 de milioane de euro debit, diferenţa fiind reprezentată de dobânzi şi penalităţi), plata acestor sume fiind calificată de instanţele europene drept ajutor de stat acordat ilegal.

Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor și jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobilă „Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca.”

Timeline cu istoria litigiului dintre fraţii Micula şi Statul român

29 mai 2002 – Regatul Suediei și România au încheiat un tratat bilateral de investiții potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just și echitabil investițiilor celeilalte părți. Tratatul mai prevedea că diferendele dintre investitori și țările semnatare sunt soluționate de un tribunal arbitral, potrivit comunicatului CJUE. De menţionat că fraţii Micula au cetăţenie suedeză.

2005: În cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate, potrivit CJUE. De precizat, în context, că European Drinks, compania fraţilor Micula, îşi are sediul în Bihor, într-o zonă de graniţă considerată defavorizată şi beneficia de anumite facilităţi fiscale din partea statului român. Nemulţumiţi, investitorii suedezi, adică fraţii Micula, au dat statul român în judecată.

2013: Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington, a decis că România trebuie să plătească acestora 84,5 de milioane de euro despăgubiri. Plus dobânzi şi penalităţi, în total 178 de milioane de euro, potrivit CJUE. Ulterior, din pricina dobânzilor şi penalităţilor, suma a ajuns în 2019 la 395 de milioane de euro.

30 martie 2015: „Comisia a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piața internă, a interzis punerea sa în aplicare și a dispus recuperarea sumelor deja plătite”, potrivit comunicatului CJUE. Vezi decizia CE aici. Mai departe, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul UE.

18 iunie 2019: Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene. „În esență pentru motivul că Comisia a făcut uz retroactiv de competențele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. Tribunalul a plecat astfel de la premisa că ajutorul vizat fusese acordat de România la data abrogării schemei de stimulente fiscale, și anume în anul 2005”, arată CJUE în comunicatul de presă emis pe 25 ianuarie 2022.

6 decembrie 2019: fraţii Micula au pus sechestru pe conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor. Vezi aici.

13 decembrie 2019: Guvernul Orban face o primă plată voluntară de 280 de milioane de euro către fraţii Micula pentru stingerea datoriei. Vezi aici.

“Am luat decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România. În mod evident, după ce Ministerul Finanţelor va efectua plata, ne îndreptăm în toate zonele în care avem litigii. La ora actuală Romatsa se găseşte într-un pericol de a nu mai putea efectua serviciile de navigaţie aeriană din cauza lipsei resurselor financiare”, declara premierul Ludovic Orban.

martie 2020: Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială a respins pretențiile fraților Viorel și Ioan Micula, care solicitau statului român peste 9 miliarde de lei despăgubiri, în cadrul unui alt proces deschis împotriva României. Vezi aici.

5 ianuarie 2022: România a câștigat, definitiv, la Washington,  procesul de arbitraj început încă din 2014 prin care risca plata a 9 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) către frații Ioan și Viorel Micula. Un comitet de pe lângă tribunalul internațional de la Washington (ICSID) a respins definitiv pretențiile fraților Micula și a dat dreptate statului român. Detalii aici.

25 ianuarie 2022: CJUE anulează decizia TUE care a validat plăţile către fraţii Micula şi trimite cazul spre rejudecare tot la TUE.

2 octombrie 2024: În rejudecare, Tribunalul Uniunii Europene a respins pretenţiile fraţilor Micula privind despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României.

sursă: g4media.ro