Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, în primele patru luni din 2025:
•Exporturile au crescut cu doar +0,5% (până la 31,45 miliarde euro),
•În timp ce importurile au explodat cu +6% (până la 43,06 miliarde euro),
•Rezultatul: deficitul comercial s-a adâncit cu peste 2,2 miliarde euro față de aceeași perioadă a anului trecut.
⸻
🧨 Cine e de vină?
1. Guvernul condus de Marcel Ciolacu – între nepăsare și populism fiscal
Ciolacu promitea „stabilitate economică” și „creștere pe bază de investiții”. Ce a livrat în schimb?
•Subvenții electorale inutile, fără efect economic multiplicator;
•Politici pro-consum, anti-producție, care stimulează importurile și cresc artificial cererea;
•Nicio măsură concretă pentru echilibrarea balanței comerciale.
2. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș – tehnocratul absent
•A tolerat dezechilibrele fiscale cronice, care obligă România să se împrumute masiv extern.
•Nu a corectat structura TVA sau politica de accize în favoarea producției locale.
•Nu a oferit stimulente fiscale pentru exportatori.
3. Ministrul Economiei, Radu Oprea – ministrul fantomă
•A fost complet absent în susținerea exporturilor, zero măsuri pentru competitivitatea industriei;
•Nu a renegociat acorduri comerciale sau strategii sectoriale;
•A tratat cu indiferență colapsul ramurilor industriale expuse la concurența externă.
⸻
⚠ Ce politici greșite ne-au adus aici?
România a stimulat artificial importurile prin relaxări fiscale, în loc să încurajeze producția autohtonă. Guvernele succesive au subfinanțat infrastructura logistică, au ignorat criza IMM-urilor exportatoare și au promovat un consum nesustenabil. S-a ratat complet reforma structurii economice și industriale.
Politica monetară a fost haotică, cu episoade de dobânzi prea scăzute în 2023, care au alimentat un consum bazat pe credite. Nicio strategie clară nu a existat pentru susținerea ramurilor strategice, iar protecția industriei locale a fost lăsată în mâinile pieței – o piață pe care marile economii o controlează, nu o respectă.
⸻
📉 Consecințele pentru cetățean
Pentru omul obișnuit, acest deficit nu e doar o cifră într-un raport. Înseamnă:
•Scumpiri inevitabile, mai ales la produsele importate: carburanți, electrocasnice, îmbrăcăminte, produse alimentare.
•Rate mai mari la credite, pentru că Banca Națională este forțată să mențină dobânzi ridicate ca să stabilizeze leul.
•Risc de depreciere a monedei, care va majora costurile vieții.
•Pierderea locurilor de muncă în industrie, acolo unde producătorii locali nu pot concura cu importurile ieftine.
⸻
✅ Ce soluții există?
În locul actualei paradigme falimentare, România trebuie să adopte urgent o strategie economică axată pe suveranitate și protecția producției locale.
Mai întâi, este nevoie de stimulente fiscale clare pentru exportatori, prin TVA redus, deductibilități sau granturi. Apoi, industria locală trebuie sprijinită activ, prin programe de garantare și investiții în infrastructură. Statul trebuie să controleze importurile neesențiale, prin tarife selective și criterii de sustenabilitate. În plus, este esențială o corecție a politicii monetare și bugetare, astfel încât să nu mai stimulăm consumul pe datorie, ci investițiile productive. Nu în ultimul rând, trebuie reformat sistemul de achiziții publice pentru a favoriza producătorii români în fața marilor lanțuri de import.
⸻
📌 Concluzie
România importă mult, exportă puțin, iar diferența o plătesc românii prin sărăcire. Iar vina nu poate fi pasată. Are nume clare:
•Marcel Ciolacu – premierul promisiunilor goale,
•Marcel Boloș – ministrul Finanțelor care a adâncit dezechilibrul fiscal,
•Radu Oprea – ministrul Economiei care nu a existat.
Este momentul ca cetățenii să nu mai tolereze superficialitatea, cinismul și lipsa de strategie. România are nevoie de un nou model economic: suveran, competitiv și protejat de interesele externe. Altfel, criza nu doar că va veni, ci se instalează, încet și sigur, în fiecare familie.
Aurel Badea
