SECURISTAN a fost și înainte de 1989. Legendarul Ștefan Kovacs a fost informatorul Securității!

Legendarul Ștefan Kovacs are un dosar de rețea în Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Documentele arată că fostul antrenor, câștigător a două Cupe ale Campionilor cu Ajax-ul lui Cruyff în anii ‘70, a fost recrutat și a semnat un Angajament cu Securitatea comunistă în octombrie 1955, la 35 de ani, activând sub umbrela Serviciului de Filaj și Investigații al Regionalei Cluj. Volumul existent la CNSAS, 31 de pagini, acoperă perioada 1955-1963, când Kovacs lucra ca antrenor pe Someș. Nu există niciun fel de date referitoare la perioada de glorie ulterioară.

Dosar personal nr. 5858 din evidența Regiunii M.A.I. Cluj, Serviciul VII, Biroul 2. Data deschiderii: 28.10.1955.
Sunt coordonatele informatorului Ștefan Kovacs, nume conspirativ „Munteanu Vasile”, fond rețea la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) – R178768.

Legendarul antrenor al lui Cruyff, dublu câștigător al Cupei Campionilor Europeni cu Ajax (1972, 1973), fost selecționer al României și campion cu Steaua (1968), desemnat în mod repetat de publicațiile internaționale printre cei mai mari antrenori ai lumii din toate timpurile, a fost agent al Securității comuniste, după cum relevă documente descoperite de GSP în arhiva CNSAS.

• Gazeta a găsit ce a scris Ștefan Kovacs în Angajamentul față de Securitate;
• Cum a motivat Securitatea necesitatea recrutării lui Ștefan Kovacs și cât de mulțumiți au fost ofițerii de colaborarea cu el;
• Care erau locurile de întâlnire dintre ofițerii de legătură și agentul „Vasile Munteanu”;
• Ce cuprind rapoartele despre notele informative furnizate de Ștefan Kovacs;
• De ce a decis Regionala Cluj a Ministerului de Interne, în cadrul căreia funcționa structura de Securitate, să-l abandoneze pe Ștefan Kovacs în 1963 și ce rol a avut temutul Nicolae Pleșiță, fostul șef al Direcției de Informații Externe, în renunțarea la serviciile lui „Vasile Munteanu”;
• Biografia completă a lui Ștefan Kovacs din anii copilăriei de la Timișoara până la perioada de activitate ca agent al Securității.

Angajamentul cu Securitatea al lui Ștefan Kovacs: „Voi executa diferite însărcinări date de aceste organe”

+35 FOTO

Dosarul lui Ștefan Kovacs conține 31 de pagini și acoperă un interval de 8 ani din viața fostului tehnician: octombrie 1955 – octombrie 1963. Este vorba despre perioada petrecută la Cluj în calitate de antrenor la Universitatea, Dermata și CFR.

El a semnat un Angajament cu Securitatea pe 28 octombrie 1955, la vârsta de 35 de ani și la începutul carierei de antrenor, iar ofițerul care l-a recrutat pentru Serviciul VII (Filaj și Investigații) a fost lt. Noroș Iacob. Textul integral arată astfel, cu mențiunea prezentării lui păstrând grafia din original:

„Subsemnatul Kovacs Ștefan, născ. 2 oct 1920, Timișoara, domiciliat în Cluj, strada Rakoczi no. 11, în mod voluntar îmi iau angajamentul să comunic din timp organelor securității statului tot ceace voi cunoaște despre munca de subminare dusă de elementele dușmănoase împotriva R.P.R. nefăcînd nicio excepție atît pentru rude sau prieteni și voi executa diferite însărcinări date de aceste organe.

Informațiile pe care le voi furniza le voi semna cu numele Munteanu Vasile, în loc de numele meu adevărat. Îmi iau angajamentul să păstrez în secret absolut legătura și munca mea cu organele de securitate. Pentru divulgarea acestor legături și a informațiilor pe care le voi furniza port răspunderea penală conf. legilor R.P.R.”.

Contextual, momentul octombrie 1955 însemna Gheorghe Gheorghiu Dej la putere, țara un stat-satelit al URSS, trupele sovietice prezente încă în România după Al Doilea Război Mondial, Departamentul Securității Statului, subordonat Ministerului de Interne, de fapt – Partidului, implicat masiv în țesătura socială și politică a României postbelice.

NOTĂ. Pentru ca o persoană să fie declarată colaborator al Securității ÎN SENSUL LEGII trebuie să fie îndeplinite două condiții cumulativ:

1. să existe un dosar de rețea sau note informative care să arate calitatea ADMINISTRATIVĂ de informator/colaborator/agent
2. notele respective să conțină informații care să fi atins aspecte legate de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale celui vizat și să existe consecințe de natură politică în sensul în care Securitatea, pe baza respectivelor informații, să fi întreprins acțiuni împotriva celor care fac obiectul notelor

Raport despre recrutare: „Vrea să sprijine organele noastre în demascarea elementelor dușmănoase”

Într-un referat din 30 iunie 1955, care motiva necesitatea recrutării lui Ștefan Kovacs, sublocotenent Noroș Iacob nota: „Având în vedere că în cartierul Rakoczi, majoritatea locuitorilor sunt elemente burgheze pe de o parte, iar pe de altă parte a ușura munca de investigații în acest cartier, a afla starea de spirit și o serie de manifestări a cetățenilor, am trecut la studierea numitului KOVACS ȘTEFAN, care să fie recrutat ca informator necalificat în problema muncii de investigații”.

Adăuga despre profilul lui Kovacs: „Nu este membru PMR (n.r. Partidul Muncitoresc Român), însă în activitatea sa ca sindicalist din anul 1945 în tot timpul s-a achitat în bune condiții de sarcinile trasate. Are un nivel politic și cultural destul de ridicat, vede just lucrurile și știe să se comporte frumos în societate. (…)

Este un element modest, fapt ce s-a dovedit atunci când a refuzat să primească premiul dublu, așa cum pretindeau alți antrenori de fotbal antecedenți. Depune toate eforturile pentru a ridica la un nivel tehnic echipa de fotbal ȘTIINȚA, politizând în același timp discuțiile pe care le are cu sportivii, dovedindu-se a fi un element atașat regimului”.

Ulterior, la o distanță de 14 luni, când Kovacs semnase deja Angajamentul cu Securitatea și începuse să lucreze, un Referat-Caracterizare din 18 august 1956 arăta că antrenorul fusese recrutat „în scopul de a fi folosit ca agent în rezolvarea lucrărilor de investigații, în special la lucrările de pașapoarte asupra sportivilor, având vaste cunoștințe în rândul acestora”.

• Lucrările de pașapoarte asupra sportivilor vizau un control politic și informativ din partea Securității în vederea acordării avizului pozitiv sau negativ pentru deplasări în străinătate. Erau de interes originea socială, rude peste hotare, antecedente politice, dosare mai vechi, atitudine în alte deplasări, evaluarea comportamentului (disciplină, declarații etc), eventuale planuri de a rămâne în străinătate („evaziune”)

Și în continuare: „Recrutarea s-a făcut pe baza sentimentelor patriotice, deoarece este un element cinstit și atașat regimului nostru, a acceptat ușor recrutarea, manifestându-și dorința că vrea să sprijine organele noastre în demascarea elementelor dușmănoase”.

În timpul colaborării sale cu organele de securitate, agentul nu a fost retribuit cu niciun fel de lucru din partea acestor organe și nici nu a ridicat asemenea pretenții
pasaj din Caracterizare, 15.10.1963

„A fost tot timpul punctual la întâlnirile programate”

Același document relevă că Ștefan Kovacs „a manifestat sinceritate în materialele furnizate, lucru ce a fost verificat atât prin restul agenturii, cât și prin surse ocazionale, confirmându-se justețea acestuia. La întâlnirile programate a fost tot timpul punctual și a respectat termenele de executare a sarcinilor ce i-au fost trasate.

Cel în cauză este un element inteligent, are o serie de cunoștințe în orașul Cluj, cu ajutorul cărora ne-ar putea ajuta în muncă. Este corect și disciplinat, fiind bine apreciat în rândurile colegilor săi de muncă, cât și în rândurile cunoscuților. Având în vedere calitățile și posibilitățile în viitor, agentul va putea face față sarcinilor și muncii de investigații”.

Atunci când i s-au trasat sarcini din partea noastră, agentul a manifestat un viu interes în rezolvarea lor, căutând totodată să fie obiectiv în cele furnizate ulterior
pasaj din CARACTERIZARE agent „MUNTEANU VASILE”, perioada august 1956 – mai 1957

Recrutat între două mandate pe banca Universității Cluj

Pe 28 octombrie 1955, într-o zi de vineri, când Kovacs a semnat Angajamentul cu Securitatea, era antrenor liber de contract.
Condusese Știința Cluj (Universitatea) până în vara lui 1955, în prima parte a campionatului care se desfășura pe durata unui an calendaristic. A plecat la mijlocul sezonului, după un 0-3 în deplasare cu Locomotiva Constanța.

S-a reîntors pe banca „studenților” la începutul lui 1956, dar, între timp, devenise agentul „VASILE MUNTEANU” în evidențele Securității.

„După recrutare, ne-a ajutat în mod efectiv în rezolvarea unor lucrări, dându-ne informații prețioase, care ne-au fost de folos la întocmirea rapoartelor de investigații de bună calitate”, concluziona analiza din august 1956 asupra muncii lui Kovacs, care și-a intrat repede în „misiune”.

Menționăm că s-a dovedit un colaborator valoros, cu vaste posibilități de informare îndeosebi privind sportivii. Întotdeauna, agentul sus numit ține cont de instructajul făcut de noi sau cere singur lămuriri acolo unde simte nevoia
pasaj din CARACTERIZARE agent „VASILE MUNTEANU”, perioada mai 1957 – ianuarie 1958

„O parte negativă a caracterului său e că este curios și pune întrebări”

Într-un „RAPORT despre felul cum a decurs recrutarea numitului KOVACS ȘTEFAN”, este descrisă întâlnirea în urma căreia antrenorul a acceptat să-și oficializeze legătura cu serviciul secret comunist.

„În ziua de 28 octombrie 1955, m-am deplasat la locul de muncă al numitului KOVACS ȘTEFAN cu scopul de a-l recruta ca informator în problema muncii de investigație”, scrie lt. NOROȘ IACOB.

Și detaliază: „Pentru ca recrutarea să decurgă în bune condiții, am discutat despre diferite persoane, pe care susnumitul le cunoștea. De asemeni, am discutat despre activitatea sa, unde a luat o poziție justă. După toate acestea, i-am făcut propunerea de a colaborea cu organele noastre. După ce i-am dat lămuriri despre felul cum va trebui să ne ajute și să păstreze secretul, a fost de acord și am trecut la luarea angajamentului”.

Mai notează: „După ce sus numitul a scris angajamentul fără să facă obiecțiuni, a cerut câteva lămuriri despre numele conspirativ și despre felul cum să-și desfășoare activitatea. I-am făcut un mic instructaj, explicându-i amănunțit despre numele conspirativ și despre note”.

O parte negativă a caracterului său în privința colaborării cu noi este aceea că e curios. Pune diferite întrebări lucrătorului privind scopul pentru care i se cer informații despre o persoană sau alta
pasaj din CARACTERIZARE agent „Vasile Munteanu”, perioada ianuarie – septembrie 1958

34 de note informative, niciuna nu apare în dosar! Amintite doar în rapoartele de analiză: „Aduce materialul scris, bine documentat”

Ce a livrat însă Ștefan Kovacs pentru Securitate în perioada acoperită de dosarul de la CNSAS?

Printre cele 31 de pagini nu există niciuna dintre notele informative semnate de „Vasile Munteanu” („a furnizat un număr de 34 note informative”), dar există referiri la materialele oferite de Kovacs apar în cele 9 rapoarte de analiză ale activității lui.

Să vedem câteva exemple concrete:

• „Agentul „MUNTEANU” s-a dovedit până în prezent în colaborarea sa cu organele M.A.I. a fi un element atașat cauzei clasei muncitoare, obiectiv în materialul dat, punctual atât la întâlniri, cât și în îndeplinirea sarcinilor. Cu ocazia trasării sarcinilor, manifestă interes, conștiinciozitate și dă material scris și documentat de fiecare dată” (Caracterizare asupra agentului „MUNTEANU VASILE” pe perioada 21 mai 1957 – 9 ianuarie 1958)

• „în perioada menționată, sus numitul agent a colaborat cu noi în bune condițiuni. Astfel, am primit de la el material informativ în rezolvarea unor lucrări importante, iar materialul furnizat de el s-a dovedit a fi real, fapt pe care l-am verificat noi pe teren în unele lucrări, iar în altele a fost verificat de serviciile operative (Ne referim la lucrarea cu antrenorul de fotbal)”.

• „de regulă aduce materialul scris și cele puse pe hârtie caută să le documenteze” (ambele din Caracterizare asupra agentului „MUNTEANU VASILE” pe perioada 9 ianuarie – 18 septembrie 1958)

• „agentul ne-a furnizat material pentru mai multe lucrări de investigații. Materialul furnizat de el îl dă sub formă de note scrise în limba română. Aceste note sunt inteligibil formulate și bine documentate”

• „remarcăm însă faptul că agentul „Munteanu” nu ne furnizează material din proprie inițiativă, afirmând că el nu vine în contact cu elemente ce au manifestări fățiș sau ascuns dușmănoase nouă” (ambele din Caracterizare asupra agentului „MUNTEANU VASILE” pe perioada 18 septembrie 1958 – 20 august 1959)

• „de la data recrutării și până în prezent agentul a căutat să se achite conștient de sarcinile trasate din partea organelor de securitate, astfel în această perioadă a furnizat un număr de 34 note informative, care au fost exploatate în efectuarea lucrărilor de investigații, aceste note s-au dovedit a fi reale și în cuprinsul lor au un conținut destul de bun” (pasaj din RAPORT referitor la agentul „Munteanu Vasile” din cadrul agenturii de investigații, 30.09.1963).

• „Pe parcursul colaborării, agentul s-a străduit să ne dea ajutor, în care sens ne-a furnizat note informative despre mai multe persoane, care apoi au fost exploatate în lucrări de investigații” (din RAPORT cu propunere de abandonare din agentura de investigații a agentului „MUNTEANU VASILE”).

O mare parte dintre aceste note au fost exploatate în efectuarea lucrărilor de investigații, iar unele dintre ele au fost note-sesizări, care au fost înaintate serv. informative spre exploatare. (…) Verificându-se aceste note prin agenții «Niculescu Alexandru» și «Radu Elisabeta» și prin persoane de încredere, cu care ocazie am constatat că datele ce au fost furnizate în ele sunt reale
pasaj din CARACTERIZARE agent „Vasile Munteanu”, 15.10.1963

Un singur nume apare: „Informații reale, exceptând Nota privind pe numitul Jenei”

În analizele asupra notelor provenite de la „Vasile Munteanu” există o singură referire la un personaj: Jenei! Cel mai probabil, Emeric Jenei. Dar detaliile sunt foarte vagi, cu caracter general, imposibil de decriptat ce conțineau efectiv informațiile livrate de Kovacs către Securitate, în absența notei în sine.

Astfel, în Caracterizarea aferentă perioadei 20.08.1959 – 10.08.1960, lt. Pintea, care întocmise materialul în calitate de ofițer de legătură cu Kovacs, a punctat: „Noi am verificat informațiile lui și s-au dovedit reale, exceptând Nota ce privea pe numitul Jenei, despre care ne-a dat informații postându-se pe fostele lor divergențe personale”.

E neclar despre ce fel de divergențe ar fi putut fi vorba în 1959/1960, într-un moment în care Kovacs și Jenei, despărțiți de 17 ani la vârstă, abia fuseseră adversari de câteva ori în campionat, unul pe bancă, altul pe teren, în meciurile U Cluj – Flamura Roșie Arad/CCA.

Peste tot pe unde am fost, prima şi cea mai importantă schim­­bare a fost aceea a mentalităţilor jucătorilor. Una pă­gu­boasă, pentru că, deşi talentaţi, dar provenind din medii modeste, luxul şi bunăstarea au avut un efect cât se poate de negativ asupra lor. A trebuit chiar să fac curăţenie, lucru uşor cu cei tineri, dar foarte greu cu cei bătrâni, respectiv cu Jenei şi Constantin, cu care eram prieten
Ștefan Kovacs, interviu publicat pe ovidiublag.ro, 2019

Cum livra informațiile: „Întâlniri de 2-3 ori pe lună, la locul de muncă, pe stradă sau în casa conspirativă”

De-a lungul celor opt ani acoperiți de dosarul existent în arhivele CNSAS, contactele cu ofițerii pentru predarea informațiilor au evoluat de la întrevederi pe stradă, în parc până la întâlniri în case conspirative. „În general, o dată pe lună, iar în multe cazuri de 2-3 ori pe lună”, după cum se arată în analiza lui „Vasile Munteanu” din data de 10 august 1960.

„Locul întâlnirii este locul său de muncă, unde merg foarte multe persoane particulare și astfel întâlnirile noastre periodice nu au stârnit până în prezent suspiciuni sau deconspirări”, subliniază un raport aferent perioadei august 1956 – mai 1957.

Într-o analiză care cuprinde intervalul mai 1957 – ianuarie 1958, e descrisă o altă strategie: „Având extrem de multe cunoștințe în orașul Cluj, cu care se oprește în stradă la discuții, am putut până în prezent să folosim și noi ca loc de întâlnire strada sau parcul pe unde-și are trecerea, simulând o întâlnire întâmplătoare – astfel că până în prezent nu este deconspirat informatorul și nici măcar bănuit în colaborarea lui cu organele M.A.I”.

„Întâlnirile au loc, în general, pe stradă, când agentul iese de la serviciu. La aceste întâlniri este foarte punctual și, la data stabilită de comun acord, aduce și materialul scris”, vine confirmarea și într-un raport din 20 august 1959.

Într-un final se ajunge la soluția apreciată cea mai acoperită: „A fost introdus în casă de întâlnire. El s-a manifestat satisfăcut de această măsură și a considerat că astfel sunt asigurate condiții mai bune de colaborare” (04.08.1961).

Până în prezent, sus numitul agent s-a prezentat cu regularitate la întâlnirile programate pe bază de grafic. Au fost însă și cazuri când am fost nevoiți să amânăm întâlnirea întrucât agentul trebuia să plece tocmai atunci în altă localitate din interes sportiv. Altfel, este un tovarăș obiectiv, sârguincios și atașat colaborării cu organele securității
pasaj din CARACTERIZARE agent „MUNTEANU VASILE”, perioada august 1956 – mai 1957

Abandonat în 1963: „A fost numit antrenor federal la București, nu se mai poate ține cu el o legătură organizată”

Perioada cuprinsă între coperțile dosarului existent în arhiva CNSAS se încheie în 1963, când Regionala Cluj întocmește formele de abandonare a agentului Ștefan Kovacs, fără să mai existe niciun fel de indicii ce și dacă s-a mai petrecut ceva ulterior în relația dintre antrenor și Securitate.

„Până în prezent, legătura cu acest agent s-a ținut direct de către lucrătorul investigator, iar întâlnirile s-au făcut în casa nr. 1 și la locul de muncă al agentului. Până în ultimul timp, agentul s-a prezentat punctual la toate întâlnirile programate, iar de la sfârșitul anului 1962 nu s-a mai putut prezenta punctual la aceste întâlniri deoarece a fost numit în funcția de antrenor federal la București”, scria lt. maj. Ilie Givan într-o „Caracterizare asupra agentului «Vasile Munteanu» pe perioada de la 10.09.1962 la 15.10.1963”.

Și explica: „În permanență este plecat prin diferite Regiuni sau în străinătate cu echipele de fotbal și numai foarte rar vine la familie în orașul Cluj. Astfel, nu se mai poate ține cu el o legătură organizată, pentru care fapt nu mai este util în munca de investigații. Pentru faptele de mai sus arătate, agentul a fost propus pentru a fi abandonat din agentura de investigații”.

Propunere aprobată de temutul Nicolae Pleșiță, viitorul șef al Direcției de Informații Externe

În aceeași zi cu „CARACTERIZAREA”, 15.10.1963, lt. maj. Ilie Givan prezenta și un „RAPORT cu propunere de abandonare din agentura de investigații a agentului «Vasile Munteanu»”.

Iar documentul era aprobat de șeful Direcției Regionale Cluj, maior Nicolae Pleșiță, care a ocupat acest post în perioada ianuarie 1962 – februarie 1967. Este exact viitorul sinistru șef al Direcției de Securitate și Gardă a Ministerului de Interne (1967-1972), secretar general și adjunct al ministrului de Interne (1974-1978) și șef al Direcției de Informații Externe (1980-1984).

A fost implicat în numeroase acțiuni de represiune și lichidare a opozanților regimului comunist, precum reprimarea minerilor participanți la greva din Valea Jiului (1977), atentatul cu bombă de la radio „Europa Liberă” Munchen 1981, rezolvat de celebrul terorist Carlos Șacalul, ori ancheta asupra scriitorului dizident Paul Goma, înaintea plecării acestuia în exil, la Paris (1977).

Oferit spre preluare Serviciului de Contraspionaj: „Nici pentru ei nu este util”

În raportul cu solicitarea de abandonare, lt. maj. Ilie Givan mai subliniază: „Pe parcursul colaborării, agentul s-a străduit să ne dea ajutor, în care sens ne-a furnizat note informative despre mai multe persoane, care apoi au fost exploatate în lucrări de investigații”.

După ce reamintește despre mutarea lui Ștefan Kovacs la FRF, în Capitală, ofițerul mai adaugă: „Acest lucru ne împiedică de a ține legătura cu agentul în mod organizat, întâlnindu-ne numai cu ocaziile când se află în orașul Cluj. Astfel, agentul nu mai este util muncii de investigații”.

Și finalul: „În acest sens, s-a făcut un raport să fie predat serviciului II, însă din studiul efectuat de acest serviciu asupra agentului rezultă că nici pentru ei nu este util. Față de cele raportate, propunem să aprobați abandonarea agentului «Munteanu Vasile» din agentura de investigații, fără luare de angajament scris”.
Serviciul II din structura Securității, invocat de Givan, era cel care se ocupa cu operațiunile de Contraspionaj.

Autobiografia redactată în 1950: „Am trecut frontiera în Ungaria și m-am stabilit la Cluj”

Dincolo de datele care relevă activitatea lui „Vasile Munteanu” în calitate de agent al Securității, dosarul cuprinde, în plus, și repere detaliate de biografie, reieșite inclusiv dintr-o autobiografie a lui Ștefan Kovacs, datată 3 august 1950. Este, probabil, un document captat dintr-un mai vechi dosar de cadre al antrenorului, necesar în momentul analizei pentru recrutarea înfăptuită în 1955.

Astfel, Kovacs prezenta următoarele trepte ale parcursului său:

• tatăl, Nicolae, magazioner CFR, pensionar
• mama, Alexandra Vlaicu, casnică, decedată
• un frate și o soră
• cetățean român, naționalitate maghiară, religie romano-catolică
• studiile elementare: școala primară de stat – predare limba germană, Timișoara
• gimnaziu: Gimnaziul Romano-Catolic Timișoara, predare limba maghiară
• studii superioare: Liceul Comercial Oradea, predare limba română (anul absolvirii – 1938)
• „în luna august 1938, am plecat în Belgia, unde am stat până în anul 1941 luna mai, unde am urmat un an de zile o școală în limba franceză. În Belgia am locuit în permanență în orașul Charleroi, unde am fost angajat la fabrica metalurgistă C.O.M.E.D.E.O., în calitate de practicant, magazioner contabil. În anul 1941 luna mai m-am întors la Timișoara”

• august 1941 – februarie 1942 – angajat la CFR Turnu Severin, „de unde am trecut frontiera în Ungaria. După trecerea frontierei, m-am stabilit în Cluj”. IMPORTANT: la acel moment, Clujul se afla sub administrare maghiară în urma anexării la Ungaria a nordului Transilvaniei prin Dictatul de la Viena (30 august 1940)
• „sub regimul maghiar, la 1 mai 1942 am intrat în serviciu la Primăria Municipiului Cluj, Percepția Circ. III-a în calitate de funcționar administrativ, iar în an ul 1943 am fost numit șef de birou”
• „stagiul militar nu l-am satisfăcut nici în armata maghiară”
• căsătorit în septembrie 1944 cu Irina Ferencz „coafeză de dame, de la care am un copil cu numele Ștefan, născut în luna mai 1946”
• „din noiembrie 1944 fac parte din Sindicatul Salariaților Comunei Cluj, iar din octombrie 1948 sunt membru ARLUS (n.r. Asociația Română pentru Legăturile cu Uniunea Sovietică)
• „nu am făcut și încă nu fac parte din nicio organizație sau partid politic”

În 1953 mi s‑a spus pentru prima dată că am har, voca­ţie de antrenor. Eram în cantonament cu Universitatea, la Sovata, fără antrenor, drept pentru care eu eram acela care conducea antrenamentele. La întoarcerea în Cluj, profesorul Coja m‑a anunţat: «începând de acum, tu eşti antrenorul echipei»
Ștefan Kovacs, interviu publicat pe ovidiublag.ro, 2019

„După ce termină 3 clase liceu, nemaiavând posibilitatea de a urma mai departe, părăsește orașul Timișoara”

Autobiografia era completată cu informații suplimentare regăsite în diferite referate, rapoarte sau analize redactate de ofițerii care au participat la recrutarea lui Kovacs și la întreținerea legăturilor cu el, până la abandonarea din 1963.

Bunăoară, într-un referat din 30 iunie 1955, adnotat cu pixul „De acord cu recrutarea”, slt. Noroș Iacob nota despre Ștefan Kovacs: „A domiciliat în Timișoara până în 1934, în care perioadă urmează 4 clase primare și 3 clase secundare. După ce termină 3 clase liceu, nemaiavând posibilitatea de a urma mai departe, părăsește orașul Timișoara, astfel la etatea de 14 ani se angajează ca funcționar la un club sportiv din Oradea, de unde mai târziu joacă în echipa a doua de fotbal, unde a dat rezultate frumoase”.

Adaugă: „Pentru pregătirea sa fizică și pentru comportările sale pe tărâm de sport având perspective de viitor în anul 1936 este scos din producție și încadrat în echipa I-a de fotbal KAO, KAO/Clubul Atletic Oradea.

Cu această echipă în anul 1936 pleacă la diferite întâlniri internaționale, care au avut loc în diferite țări Belgia, Franța, Olanda și Germania, astfel cu această ocazie susnumitul rămâne pentru mai mult timp în Belgia, unde joacă într-o echipă de fotbal până în 1941, când se reîntoarce în țară, respectiv în orașul Timișoara, unde stă circa 2 luni și pleacă la Turnu Severin, unde se ocupă cu diferite munci și în același timp activează ca footbalist într-un club sportiv din localitate”.

Amintește apoi mutarea în Transilvania aflată sub dominația maghiară: „În 1942 vine în Cluj și se angajează ca funcționar la primăria orașului, totodată ca footbalist în echipa KAC/Clubul Atletic Cluj, la comasarea întreprinderilor este transferat la I.C.C. (n.r. Întreprinderile Comerciale Cluj), unde lucrează și în prezent”. Conform documentelor din dosarul de la CNSAS, Kovacs era la momentul recrutării șeful Secției Financiare la ICC.

Din punct de vedere politic până în anul 1945 nu a fost încadrat în nicio organizație sau partid politic. După această dată se încadrează în sindicat, unde depune o activitate frumoasă, ducând muncă de lămurire cu tovarășii de muncă. La fel și față de sportivi caută să politizeze discuțiile, dovedind a fi un element atașat regimului nostru
pasaj din „Investigații asupra numitului Ștefan Kovacs”, 29.06.1955

„Întreține relații prin corespondență cu o serie de sportivi renumiți din RP Ungară ca Pușcaș, Budai și alții”

În plus, un referat din 29 iunie 1955, din perioada în care Securitatea sonda posibilitatea recrutării lui Ștefan Kovacs, amintea despre acesta: „Cercul său de prieteni îl are format din sportivi cu origine socială muncitorească. Întreține relații prin corespondență cu o serie de sportivi renumiți din RP Ungară ca Pușcaș, Budai și alții, de unde primește o serie de reviste sportive”.

Trimiterea nominală este spre doi dintre jucătorii Generației de Aur a Ungariei din anii ‘50, Ferenc Puskas și Laszlo Budai. Primul, cel mai mare fotbalist maghiar din toate timpurile, avea să refuze revenirea la Budapesta în toamna lui 1956, după invazia URSS în Ungaria, construindu-și o carieră spectaculoasă în tricoul lui Real Madrid (5 titluri naționale, 3 Cupa Campionilor, 1 Cupă Intercontinentală, 180 meciuri și 156 goluri pentru clubul iberic).

Notă informativă furnizată de un coleg de serviciu: „Dovedește prin aceasta că nu este șovin”

De asemenea, dosarul conține și o notă informativă obținută de la un coleg de serviciu al lui Ștefan Kovacs, identificat drept sursa „Nicoară Vasile” (09.07.1957).

Iată câteva calupuri din actul respectiv:
– „Ca funcționar este un om priceput și bine pregătit. Știe să interpreteze legile, instrucțiunile și ordinele, pe care le aplică respectând legalitatea socialistă, dar și cu tact față de oameni și bun simț”

– „Cu toate că nu este membru de partid, nu este dușman al clasei muncitoare, ci dimpotrivă atașat față de muncitori, față de cauza clasei muncitoare”

– „Recent, cu ocazia evenimentelor din RP Ungaria (n.r. invazia URSS în octombrie 1956), cu toate că este maghiar, față de nimeni nu a dat să se înțeleagă că ar simpatiza cu mișcarea anti-revoluționară și a avut o atitudine corectă”

– „Este cunoscut ca un bun antrenor. De când este antrenorul acestor echipe, una «Herbal Ianos» a câștigat campionatul «Cupa Primăverii», iar cealaltă, «Știința», și-a recâștigat încrederea spectatorilor și este o echipă în revenire”

– „Este interesant că în timp ce echipa «Herbal Ianos» este o echipă cu componență națională aproape în întregime maghiară, iar cealaltă echipă «Știința» are componență aproape în întregime românească, totuși își dă la fel contribuția, cunoștințele și capacitatea sa profesională și pentru una și pentru alta, dovedind prin aceasta că nu este șovin”

Final la Cluj în 1963, o mulțime de întrebări după plecarea la București, Amsterdam, Paris, Atena, Monaco

Prin urmare, într-un final, pe raportul strict secret din 30.09.1963, apare rezoluția de încetare a legăturilor cu Ștefan Kovacs.
„Să se facă forme de abandonare”, scris cu creion roșu, e avizul în raport cu agentul „Vasile Munteanu”. Era momentul în care Ștefan Kovacs părăsea Clujul pentru a se muta la București, unde intra oficial în structurile FRF.

Vor urma apoi experiențele amestecate pe banca „tricolorilor” (principal și secund), la magicul Ajax al lui Cruyff, în fruntea naționalei Franței, la Panathinaikos sau Monaco.

De azi, la povestea tumultoasă a lui Ștefan Kovacs se adaugă perioada ascunsă de agent secret al Securității comuniste, sub numele conspirativ „Vasile Munteanu”, și un munte de întrebări despre cine a fost, cu adevărat, Ștefan Kovacs și după 1963 încolo, când și-a făcut un drum spre legendă ca mag al fotbalului total.

CV ȘTEFAN KOVACS

Data nașterii: 2 octombrie 1920, Timișoara
Data decesului: 12 mai 1995, Cluj
A jucat la CA Timișoara (1931-1934), CA Oradea (1934-1938), Charleroi (1938-1941), Ripensia (1941), CFR Turnu Severin (1941-1942), KAC/Ferar Cluj (1942-1947), CFR Cluj (1947-1950), U Cluj (1950-1953)
Post: mijlocaș
A antrenat: U Cluj (1952-1953, antrenor/jucător, 1954-1955, 1956, 1957-1958), Dermata (1959-1960), CFR Cluj (1960-1962), România (secund, 1962-1967; principal, 1976-1979, 1980), Steaua (1967-1970), Ajax (1971-1973), Franța (1973-1975), Panathinaikos (1982-1983), Monaco (1986-1987)
Palmares antrenor: 1 titlu România (1968) + 2 Cupa României (1969, 1970) – Steaua, 3 titluri Olanda (1972, 1973), Cupa Olandei (1972), Cupa Campionilor Europeni (1972, 1973), Supercupa Europei (1972), Cupa Intercontinentală (1972) – Ajax, Cupa Balcanică (1980) – România, Cupa Greciei (1982) – Panathinaikos

sursă: gsp.ro