Autor: Sorin Roșca Stănescu
Iată că, în felul ei, și Ucraina a decis să schimbe strategia și să contraatace în forță în teritoriul considerat inamic. Declanșând o operațiune militară specială, care vizează bazele de aprovizionare, unitățile militare și aeroporturile de unde decolează bombardierele. De asemenea, din această operațiune militară specială fac parte și bazele de rachete de care dispune Federația Rusă. Războiul este astfel escaladat într-o manieră care era previzibilă. De aici mai departe, o prognoză despre armistițiu este greu de făcut. Iar despre un posibil tratat de pace e chiar o imposibilitate.
Pompierii știu că, de foarte multe ori, focul se stinge prin foc. Dar tot ei știu că acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Dacă focul destinat să stingă focul nu este utilizat la momentul potrivit și cu inteligență, vâlvătăile se pot amplifica. În urmă cu numai câteva zile, mi-am permis într-o analiză să avansez scenariul conform căruia Ucraina ar putea să decidă să se apere contraatacând în profunzimea teritoriului rusesc. Logica expusă simplu era următoarea. Este cu neputință să te aperi, încasând lovituri după lovituri și încercând doar să contracarezi cu succes o parte dintre acestea, fără a reacționa prin contraatacuri eficiente. Astăzi, Ucraina a dovedit că are capacitatea de a lovi în adâncimea Federației Ruse, dronele cu explozibil lansate de ea, drone kamikaze sau nu, având capacitatea de a ajunge până în proximitatea Moscovei sau chiar în Moscova. Se acumulează însă foarte multe semne de întrebare la care, pentru moment, nu există răspunsuri.
Primul și cel mai important semn de întrebare este cum va reacționa Federația Rusă? Să ne amintim că, nu cu mult timp în urmă, Vladimir Putin a avertizat că, dacă vor exista lovituri împotriva Federației Ruse pe teriotriul Federației Ruse, atunci Moscova va reacționa utilizându-și tot arsenalul din dotare. Sugerând astfel că o va face inclusiv prin folosirea armamentului nuclear. Iar în final a subliniat că nu blufează. Din nefericire, ne apropiem de momentul în care vom afla dacă blufează sau nu. Un alt semn de întrebare este generat de capacitatea Ucrainei de a întreține pe termen mediu și lung un asemenea tip de contraofensivă. Autoritățile de la Kremlin afirmă că ucrainenii au utilizat drone rusești adaptate pentru un asemenea tip de operațiune. Și că numărul acestora este limitat. Dacă nu asistăm din nou la o învăluire, efect al propagandei de război, dacă așa stau lucrurile, atunci rezultă că armata ucraineană nu poate utiliza pe termen mediu și lung un asemenea tip de ripostă. Mai ales dacă dronele sunt sinucigașe. Dacă nu sunt sinucigașe, atunci ele trebuie să aibă practic o capacitate dublă de deplasare. Pornesc, își ating ținta, își îndeplinesc misiunea și se întorc. Zburând cumva sub radare și scăpând astfel de artileria rusească. Drona care a lovit obiectivul cel mai apropiat de Moscova s-a deplasat până acolo timp de două ore. Iar în două ore, artileria rusescă nu a reușit să o doboare. Dacă nu a fost o dronă kamikaze, atunci s-a și întors la bază. Ceea ce înseamnă un total de patru ore. Ceea ce este, trebuie să recunoaștem, fabulos. Dar dacă dronele nu sunt de fabricație rusească? Dacă industria ucraineană a reușit să-și fabrice componentele necesare și să le asambleze? Sau dacă dronele au fost achiziționate de la aliați tot sub forma unor componente? Diversele răspunsuri la această ultimă rundă de întrebări ne pot oferi cheia modului în care va evolua acest război escaladat. Îmi imaginez că nu am asistat doar la un balon de încercare. Adică la câteva provocări îndrăznețe, care au avut doar scopul de a testa atât capacitatea de ripostă a armatei lui Putin, cât și eventualele decizii politice extreme pe care le-ar putea lua acesta. Dacă nu am asistat la un simplu test, extrem dureros pentru Kremlin, atunci înseamnă că algoritmul acestui război a fost schimbat într-un mod fundamental. Și rămâne de văzut dacă focul poate fi stins prin foc.
sursă: corectnews.com
