Sistemul public de pensii din România intră într-o perioadă critică, cu un deficit în continuă creștere și un raport scăzut între salariați și pensionari. Începerea pensionării „decrețeilor” va amplifica problema.
În perioada următoare, sistemul public de pensii din România va trece printr-o perioadă dificilă care va pune la încercare sustenabilitatea financiară a statului. Pe fondul unui deficit deja existent în bugetul de pensii, problemele devin tot mai vizibile, iar economiștii avertizează asupra impactului grav al schimbărilor demografice. În acest context, una dintre cele mai mari provocări o constituie pensionarea „decrețeilor”, cei născuți între 1967 și 1970, care vor începe să primească pensia în următorii ani.
Testul critic din următorii ani pentru Pilonul I
Cristian Păun, profesor de economie la ASE, avertizează că în următorii 3-4 ani, România va trece printr-un test extrem de dificil al sustenabilității sistemului public de pensii. „Decrețeii” reprezintă o generație numeroasă, iar pensionarea lor va adăuga o presiune considerabilă asupra unui sistem care, deja, nu poate acoperi nevoile curente ale pensionarilor.
Cine sunt „decrețeii” ?
Termenul „decrețel” este folosit pentru a desemna persoanele născute în perioada 1967-1970, în timpul regimului comunist din România, sub efectul „Decretului 770/1966”, care interzicea avortul și contracepția.
În 1966, Nicolae Ceaușescu a emis acest decret, care a interzis avortul și limitarea accesului la metode de contracepție, ca măsură de creștere a populației. Astfel, toți copiii născuți între 1967 și 1970 sunt denumiți adesea „decreței” deoarece aceștia reprezintă generațiile care au fost „stimulante” de această politică socială. Aceste măsuri dure au condus la o explozie demografică în acea perioadă, iar generațiile născute atunci sunt acum într-o situație critică, fiind pe cale să se pensioneze într-un sistem de pensii deja supus unui mare deficit.
Datele disponibile astăzi ne arată dimensiunea reală a problemei.
În luna septembrie 2025, România va avea aproape 4,7 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 2.773 de lei.
În schimb, raportul dintre populația activă și pensionari este îngrijorător. La începutul anului 2025, există 10 salariați care susțin 8 pensionari, un raport mult mai slab față de cel optim.
Dacă ritmul de scădere al populației active continuă, se estimează că în jurul anului 2050, un singur angajat va trebui să susțină un pensionar.
Problemele structurale ale Pilonului I
Problemele nu sunt doar demografice. Conform economistului Cristian Păun, modelul actual de funcționare al Pilonului I, care presupune ca contribuțiile lunare ale angajaților să fie folosite imediat pentru plata pensiilor actuale, creează vulnerabilități structurale majore.
Într-un sistem cu o populație activă tot mai scăzută și o durată de viață mai lungă, acest model devine tot mai greu de susținut.
Fiecare pensionar nou adăugat presupune o creștere a cheltuielilor, în timp ce baza de contribuabili se micșorează constant.
De asemenea, trebuie menționat un alt aspect esențial în această discuție: rata de înlocuire a pensiilor, adică procentul din ultimul salariu care este acoperit de pensie. În prezent, pensia reprezintă aproximativ 40% din venitul salarial din perioada activă, iar în următorii ani această rată ar putea scădea la 30-35%.
Organizațiile internaționale recomandă o rată de înlocuire de cel puțin 70% pentru a asigura un trai decent, un obiectiv care, în România, rămâne greu de atins.
Ce soluții există pentru viitor?
Pentru a preveni colapsul complet al sistemului de pensii, expertul propune un model care să implice toate cele trei piloni ai sistemului: Pilonul I, Pilonul II și Pilonul III.
Creșterea contribuțiilor la Pilonul II și stimularea economisirii private, prin educație financiară și economii suplimentare în Pilonul III, sunt esențiale pentru asigurarea unei pensii mai mari în viitor.
Totuși, soluțiile nu sunt ușor de implementat. Pilonul II a fost în centrul multor controverse politice, iar schimbările legislative din acest domeniu au generat incertitudine în rândul participanților. În plus, nivelul scăzut al economiilor în rândul populației și lipsa unui venit stabil în multe familii fac dificilă extinderea contribuțiilor voluntare în Pilonul III.
Cum vor afecta „decrețeii” viitorul pensiilor din România?
Intrarea în pensie a „decrețeilor” reprezintă o schimbare majoră în peisajul demografic și financiar al României.
Generația celor născuți între 1967 și 1970 este numerosă, iar momentul pensionării lor va adânci deficitul sistemului public de pensii.
În lipsa unor măsuri eficiente, sistemul va fi din ce în ce mai greu de susținut, iar România ar putea ajunge într-o situație în care un angajat să susțină un pensionar, ceea ce ar pune o presiune uriașă pe resursele financiare ale statului.
Prin urmare, sistemul public de pensii din România se află într-o perioadă critică și necesită reforme urgente.
Problema demografică, alături de modelele de funcționare actuale, face ca Pilonul I să devină tot mai greu de susținut.
Educația financiară, stimularea economisirii private și diversificarea surselor de venit sunt esențiale pentru a asigura un viitor mai sigur pentru pensionarii din România. Cu toate acestea, schimbările în Pilonul II și Pilonul III vor depinde de stabilitatea politică și de capacitatea guvernului de a adopta măsuri eficiente.
sursă: cotidianul.ro
