UDMR și instituțiile culturale. Ministrul Demeter impune un fost colaborator al Securității pentru un nou mandat la Operă Maghiară din Cluj!

În contextul în care Ministerul Culturii organizează pe bandă rulantă concursuri pentru managementul instituțiilor de cultură, iar cele mai multe dintre ele sunt încheiate fără finalitate – niciun candidat nu e considerat suficient de bun – ne-a atras atenția un concurs cu concurent unic, evaluat cu o notă mare la prima probă – 8.89.

Așa că am dorit să asistăm la proba interviului, pentru a vedea cum ar trebui să arate un concurent bine pregătit, în viziunea Ministerului Culturii.

Iuliu Szép, în vârstă de 73 de ani, pensionar, conduce Opera Maghiară din Cluj de 15 ani. Pentru că la finalul ultimului mandat a primit la evaluare peste 9, a avut dreptul să candideze singur pentru un nou mandat. Așa este legea.

Acum, el a câștigat concursul și va mai conduce instituția încă 3 ani, adică până la 76 de ani.

În 2013, Curtea de Apel București l-a declarat definitiv pe Iuliu Szép colaborator al Securității, sub numele conspirativ “Suciu”. Iuliu Szép a fost mulți ani vicepreședinte UDMR, iar în 2010 DNA l-a anchetat pentru deconturi peste limita legală.

Culmea este că Iuliu Szép a intenționat inițial să se retragă din activitate și să nu mai candideze. “Știu că sunt artiști maghiari proveniți din Transilvania, din România, care chiar ar dori să vină la Opera Maghiară directori. Însă eu am discutat și cu domnul Kelemen (n.r. Kelemen Hunor, deputat, președintele UDMR) și cu ministrul Demeter (n.r. Andras Demeter, ministrul Culturii) și am rămas.”

***

Iuliu Szép, profesor de muzică la o școală primară în anii ’80, a intrat în Opera Maghiară din Cluj în 1988, pe postul de secretar artistic. A păstrat funcția până în 2000. În paralel, a fost vicepreședintele UDMR, responsabil cu cultura. În 2010, el a preluat conducerea Operei Maghiare, moment în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a început să-i investigheze trecutul.

Din dosarul său reiese că a fost recrutat ca informator în anii studenției, sub numele conspirativ “Suciu”, cu scopul de a oferi informații despre colegii și profesorii săi de la Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj.

Pe o colegă, de care era apropiat, a urmărit-o, în timp ce se prefăcea că doarme lângă ea, și a declarat la securitate conținutul scrisorii acesteia către părinții ei, în care erau incluse referințe religioase.

Un alt coleg a primit interdicția de a pleca la turnee artistice peste hotare, ca urmare a notelor informative date de Iuliu Szép despre el.

“Ei, când eram student am fost cu corul Academiei de Muzică în Italia, un prieten a rămas la Viena, la niște cunoștințe ale mele, Când ne-am întors, securitatea m-a contactat și de multe ori și a început să întrebe de profesorii mei. Și au rămas niște acte acolo.”, declară Iuliu Szép pentru Cultura la dubă.

Andras Demeter, actual ministru al Culturii, a fost mulți ani coleg de partid, la UDMR, cu Iuliu Szép. “Ne știm de-o viață”, spune ministrul. Deși știa că a fost colaborator al Securității, asta nu l-a împiedicat să îl încurajeze să candideze pentru postul de director al Operei Maghiare din Cluj-Napoca, în ciuda faptului că însuși Szép era conștient că are „o pată”.

“Știam de mult timp, acest scandal izbucnise, dacă nu mă înșel, undeva prin 2015…

În 2012 a început să fie anchetat de CNSAS și în 2013 Curtea de Apel a dat decizia definitivă.

După acea perioadă, domnul Szép n-a mai depus nicio candidatură ani de zile și a fost într-o situație, și el și ministerul, de nerespectare a legii, pentru că a avut interimate de 4 sau 5 sau 7 ani. Până când am venit eu secretar de stat în Ministerul Culturii și m-am dus la Cluj și am spus: domnul Szép, dumneavoastră sunteți interimar. Ar trebui să rezolvăm problema. Vă hotărâți dacă vă înscrieți la concurs sau nu.

El mi-a spus nu, nu mă înscriu la concurs. Asta a fost în 2021. Nu mă înscriu la concurs pentru că am această pată și nu vreau să creez probleme.

La care eu i-am spus, dom’le, ai această pată, dar ești interimar de atunci, eu organizez un concurs deschis, să vedem dacă se înscrie cineva bine, dacă nu, nu. Tu decizi, domnul Szép, dacă te înscrii sau nu. S-a înscris, a câștigat.

Dar, principial, nu aveți nicio problemă cu faptul că o instituție de cultură din România e condusă de un fost colaborator al Securității?

Principial, eu pot avea o problemă, dar a trebuit să aleg între mai multe rele. Unul mare și unul mic. Un rău era că instituția era în interimat, alt rău era că nici altcineva nu-și depuse candidatura. Și răul mai mare e că era candidatul un fost colaborator al Securității despre care nici măcar nu putem vorbi așa, pentru că lucrurile nu sunt chiar așa cum par, pentru că fiecare astfel de colaborator, de la caz la caz, are propria sa istorie.

Ca să închei, răspunsul meu este foarte simplu: Câtă vreme legea nu prevede, pentru a conduce Opera Maghiară din Cluj, nicio interdicție, atunci problemele mele principiale au fost, cum să zic, umbrite sau acoperite de dorința de a rezolva problema arzătoare, aceea de a renunța la interimat, de a avea un director plin.”, declară ministrul Andras Demeter pentru Cultura la dubă.

Toamna aceasta, după 15 ani de când conduce instituția, Szép a primit peste nota 9 la evaluarea finală și, așa cum prevede legea, a avut dreptul să candideze doar el pentru un nou mandat. Le-a spus apropiaților din lumea operei, cu care am stat de vorbă, că se simte obosit și ar vrea să se retragă, având, totuși, 73 de ani.

Iuliu Szép mărturisește cu nonșalanță pentru Cultura la dubă că, după ce s-a consultat cu foștii colegi de partid, Kelemen Hunor, președintele UDMR, și Andras Demeter, ministrul Culturii, a decis să își depună din nou dosarul pentru concurs, mai ales că a simțit din partea celor doi și “un mic sprijin”.

„Eu știu că sunt artiști maghiari proveniți din Transilvania, din România, care chiar ar dori să vină la Opera Maghiară directori. Însă eu am discutat și cu domnul Kelemen (n.r. Kelemen Hunor, deputat, președintele UDMR) și cu ministrul Demeter (n.r. Andras Demeter, ministrul Culturii) și am rămas.

Dar ați discutat cu domnul ministru și cu domnul Kelemen în ce sens, dacă e bine să mai rămâneți sau nu?

Da, da. Cu domnul Kelemen am discutat, fiindcă eu cu el mă cunosc de foarte mult timp, era și dânsul ministrul Culturii, cunoaște bine opera, umblă la spectacolele noastre. Și am spus că dacă se propune că am o vârstă și să nu mai fac, atunci bineînțeles că mă retrăgeam.

Întrebat dacă a susținut în vreun fel candidatura lui Iuliu Szép pentru un nou mandat la Opera Maghiară din Cluj, președintele UDMR, Kelemen Hunor, membru al coaliției de guvernare, nu a oferit până la ora publicării articolului un punct de vedere.

Pe de altă parte, ministrul Demeter susține că discuțiile anterioare concursului au fost strict instituționale.

“Anterior concursului ați avut vreo discuție cu dumnealui în care l-ați încurajat în vreun fel să participe sau l-ați asigurat de sprijinul dumneavoastră?

Dacă am avut vreo discuție cu el înainte de concurs? Răspunsul este afirmativ. Am avut o discuție cu el institutională, în sensul în care, după ce a fost evaluat cu o notă peste 9, atunci compartimentul de specialitate, la rugămintea mea, a adresat o solicitare pe care o adresăm în general în toate situațiile asemănătoare managerului, care spune, domnule, vă rugăm frumos să ne trimiteți datele pentru a face caietul de sarcini în vederea organizării concursului. La care aveți dreptul, ați câștigat dreptul.

Domnia sa aici avea două opțiuni: să-mi răspundă – domnule ministru, dragă Andras, că ne știm de-o viață, îmi doresc să mă retrag, am câștigat un drept, dar nu voi candida. Vă trimit toate informațiile pentru nu știu ce…

Domnia sa nu mi-a răspuns în această formă. Mi-a trimis toate informațiile pentru participarea sa la concurs închis.

L-ați asigurat în vreun fel de sprijinul dumneavostră?

În momentul în care răspunsul a fost doar instituțional, n-a fost nevoie de nicio încurajare. El s-a înscris și a avut loc concursul.”

Cum a arătat proba interviului

Din comisia numită de ministrul Culturii pentru concursul de management organizat la Opera Maghiară din Cluj toamna aceasta au făcut parte Kovács-Pistuka Emőke, managerul Filarmonicii “Dinu Lipatti” din Satu-Mare, Levente György, manager al Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș și Florin Estefan, manager al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Cel din urmă a făcut parte și din comisia de evaluare de la TNB.

După ce pentru proiectul de management a primit 8.89, Iuliu Szép a susținut proba interviului pe 10 decembrie 2025. Interviul a avut loc online și, pe lângă membrii comisiei și un angajat al Ministerului Culturii, am fost singurul observator, proba fiind deschisă publicului, cu condiția înscrierii în prealabil.

În prima parte a discuției, candidatul și-a prezentat planul de management pentru următorii 3 ani, vorbind despre premiere pe care vrea să le monteze, ținând, însă, cont de deficitul bugetar. Au urmat apoi întrebările.

Levente György, de la Târgu-Mureș: “Clădirea arată foarte rău din exterior, ce faceți cu ea?

Iuliu Szép: Clădirea este gestionată de Teatrul Maghiar, condus de Tompa Gabor. După cum probabil mulți știu, a fost început un proiect de restaurare a clădirii, a fost alocat o sumă de, mi se pare, 15 milioane de euro din partea Guvernului,  însă am decis împreună cu domnul Tompa Gabor să oprim acum pregătirile, fiindcă n-am văzut o realizare sigură.”, a răspuns managerul.

Florin Estefan a insistat pe acest subiect fiindcă Opera Maghiară, la fel ca Opera Română din Cluj, este inclusă pe lista CNI pentru proiecte majore de consolidare. Estefan l-a întrebat ce plan de mutare are dacă ambele opere din Cluj vor intra simultan în renovare.

„Ei, eu sper că nu va fi așa, că asta ar fi chiar de râsul lumii, să închidem în aceeași perioadă.”, a răspuns candidatul

Florin Estefan, Opera Română din Cluj-Napoca: Dar vă dați seama că se poate întâmpla dacă CNI o să aibă bani la anul, se dă drumul la licitație și în 2027 încep lucrările…dumneavoastră, ce faceți?

Deci noi nu am acceptat încă proiectele fiindcă arhitecții n-au făcut ce am solicitat. Și atunci a început să meargă mai prost lucrurile. După o vreme, proiectanții de la Oradea nici n-au mai răspuns la telefon. Deci, practic, noi ne-am blocat la proiectare”, a răspuns candidatul.

Întrebat ce soluții are pentru întinerirea corului, a soliștilor angajați și a corpului de balet, Szép a spus că aceasta este o mare problemă, la care n-a găsit încă o rezolvare și că are 5 voci pe care nu le mai poate distribui.

“Am invitat patru colege la o discuție și le-am spus că au posibilitatea să meargă în pensie întreagă și să elibereze posturile. Dar nu au vrut.

În anii ‘90 s-au pensionat mulți soliști și a trebuit să umplem posturile cu oameni de la cor. Acum, multe dintre ele nu ar putea să mai fie soliste.”, a spus omul care conduce instituția de 15 ani.

Întrebat dacă intenționează să invite dirijori de prestigiu, așa cum l-a avut invitat pe marele dirijor Lawrence Foster acum câțiva ani, managerul Operei Maghiare a spus că atunci costurile au fost acoperite de Festivalul Enescu, că lui Lawrence Foster i-a plăcut orchestra și maestrul i-a propus să vină să mai dirijeze, dar acum starea de sănătate nu îi mai permite.

În schimb, în loc să propună un alt nume mare sau un alt parteneriat cu Festivalul Enescu, ori cu un sponsor, așa cum fac filarmonici sau opere din țară, candidatul a spus că instituția are deja 3 dirijori angajați și că intenționează să-l mai invite doar pe fiul lui Tompa Gabor, “un tânăr dirijor pe care vrem să-l încurajăm. Chiar vă propun să-l încercați și voi.”, a spus Szép.

“L-am încercat deja. E stângaci”, a răspuns managerul Filarmonicii Târgu-Mureș.

„Stângaci în ce sens, că dirijează cu stânga sau că…e stângaci…?”, a replicat Szép, replică la care cu toții au zâmbit. De altfel, atmosfera a fost una relaxată pe durata întregului interviu.

Florin Estefan l-a întrebat ce strategie are pentru a atrage și public român la Opera Maghiară, pentru ca românii să intre în contact cu cultura maghiară. Candidatul a mărturisit că e o problemă pe care o discută săptămânal cu colegii, la care nu au găsit încă o soluție. De asemenea, a recunoscut că nu știe cum să atragă mai mulți tineri, spunând că a încercat și cu reclame plătite pe facebook și „tot nu a mers”.

„Nu am găsit soluții suficiente și aici. Oricine poate ajuta cu idei sau cu propuneri, le mulțumim.” – a spus acesta.

Sugestia a venit chiar de la colegul de la Opera Română, Florin Estefan. „Noi am reușit să punem panouri în mall, prin parteneriate. Vă pot da contactele dacă doriți”.

A doua zi a fost afișată nota pe siteul ministerului. Dacă la concursul pentru Teatrul Național București nume importante, precum Alexandra Badea, premiată de Academia Franceză pentru întrega activitate în teatru, și Ada Lupu Hausvater, managerului Teatrului Național din Timișoara în ultimii 20 de ani, au primit pe proiectele de management notele 6.83, respectiv 6.58, și nici măcar nu au intrat în a doua etapă, comisia de la Opera Maghiară i-a acordat candidatului 8.42 pentru prestația din timpul interviului.

Iuliu Szép a primit astfel încă 3 ani de mandat.

I-am relatat ministrului Culturii, Andras Demeter, câteva dintre răspunsurile pe care le-am observat la proba interviului și i-am cerut un punct de vedere. Acesta a răspuns:

“Poate că ar fi făcut mai bine dacă, fără nicio sugestie din partea mea, ar fi ascultat primul instinct al domniei sale. Într-adevăr, și mie mi se pare că este obosit. Dar de aici până la modul în care a ales comisia să noteze e cale lungă.”

Opera Maghiară din Cluj este una dintre cele mai bogate instituții de cultură din România, cu o subvenție anuală de la stat de 34,7 milioane de lei, adică aproape 7 milioane de euro, peste sumele pe care le primesc instituții de prestigiu precum Teatrul Național “Vasile Alecsandri” din Iași sau Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova.

Din acest buget, instituția a cheltuit în primele 5 luni ale anului 2025 aproape 200.000 de euro doar pe alocații de cazare, potrivit raportului de execuție bugetară publicat pe 31 mai 2025.

Attila Gáspárik, fostul director al Teatrului Național Târgu-Mureș: “UDMR a devenit stat partid. Fără acordul UDMR-ului, nimeni nu ajunge într-o funcție de conducere.”

Attila Gáspárik, fostul director al Teatrului Național Târgu-Mureș și fost rector al Universității de Artă-Teatrală din Târgu-Mureș, de asemenea fost vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului, membru marcant al comunității artistice maghiare din România, susține că exemplul lui Iuliu Szep nu este un caz izolat. Acesta vorbește despre o profundă politizare a instituțiilor de cultură maghiare, finanțate de statul român, controlată de UDMR.

“Iuliu Szép nu are nicio pregătire managerială, a fost un lăutar de muzică populară. Dacă cineva pierde procesul cu CNSAS-ul, atunci înseamnă că e o chestie foarte gravă. A fost ani de zile vicepreședintele cultural a UDMR-ului și e un yes man, care spune doar am înțeles, am înțeles și face i se spune. Și sunt niște bani foarte, foarte mulți în Opera Maghiară!

Eu totdeauna am crezut în libertate, libertate artistică. Problema cea mai mare în România e că a moștenit o structură culturală statală din socialism, în care n-am putut să facem nicio reformă. Habar n-avem ce să facem cu teatrele. Habar n-avem. Pe vremuri, înainte de 1989, aceste instituții au fost create, începând cu 1946, pentru a servi ideologia partidului. Totul a fost plătit de către partid. Aici, astăzi, se bat cap în cap finanțarea, deci cel care dă bani, și arta liberă a artiștilor.

Din păcate, în ultima perioadă, UDMR a devenit un stat partid.

Există vreo legătură între toate acestea și regimul Orban de la Budapesta? Ministrul Andras Demeter a declarat pentru Cultura la dubă, în luna octombrie, că Viktor Orban este un om politic curajos și că orice lider curajos merită respect.

Eu cred că cine e azi într-o funcție de conducere, nu are altă părere. Nu poate să aibă altă părere! Presiunea este enormă.”

L-am întrebat pe Iuliu Szep care este și opinia sa despre premierul maghiar, Viktor Orban, cel mai fidel susținător european al lui Vladimir Putin.

„Sunt de acord cu principiile sale care care țin pentru întărirea familiei, care țin pentru întărirea națiunii și a suveranității.”, a declarat acesta pentru Cultura la dubă.

La congresul UDMR din octombrie, Viktor Orban a fost invitatul special al partidului. Atunci, liderul de la Budapesta a declarat că “UDMR nu este doar o organizație minoritară, ci factor de strategie națională.”

„Viitorul nu este al acelora care doar se uită în jur, ci a celor care acţionează. Viitorul este al acelor care prin faptele lor şi prin munca lor spun ceea ce au de spus. Cei care nu trăiesc cu şansa viitorului, vor pierde viitorul. Aş vrea clar şi răspicat să vă spun că la anul nu va fi vorba doar de viitorul guvern ungar, ci şi despre viitorul naţiunii, despre libertatea ţării şi suveranitatea ţării. În aprilie 2026, patria va avea nevoie de maghiarii din Transilvania.”, a declarat Viktor Orban, premierul Ungariei, la congresul UDMR.

În aprilie 2026, în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare.

Dacă nu găsim altceva, căutăm legătura cu Orban sau cu o legătură politică cu domnul Kelemen.”, spune Andras Demeter.

Attila Gáspárik susține că înlăturarea sa de la Teatrul Național Târgu Mureș ar fi survenit la scurt timp după o apariție alături de un rival al lui Viktor Orban.

“Am fost invitat la Budapesta la un interviu, la un podcast a primarului liberal din Budapesta. Imediat după asta au început atacurile și din Ungaria și din România, din presa apropiată de UDMR, că de ce îndrăznesc eu să mă alătur unui liberal.

De fapt, fusese o discuție absolut culturală, intelectuală. Mi-a pus domnul primar întrebarea de ce nu sunt cetățean maghiar. Și am explicat că suntem foarte mulți în Ardeal care credem că cetățenia aparține celui care plătește și taxele. Deci cum să votez eu pe bugetul vecinului?

Asta a fost o discuție la care s-au supărat foarte mult domnul Kelemen și UDMR-ul. La câteva săptămâni distanță, a organizat domnul Demeter, fiind secretar de stat, o comisie la finalul mandatului meu, cu doamna Țepuș în frunte (n.r. Marinela Țepus a fost numită de Andras Demters și în comisia de la TNB), am primit 8,90 și nu știu cât, cât să nu fie 9. Eu în fiecare an am luat peste 9 –  9,60, 9,70, iar acum am primit 8 și nu știu cât. Cum se explică asta în statistică, în matematică? Și nici măcar nu poți să contești nota!

Eu nu am avut vreo ambiție, voiam să existe transparență în tot ce facem, dar am renunțat, nu m-am mai luptat.”

Ieri, ministerul Culturii, condus de Andras Demeter, a pus în dezbatere publică un proiect pentru o nouă lege a managementului cultural. Acesta cuprinde articol cu totul nou, care ar permite ordonatorilor de credite, fie ministerul Culturii, fie primării, să cheme la concurs un candidat unic, “pe bază de invitație”. Procesul va purta numele de “selecție managerială”.

Mai exact, managerii instituțiilor de cultură ar putea fi direct numiți de către politicieni, fără organizarea unui concurs deschis.

sursă: culturaladuba.ro