Și dintr-o dată, Orientul Mijlociu este din nou o zonă de război fierbinte. Locul a fost un teren de luptă de mii de ani și probabil nimeni nu poate pretinde că o parte din teritoriu este a lor. Orice concluzie este temporară și depinde de rezultatul unei bătălii pe o anumită porțiune de teren. În acest moment al istoriei, facțiunea palestiniană Hamas s-a făcut în cele din urmă intolerabilă pentru Israel, după decenii de provocări, iar Israelul a răspuns. Deocamdată, se pare că s-au făcut înțeleși israelienii. Chiar și Iranul pare să fi înțeles semnalul acestora. Există însă mult loc pentru ca lucrurile să se înrăutățească.
Marea întrebare pentru 2024 este: unde vor merge refugiații din Gaza dacă Israelul va face Gaza nelocuibilă? Statele arabe vecine au refuzat în mod repetat să le accepte. Predicție: regimul „Joe Biden” va propune să accepte o jumătate de milion de migranți dacă Iordania, Siria, Egipt și Liban vor lua restul. Acest lucru nu va bine primit în SUA și ar putea fi un alt mod de a aprinde conflictul pe străzile de aici. Problema nu va fi soluționată înainte de noiembrie.
Europa abia şi-a început călătoria spre dezindustrializare ca urmare a unei cavalcade de alegeri politice proaste făcute de-a lungul deceniilor. Germania, Franţa şi Italia şi-au pierdut interesul pentru fiasco-ul din Ucraina care îi costă bani pe care nu îi au — şi, odată cu explozia Nord Stream, a costat deja Germania furnizarea de gaz rusesc accesibil pentru a-și conduce industriile, care acum mor. În Marea Britanie, doar MI6 se află la bordul proiectului american din Ucraina. Viktor Orban, din Ungaria, dă un exemplu care pare să fie apreciat și de alte state din Europa. Doar spune “nu”, sfătuiește el.
Altfel ar fi imposibil de înţeles motivul din spatele oficialilor europeni care permit invazia continentului de către milioane de oameni în mod clar antagonici culturii europene. Guvernele din zona euro, inclusiv lidera administrativă nealeasă a UE, iau măsuri una după alta pentru a suprima nemulţumirea alegătorilor: cenzura extremă a presei de ştiri, ameninţările de a interzice partidele politice, supravegherea profundă. Inițiativele lor în domeniul energiei verzi sunt eșecuri dovedite, iar perspectivele lor pentru orice fel de energie fiabilă viitoare se diminuează. Predicţie: Populaţia europeană va erupe violent împotriva propriilor guverne în 2024. Unii vor fi răsturnaţi de revolte de stradă; alţii vor fi eliminaţi. În 2024, Uniunea Europeană își va pierde tot sprijinul și se va prăbuși.
Rusia ar trebui să fie izolată de discordie şi revoltă în Occident. Proiectul ucrainean prostesc al americanilor și sancțiunile impuse au stimulat Rusia să urmeze o politică de înlocuire a importurilor care a făcut țara mult mai autosuficientă decât a fost cazul înainte de războiul Ucraina. Media —probabil propaganda americană — îl face pe Vladimir Putin să fie înlăturat din funcție de către — dintre toate variantele — Partidul Comunist încă activ din Rusia, care, da, va propune candidaţi pentru alegeri. Povestea este absurdă. Putin se bucură de un rating de 80% în sondajele din Rusia. El și-a gestionat țara printr-o criză abilă. El este cu siguranță mai apreciat ca lider național la nivel global decât orice altă figură, cel puțin la egalitate cu Modi în India și Viktor Orban.
Cealaltă față nouă de pe scenă, sub un mop comic de păr, este Javier Milei, noul președinte al Argentinei. Nu există nicio altă cale de a explica această prăbușire dezastruoasă a acestei țări bogate, cu excepţia a 75 de ani de socialism peronist, care a secat voinţa de a trăi a naţiunii. Domnul Milei a început o evacuare în masă a birocraților și a departamentelor pe care le infestează și o dereglementare masivă a afacerilor. Țara ar putea să se trezească și să înceapă să facă din nou afaceri. Cu 100 de ani în urmă, a fost una dintre cele mai importante națiuni din lume, înainte de a cădea sub vraja lui Juan și a Evei Peron.
China se află în dificultăți financiare. Unchiul Xi a reuşit să ascundă asta timp de câţiva ani, dar matematica este lipsită de remuşcări. Predicție: Piața imobiliară cu susul în jos din China induce în cele din urmă un colaps bancar. Milioanele de economişti chinezi escroci încearcă să răstoarne PCC. În disperare, unchiul Xi începe un război pentru a obține controlul asupra Taiwanului bogat. Disensiunile din Armata de Eliberare Populară oglindesc nelinistea din randul populatiei civile. Ofensiva Taiwanului eșuează rapid și toată China intră în conflict regional. Restul lumii priveşte cu uimire şi greaţă.
sursă: kunstler.com
traducere și adaptare: Oana-Medeea Groza
