„Ucraina trebuie să accepte termenii Moscovei pentru încheierea războiului sau se va confrunta cu noi avansuri militare și, în cele din urmă, cu o „capitare”, a declarat ambasadorul Rusiei în Regatul Unit, Andrei Kelin, care a exprimat cererile lui Vladimir Putin.
Într-un interviu acordat gazdei CNN, Christiane Amanpour, Kelin a declarat că Rusia își continuă ofensiva și nu vede nevoia să oprească ostilitățile, satisfăcând public nepăsarea Moscovei față de eforturile de încetare a focului susținute de SUA. Comentariile vin în contextul în care Rusia continuă să respingă propunerea de armistițiu a SUA din partea Kievului și intensifică doar atât operațiunile terestre, cât și atacurile aeriene împotriva orașelor ucrainene.
„Suntem acum în ofensivă, iar Ucraina este în retragere”, a spus Kelin. „În luna mai, am cucerit aproximativ 600 de kilometri pătrați (230 de mile pătrate) din teritoriul Ucrainei și continuăm să câștigăm mai mult teren.” Conform grupului de informații open-source DeepState, forțele rusești au ocupat aproximativ 449 de kilometri pătrați (173 de mile pătrate) în luna mai, cea mai mare cifră lunară din acest an, dar totuși mult sub afirmația lui Kelin.
Kelin a prezentat un ultimatum pentru Kiev: fie acceptarea unui armistițiu permanent în termenii Rusiei, fie se confruntă cu consecințe mai grave. „Pentru Ucraina, există o alegere: fie vor accepta condițiile noastre chiar acum… fie vom continua această acțiune, iar Ucraina va trebui să se predea în condiții mult mai rele”, a spus el.
În cele mai recente discuții de pace cu Ucraina de la Istanbul, pe 2 iunie, Rusia a insistat din nou asupra cerințelor sale maximaliste de lungă durată, inclusiv recunoașterea anexării Crimeii de către Rusia, precum și a regiunilor Herson, Donețk, Zaporijia și Luhansk – niciunul dintre acestea nefiind pe deplin sub controlul Moscovei. Kremlinul insistă, de asemenea, asupra retragerii militare complete a Ucrainei din aceste regiuni.
Remarcile ambasadorului vin în contextul unor pregătiri pentru o a treia rundă de negocieri cu Ucraina, după 22 iunie, deși nicio dată nu a fost confirmată oficial. Kelin a descris discuțiile ca fiind „etapate”, invocând acorduri anterioare privind schimburile de prizonieri și probleme umanitare. Kelin a reiterat, de asemenea, cererile de lungă durată ale Kremlinului privind neutralitatea Ucrainei și interzicerea aderării la NATO, numind alianța „foarte amenințătoare pentru noi”.
Ambasadorul a insistat asupra „restabilirii drepturilor normale ale omului” pentru minoritățile etnice din Ucraina, inclusiv ruși, maghiari și polonezi, o afirmație pe care oficialii Kievului și Occidentului au respins-o în mod repetat ca un pretext fals pentru invazie. Prezentatorul CNN l-a contestat pe Kelin dacă astfel de termeni echivalează cu capitulare și nu cu negociere. Kelin a negat caracterizarea, susținând că discuțiile sunt în desfășurare și implică „acorduri importante”.
Întrebat despre capacitatea Rusiei de a-și susține campania militară, Kelin a susținut că Moscova cheltuiește „doar 5-7%” din bugetul său pentru război și recrutează până la 60.000 de soldați voluntari lunar, cifre pe care analiștii occidentali nu le-au verificat independent. „Doar 5-7%” din buget reprezintă aproximativ 13,5 trilioane de ruble (126 miliarde de dolari). Cheltuielile Rusiei pentru război și agențiile de aplicare a legii depășesc cheltuielile pentru educație, sănătate, politică socială și economia națională la un loc.
Vladimir Putin anunță condiția pentru a accepta o întâlnire directă cu Volodimir Zelenski
Pe de alta parte, Vladimir Putin s-a declarat joi “pregătit” să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski doar în cadrul “ultimei etape” a negocierilor dintre Moscova şi Kiev, după mai bine de trei ani de asalturi de amploare ale forţelor ruse asupra vecinului său.
“Sunt gata să mă întâlnesc cu (Volodimir Zelenski), dar numai dacă este vorba de „ultima etapă” a negocierilor”, a declarat preşedintele rus. Dar el a pus din nou la îndoială legitimitatea lui Volodimir Zelenski, al cărui mandat a expirat oficial în mai 2024. Kievul nu a putut organiza alegeri prezidenţiale din cauza asaltului rusesc şi a impunerii legii marţiale.
“Sunt pregătit să întâlnesc pe toată lumea, chiar şi pe Zelenski. Nu asta este problema. Dacă statul ucrainean are încredere într-o anumită persoană pentru a conduce negocierile, Doamne, poate fi Zelenski”, a declarat şeful statului rus la masa rotundă de la Sankt Petersburg: “Nu contează cine negociază, chiar dacă este actualul şef al regimului”.
De asemenea, el a apreciat că este necesară “găsirea unei soluţii care nu numai că pune capăt conflictului actual, dar creează şi condiţiile necesare pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete pe termen lung”. Două runde de discuţii între ruşi şi ucraineni au avut loc la Istanbul, dar nu au reuşit să producă niciun progres spre o încetare a focului în acest conflict, care a făcut zeci de mii de morţi şi răniţi.
Moscova cere Kievului în special să îşi retragă forţele din patru regiuni pe care Moscova susţine că le-a anexat, să renunţe la apartenenţa Ucrainei la NATO şi să limiteze dimensiunea armatei sale. Totodată, Preşedintele rus Vladimir Putin a mai declarat joi că armata rusă avansează “în fiecare zi” de-a lungul liniei frontului din Ucraina, la mai mult de trei ani după ce Moscova a lansat un asalt la scară largă asupra vecinului său.
“Trupele noastre avansează de-a lungul întregii linii de contact. În fiecare zi, (progresele) sunt mai mult sau mai puţin semnificative, dar ele avansează în fiecare zi”, a declarat el, în cursul unui schimb de opinii cu reprezentanţii agenţiilor de presă străine la Sankt Petersburg.
sursă: ziuanews.ro
