Chiar dacă proiectul de lege anunțat de președintele Volodimir Zelenski pentru “restabilirea independenței” NABU și SAPO va fi adoptat, agențiile nu-și vor putea relua pe deplin activitatea. Avertismentul vine de la Oleksandr Klymenko, procurorul-șef al Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO), care a declarat pentru Financial Times că efectul politic al ultimei intervenții a puterii executive a fost unul de “suspendare de facto” a muncii instituțiilor anticorupție și de răcire a semnalărilor din interior. 
Ce s-a întâmplat concret
În ultimele două săptămâni, puterea de la Kyiv a subordonat prin lege NABU și SAPO — mișcare ce a declanșat primele proteste de masă din timpul războiului, critici dure din partea partenerilor occidentali și o criză politică internă. Sub presiune, Zelenski a anunțat un nou proiect de lege pentru a reface independența instituțiilor. Totuși, daunele sunt deja produse, avertizează Klymenko.   
Pe 30–31 iulie 2025, Parlamentul de la Kyiv a fost așteptat să voteze legea “de corecție”, după ce chiar și oficiali din partidul prezidențial au admis că este nevoie de revenirea asupra deciziei anterioare. Presa internațională a notat tensiuni în majoritatea parlamentară și reticențe ale unor deputați la a restaura autonomia agențiilor.   
De ce nu își pot “repune motoarele” peste noapte
•Efect de intimidare și autocenzură. Anchetele la nivel înalt, inclusiv asupra unor parlamentari și oficiali, au fost frânate, iar avertizorii au primit un semnal de risc: “politicul poate intra peste dosare”. Chiar și cu legea reparată, climatul de teamă nu dispare imediat. 
•Blocaje procedurale și pierdere de timp operativ. Reorganizarea forțată urmată de “reorganizarea inversă” produce întârzieri, contestații și goluri de competență care se traduc în lunile următoare prin mai puține trimiteri în judecată.  
•Polarizare politică împotriva agențiilor. Narațiunea că NABU și SAPO ar urmări “răzbunări” a intrat în mainstream; repararea legii nu repară și stigmatizarea instituțiilor. 
Ce riscă Europa dacă trece cu vederea
1.Eroziunea condiționalității UE. Independența reală a NABU/SAPO este criteriu de bază pentru sprijinul financiar și parcursul de aderare. Ambiguitățile și zigzagurile legislative subminează credibilitatea anticorupție a Ucrainei. 
2.Precedent politic periculos în timp de război. Odată validată ideea că puterea executivă poate interveni în dosare sensibile, capturarea instituțională devine standardul, nu excepția. 
3.Demobilizarea societății civile. Protestele ample au arătat că publicul apără anticorupția; ignorarea mesajului lor ar demoraliza tocmai actorii care țin linia de rezistență internă. 
Mesajul lui Klymenko, pe scurt
Șeful SAPO spune că lovitura aplicată agențiilor a produs un “chilling effect”: martori descurajați, investigații încetinite, presiune politică crescândă. Chiar dacă legea de corecție va fi votată, nu se revine la normal peste noapte. E nevoie de garanții practice, nu doar de text în Monitorul Oficial. 
Ce ar trebui să facă Europa — acum, nu mâine
1.Condiționalitate dură și verificabilă. Transele de asistență să fie legate de indicatori operaționali: număr de percheziții și rechizitorii în dosare “sensibile”, protecția avertizorilor, accesul neîngrădit la baze de date. 
2.Misiune de monitorizare cu mandat public. O echipă UE-UK-SUA să observe în timp real interferențele administrative și politice în dosarele anticorupție. 
3.Sprijin direct pentru integritatea instituțională. Finanțare pentru securizarea IT, protecția martorilor, formare pentru procurori și ofițeri NABU/SAPO, astfel încât “efectul de răcire” să fie inversat prin semnale concrete de protecție. 
4.Transparență maximă în selecții și numiri. Toate procedurile de numire/demitere la vârful agențiilor să se facă cu observatori internaționali și publicarea motivărilor integrate. 
Ceea ce s-a întâmplat la Kyiv în iulie 2025 nu e o “eroare tehnică”, ci un stress-test de integritate pe care statul ucrainean l-a picat în văzul lumii. Repararea legii nu repară și încrederea. Iar dacă Europa privește în altă parte, mesajul pentru întreaga regiune este limpede: anticorupția poate fi oprită la buton, apoi “repornită” pe hârtie.
Fără garanții operaționale și monitorizare externă reală, NABU și SAPO vor rămâne cu frâna trasă — exact așa cum avertizează Klymenko.
Aurel Badea
