Autor: Thierry Meyssan
Asistăm la sacrificarea oamenilor neputincioși din Gaza. Deja 8.000 de morți! Puterile occidentale au abandonat civilii. Ele sunt preocupate doar de menținerea dominației asupra lumii. Ceea ce este acum în joc în Gaza nu mai este problema palestiniană, ci ordinea internațională. După înfrângerea NATO în Ucraina, cea a Israelului din Gaza ar marca sfârșitul unei lumi.
Niciodată în trei sferturi de secol nu am fost atât de aproape de o confruntare generală.
MASACRUL
Forțele aeriene israeliene continuă să bombardeze orașul Gaza ca represalii pentru atacul Rezistenței Palestiniene Unite (cu excepția Fatah) de pe 7 octombrie. Bombele au căzut asupra oamenilor, ucigând mii de locuitori. Conform unui sondaj realizat în iunie 2022 de Centrul Palestinian pentru Cercetări Politice și Sondaje, doar 34% dintre palestinieni ar vota pentru Hamas împotriva a 31% pentru Fatah dacă vor avea loc alegeri parlamentare. Victimele bombardamentului israelian sunt, prin urmare, de două treimi din total ostile Hamasului. În același timp, 71% susțin lupta armată împotriva ocupației israeliene. Din acest punct de vedere, 56% îl preferă pe Ismail Haniyeh (Hamas) față de Mahmoud Abbas (Fatah).
Prin urmare, Israelul nu poate pretinde eradicarea Hamasului în acest fel, ci doar eliminarea populației din Gaza care rezistă.
EXPULZAREA POPULAȚIEI DIN GAZA
Trei sferturi din IDF sunt încă staționate în afara Zidului de separare, așteptând ordine de traversare a acestuia pentru a elimina supraviețuitorii bombardamentelor. Oficial, Statele Unite speră să evite un masacru recomandând Israelului moderație. În realitate, Washingtonul știe că această operațiune nu a fost inițial îndreptată împotriva Hamas, ci a avut ca scop soluționarea problemei palestiniene prin expulzarea întregii sale populații. Așadar, Departamentul de Stat, nerăbdător să evite genocidul, a propus Egiptului să-i anuleze toată datoria externă (135 miliarde de dolari) dacă-i adăpostește și integrează pe cei 2,2 milioane de locuitori din Gaza.
Pentru moment, mareșalul Al-Sissi refuză. Cairo se află sub efectele rezoluției Ligii Arabe care, după Războiul de Șase Zile, a susținut că deplasarea palestinienilor și integrarea lor nu a fost altceva decât o manevră falsă de compasiune pentru lichidarea cauzei palestiniene.
Citește: „Nota Ministerului de Informații israelian prin care se recomandă expulzarea locuitorilor din Gaza în Egipt” ( https://www.voltairenet.org/article219935.html)
În timpul audierii sale de către Knesset, generalul Yitzhak Brik a elaborat o evaluare catastrofală a capacităților armatei israeliene.
SLĂBICIUNEA ARMATEI ISRAELIENE
De la începutul acestui război, sau mai degrabă al acestui episod al unui război lung, israelienii și-au dat seama de slăbiciunea actuală a armatelor lor. Din 2015, presa de specialitate discută despre decadența IDF, dar abia în 2018 clasa politică a luat cunoștință de aceasta. La acea vreme, Knesset (Parlamentul) l-a intervievat pe generalul Yitzhak Brik. El le-a explicat deputaților uluiți că soldații și-au pierdut idealul de a apăra țara, că ofițerii nu au ezitat să mintă pentru a se acoperi în caz de probleme și că generalii au avut cariere politice și nu militare. Cinci ani mai târziu, nu numai că nu s-a schimbat nimic, dar totul s-a înrăutățit.
Presa israeliană revine zilele acestea la declarațiile generalului Yitzhak Brik conform cărora israelienii ar fi nevoiți să se apere, fără a putea spera la ajutorul armatelor lor, în timpul unui viitor război.
Tocmai asta s-a întâmplat pe 7 octombrie.
Prim-ministrul a mers să-l consulte pe general pe 22 octombrie, dar niciun comunicat de presă sau declarație nu ne permite să știm ce și-au spus cei doi bărbați. Cel mult știm că generalul Brik a cerut demiterea directorului Serviciului de Informații Militare (Aman) și a șefului Comandamentului de Sud.
Și asta nu este tot. Pentru prima dată, adversarii colonizării au arme eficiente. Studiul videoclipurilor Hamas este clar. Organizația are lansatoare de rachete antitanc FGM-148 Javelin (fabricate în SUA), lansatoare de rachete NLAW (produse în Suedia) și lansatoare AT4 (produse în Suedia sau în SUA). În ceea ce privește Hezbollah-ul libanez, acesta are un stoc impresionant de rachete cu rază medie de acțiune care, odată cu pregătirea oamenilor săi, îl face o putere militară eficientă mult superioară celei a Statelor arabe.
Armele deținute de Hamas sunt americane sau suedeze. Au fost cumpărate din Ucraina de la ofițeri corupți. Cele deținute de Hezbollah vin din Iran, prin Irak și Siria. Nimeni nu știe câte are Hamas.
Secretarul general al Hezbollah, Hassan Nasrallah, l-a primit pe „numărul doi” al Hamas, Saleh el-Arouri, și pe liderul Jihadului islamic, Ziad el-Nakhala.
În acest moment, conflictul se limitează la Fâșia Gaza. Palestinienii din Cisiordania și Israel nu s-au implicat. Nici refugiații din Iordania și Liban. Hezbollah este blocat în a acționa prin rezoluția 1701, pe care miniștrii săi au semnat-o la sfârșitul războiului israeliano-libanez din 2006. El nu poate traversa râul Litani și nu poate intra pe teritoriul israelian fără să-și încalce cuvântul, ceea ce, spre deosebire de occidentali, contează pentru el. Acest angajament nu va mai fi valabil dacă Israelul atacă Libanul. Așadar, deocamdată, Hezbollah stă în așteptare și distruge camerele și radarele de supraveghere israeliene de-a lungul graniței, una câte una. În acest fel, va putea lua prin surprindere armata israeliană dacă decide să intre în război.
OCCIDENTALII AU ALES SĂ-I SACRIFICE PE LOCUITORII DIN GAZA
Cum să nu ne mirăm că Statele Unite, Franța și Regatul Unit au votat cu toții o propunere umanitară de încetare a focului, imediat? Cum să nu interpretăm acest lucru ca o dorință de a prelungi acest conflict, care a început acum 76 de ani? Din acest punct de vedere, analiza președintelui Recep Tayyip Erdoğan funcționează. În fața grupului său parlamentar, el a spus: „Cei care provoacă problema, desigur, nu doresc o soluție”, făcând aluzie la modul în care Imperiul Francez și Imperiul Britanic au creat problema palestiniană fără rezolvare. „Cu cât criza devine mai gravă, cu atât este mai înrădăcinată, cu atât mai bine este pentru interesele lor. Ei doresc ca problema israeliano-palestiniană să se agraveze… Ei doresc ca pacea și stabilitatea să nu se întâmple niciodată în această regiune… Vor ca umbra războiului să nu părăsească niciodată Mediterana de Est… Ei doresc ca oamenii care au trăit acolo de mii de ani să nu beneficieze de resursele acestui pământ… Ei doresc ca sistemul lor de exploatare, bazat pe sânge, persecuție și lacrimi, să continue… Astea sunt lucrurile față de care ne opunem. Respingem acest sistem de exploatare în urma căruia plătesc prețul toate popoarele din regiune, musulmani, creștini și evrei. ”
Pe 23 octombrie, Premierul francez a susținut o poziție echilibrată asupra conflictului israeliano-palestinian. Cu toate acestea, a încercat să mascheze veto-ul francez la propunerea umanitară de încetare imediată a focului. Făcând acest lucru, a arătat că nu mai deține controlul. Evenimentele recente, în serie, au scăpat de sub controlul guvernului ei.
Este atât de rușinos că premierul francez Elisabeth Borne, vorbind la tribuna Adunării Naționale, a acuzat propaganda rusă că a imputat greșit Franței votarea unei propuneri umanitare [rusă] pentru încetarea focului imediat, citând propunerea braziliană, pe care a și votat-o, de altfel. Au existat într-adevăr două propuneri diferite: Rusia limitându-se la neutralitatea strictă impusă de o acțiune umanitară, prezentată în cadrul unei sesiuni închise din 17 octombrie, și Brazilia care condamnă Hamas pentru actele sale de barbarie, prezentate în ședința publică din 25 octombrie.
Franța nu a folosit veto-ul din 1976 (pentru a-și continua colonizarea lui Mayotte), dar de data aceasta l-a folosit, așa cum a recunoscut și reprezentantul său permanent al Consiliului de Securitate, Nicolas de Rivière. Rezoluția braziliană a fost inaplicabilă, deoarece a condamnat una dintre părți. Franța știa asta când a votat-o.
SFĂRȘITUL OCCIDENTULUI
Cu toate acestea, există o altă explicație. Statele Unite au cerut mai întâi Israelului moderație. Apoi, au adus două grupuri navale în zonă și au înființat o bază aeriană cu 97 de aeronave de transport pentru a aduce armament și muniții în teatrul de conflict (în Israel, dar și în Iordania și Cipru). În cele din urmă, au bombardat milițiile pro-iraniene din Irak și Siria. Washingtonul a avut în vedere posibilele consecințe ale unei înfrângeri israeliene în Gaza după înfrângerea NATO în Ucraina. Occidentul nu ar mai fi de temut. Toate regulile impuse în afara dreptului internațional ar fi brusc puse în discuție. Toate popoarele pe care Occidentul le-a păstrat în stare infantilă timp de secole, sau chiar exploatate fără rușine, s-ar revolta. Ar fi o schimbare completă a timpurilor.
Resentimentul acumulat de zeci de ani sugerează o sălbăticie incontrolabilă în această revoltă, așa cum a arătat deja Hamas. Prin urmare, marile puteri occidentale au decis să închidă ochii la masacrul în curs. Ei sunt conștienți că permit și facilitează genocidul, dar se tem și mai mult să fie trași la răspundere pentru crimele lor trecute și actuale.
Ceea ce este în joc în Gaza nu mai este, așadar, problema palestiniană, ci supremația occidentală, domnia regulilor sale și beneficiile necuvenite pe care occidentalii le obțin din aceasta.
Tensiunea nu a fost niciodată mai mare de la al doilea război mondial încoace. Rusia este conștientă de acest lucru și se pregătește pentru un posibil război nuclear. De la începutul războiului din Gaza, a desfășurat 2 exerciții militare de mare amploare, cu lansări de rachete balistice intercontinentale. Nu mai este un joc. Rusia a simulat moartea unei treimi din propria populație și transformarea unei părți a teritoriului său într-o zonă interzisă din cauza precipitațiilor atomice radioactive.
sursă: voltairenet.org
traducere și adaptare: Oana-Medeea Groza
