Preşedintele american Donald Trump şi secretarul american al Apărării Pete Hegseth au apărat vineri, răspunzând unor întrebări în timpul unei întâlniri cu premierul ungar Viktor Orban la Casa Albă, decizia Guvernului său de a retrage trupe din România, în contextul în care Bucureştiul încearcă să obţină o revenire asupra acestei decizii, avertizând cu privire la ameninţări continue pe flancul de est al NATO, relatează The Hill.
Şeful statului american a fost întrebat de ce Pentagonul îşi reduce trupele în România la doar câteva săptămâni după ce a anunţat că Statele Unite nu vor retrage truoe din Europa.
”Facem schimbări. Ne mişcăm – este acelaşi număr, număr total, dar mutăm oamenii. Mie chiar îmi plac românii. Cred că sunt nişte oameni grozavi”, a răspuns Trump.
Secretarul său al Apărării Pete Hegseth a declarat, la rândul său, că decizia a fost coordonată cu Casa Albă.
”Totul face parte din viziunea pe care o avem a Europei. Şi vor rămâne trupe în România, dar sunt nişte schimbări în felul în care le rotim şi cât de mulţi”, a declarat Pete Hegseth.
Decizia a fost coordonată cu secretarul general al NATO Mark Rutte şi comandantul american în Europa, a precizat el.
Aliaţii au fost ”notificaţi în avans”, a dat asigurări secretarul american al Apărării.
Săptămâna trecută, Statele Unite au anunţat creducerea trupelor cu o brigadă de infanterie de 800 de oameni, o decizie care afectează România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria şi că în România, urmează să rămână desfăşuraţi 1.000 de militari americani.
Această decizie a fost respinsă imediat de către senatorul republican din Mississippi Roger Wicker, preşedintele Comisiei Forţelor Armate din Senat, şi de către reprezentantul republican din Alabama Mike Rogers, preşedintele Comsiei Forţelor Armate din Camera Reprezentanţilor şi de către alţi aleşi, care susţin că această decizie nu a fost coordonată cu Congresul şi NATO.
Secretarul de stat de la Ministerul român al Apărării Sorin Moldovan a cerut joi Statelor Unite să revină asupra acestei decizii, apreciind că ”nu este un semn bun” pentru relaţiile bilaterale dintre Washington şi Bucureşti.
”Cred că această decizie poate fi anulată şi trebuie să fie anulată”, a declarat site-ului Politico Europe Sorin Moldovan.
”Trebuie să avem un dialog bilateral mai puternic cu Statele Unite, pentru a face actuala administraţie să înţeleagă că ameninţarea este aici, pe flancul de est”, a declarat adjunctul ministrului român al Apărării.
Această retragere a trupelor americane intervine în timp ce multe state membre NATO se confruntă, în ultima perioadă, cu presupuse incursiuni ruseşti, iar Războiul din Ucraina continuă de aproape patru ani.
Mark Rutte a minimalizat această decizie miercuri, într-o vizită la Bucureşti, afirmînd că se fac mişcări de trupe ”tot timpul” şi că NATO ”se poate desfăşura colectiv, inclusiv în România”.
Adjunctul ministrului român al Apărării Sorin Moldovan s-a declarat de acord cu Rutte, însă a argumentat că decizia amerciană poate inflama ”propaganda” rusă pe tema lipsei unităţii în NATO.
”Dacă vorbim la nivel operaţional, nu s-a schimbat nimic după retragere”, a declatrat joi Moldovan.
”Însă simbolismul politic este puţin ciudat acum”, a apreciat el.
Problema informării Congresului despre retragerea trupelor din România a fost ridicată marţi, în Comisia Forţelor Armate din Senat, în care mai mulţi senatori au argumentat că membri ai panelului nu au fost informaţi despre această decizie înainte ca ea să fie dezvăluită de presă.
”Cred că ne-ar plăcea tuturor să avem mai multe informnaţii despre cum a fost luată decizia”, a cerut senatorul republican din Florida, Rick Scott.
sursă: news.ro
