Autor: Adrian Severin
Ieri, 7 decembrie 2022, la sediul și în găzduirea BNR, în colaborare cu Editura “Universul Juridic”, a avut loc o sesiune de dezbateri științifice, a doua din ciclul pus sub titlul general “Educație, lege, drept, dreptate”. În acest cadru a fost prezentat / lansat al treilea volum (literele F-Î) al Enciclopediei Juridice Române. Am avut onoarea să coordonez realizarea acestor volume (care însumează aproape 2500 de pagini) împreună cu nume ilustre ale științei dreptului românesc, precum cel al profesorilor Corneliu Bârsan și Nicolae Volonciu.
Organizând și găzduind reuniunea, BNR și-a dovedit și respectat menirea de instituție națională responsabilă nu numai pentru elaborarea politicii monetare a statului român, ci și pentru dezvoltarea sentimentului național și a identității culturale naționale, a cărei expresie normativă este sistemul național de drept (inclusiv dreptul bancar). Uniformizarea dreptului în cadrul UE, dar nu numai, nu va putea înlătura diversitatea identităților juridice naționale (păstrată cu precădere în domeniul dreptului constituțional). Aceasta trebuie întreținută și cultivată întrucât în Europa nu ne vom putea uni decât delimitându-ne precis.
În mesajul său, academicianul Mugur Isărescu, în dubla calitate de Guvernator al BNR și de președinte al Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei române, a subliniat că Enciclopedia Juridică Română este “un proiect național” “sprijinit de Academia română”, a cărui realizare “se cuvine a primi o recunoaștere pe măsură”. Nu pot decât spera că Academia îi va oferi, cu mijloacele de care dispune, această recunoaștere.
Este de amintit că acum câtva timp, Academia română a luat inițiativa lansării proiectului Marii Enciclopedii Române (EJR) ca un cadru în care fiecare domeniu al științei să își producă propria prezentare enciclopedică. Prin EJR, juriștii se află printre primii care au adus substanță valoroasă inițiativei respective.
Realizarea EJR a avut propriii săi inițiatori. Este vorba despre Institutul de cercetări juridice al Academiei române și Universitatea “Titu Maiorescu”, prin directorul și respectiv președintele lor, profesorii Mircea Duțu și Iosif Robi Urs. Meritul inițierii trebuie respectat, dar EJR și elaborarea ei nu putea fi și nu a fost monopolul inițiatorilor.
Așa cum spune o vorbă populară, “mamă adevărată este cea care te crește, iar nu cea care te naște”. Aplicabile și în acest caz sunt versurile eminesciene: “Multe flori (a se citi “inițiative”) sunt, dar puține rod în lume o să poarte. / Toate bat la poarta vieții (a se citi “la poarta EJR”), dar se scutur multe moarte.”
Iată de ce singurul care poate spune “EJR sunt eu” este un subiect colectiv: grupul de peste o sută de contributori, cu coordonatorii de ramură și coordonatorii generali, care a dat la iveală cu trudă o “carte frumoasă” și, sunt convins, utilă. Ei au venit din principalele centre universitare ale țării, din instituțiile de învățământ și cele de cercetare, din magistratură și birourile de avocați, din rândurile notarilor, lichidatorilor și bancherilor etc. Li s-a alăturat personalul tehnic din rândurile căruia se cuvine evidențiată contribuția managerului de proiect, doamna Loredana Belu. Aceștia sunt adevărații părinți ai primelor trei volume ale EJR. Lor sper să li se cuvină cuvintele argheziene: “Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”. A tout seigneur, tout honneur!
La dezbaterea de la BNR, pe care organizatorii m-au invitat să o moderez, au vorbit, în ordine, profesorii Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice “Andrei Rădulescu”, Viorel Roș, președintele Asociației de drept al proprietății intelectuale și Ion Chelaru, președintele Uniunii Juriștilor din România, precum și dl. Nicolae Cîrstea, directorul Editurii “Universul juridic”. În câteva momente între aceștia și sală s-a legat un dialog spumos de rară ținută intelectuală, prelungit pe timpul recepției cu care s-a încheiat întâlnirea.
Toți cei care s-au ostenit să răspundă invitației de a participa au făcut dovada înțelegerii faptului că prezența lor îi onora pe ei mai mult decât onora evenimentul.
Progresul științei se realizează cu multă trudă și cu ceva talent, cu multă sudoare și cu un pic de inspirație, la care trebuie neaparat adăugate onestitatea intelectuală, modestia și fermitatea caracterului.
Caracterul fără talent și inteligență realizează puțin. Inteligența și talentul lipsite de aportul caracterului nu realizează nimic. Iar în știință probabil că nu există viruși mai distructivi decât narcisismul, orgoliul, gelozia, dogmatismul și exclusivismul care prea adesea îi infectează pe cei ce se vor a fi mari preoți ai templelor academice. Aceste adevăruri trebuie să fie în mintea celor care vor dori să ducă mai departe proiectul EJR până la finalul său, valorificând cu înțelepciune și generozitate experiența acumulată până acum.
