Autor: Oana-Medeea Groza
În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, Petru Romoșan a analizat decizia de eliberare a lui Julian Assange din pușcărie, explicând care au fost procedurile și care sunt posibilele consecințe.
Julian Assange se află în recluziune de aproximativ 15 ani, iar acum a fost eliberat în urma unei înțelegeri cu autoritățile americane. Julian Assange, unul dintre cei mai mari ziariști ai ultimelor 5 decenii, a negociat încă din 2016-2017 cu președintele american Barack Obama, fiind de acord să se predea autorităților americane (în special FBI-ului) în schimbul eliberării lui Chelsea Manning, care a oferit numeroase probe și informații prețioase către WikiLeaks. Unul dintre motivele principale pentru care Julian Assange a fost supus unui calvar constant în ultimii 15 ani are legătură cu publicarea a peste 30.000 de documente infamante despre Hillary Clinton, în plină campanie electorală, documente care au contribuit la numirea lui Donald Trump. Democrații, conduși în continuare de Clinton, s-au încrâncenat împotriva lui Assange. A fost apoi condamnat de Donald Trump și Mike Pompeo.
Julian Assange a fost eliberat de ieri, iar astăzi a ajuns în Insulele Mariane, care țin de Marea Britanie și care sunt cele mai apropiate de Australia, scopul final fiind ajungerea acestuia în Australia. Assange a fost ajutat foarte mult în timpul negocierilor cu americanii de noul premier australian, Anthony Albanese, care a dorit să-l elibereze. Julian Assange a acceptat un singur cap de acuzare (nu toate acuzațiile care i-au fost aduse, așa cum se prezintă în mod eronat în presa națională), care ține de securitatea națională a SUA. Assange a recunoscut că lansarea în spațiul public a milioane de documente a putut crea probleme SUA.
Fapta cea mai importantă pentru ca Julian Assange a fost urmărit atât de violent este reprezentată de „scurgerea” unor filmări ce prezentau armata americană (Black Water; un soi de grupare Wagner a Americii) care trăgea în alți soldați americani în Bagdad. Astfel, Assange a arătat ce înseamnă democrația americană astăzi, care este servită de aceste armate (pseudo-)private în toate demersurile ilegale și imorale pe care le întreprinde, folosindu-se de acest paravan pentru a nu putea fi condamnată în SUA.
Julian Assange a învățat carte împreună cu mama sa, acasă, și n-a fost niciodată la școală. Assange este un om prea liber pentru lumea în care s-a născut și a plecat din start cu marele avantaj de a nu fi înregimentat și „spălat pe creier” de sistemul de învățământ distorsionat. Eliberarea lui Julian Assange este o veste excepțională pentru presă și pentru libertatea de exprimare, iar viața sa publică și aportul său la propagarea adevărului nu se vor opri aici. WikiLeaks va renaște în mod spectaculos, pentru că deține în continuare tone de documente încă neexplorate și nepublicate. Unul dintre motivele eliberării sale de către americani poate avea legătură cu alegerile din noiembrie, mai ales că Assange este un om de stânga, un democrat; este o mișcare de imagine ce îi avantajează pe democrați, care vor mai recurge la astfel de gesturi pentru a câștiga alegerile sau pentru a nu le pierde catastrofal.
Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
